CÂMPIA ROMÂNĂ
- limite: - N: Pod. Getic, Sub. Curb, Pod. Mold
- S, E, V: Valea si lunca Dun
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
in N, C.R e desp. de Pod. Getic si Sub.Curb. pri 11111r176l ntr-un aliniament ce uneste mai multe localitati: Dr.T.S - Filiasi - Craiova - Bals - Slatina - Pitesti - Târgoviste - Ploiesti - Mizil - Buzau - Rm.Sarat
500 Km lung. E-V
aprox. 130-140 Km lat. max (între Mizil si Fetesti)
- se apleaca de la N la S dupa cum curg râurile, dar si de la V la E dupa cum s-au retras apele Lacului Getic
cea mai mica altitudine: 10-20m pe Siretul
princ. reg. agr. având cele mai bune soluri, cu un climat prielnic si cele mai mari sist. de irig. în z. secetoase.
roci sed. (pietris, nisip, marne, loess).
cuvert. de loess acop. aprox. 2/3 din supr. C.R având o grosime apreciabila.
Campii: - piemontane: - în N, mai înalte, ajung la cca. 200-300m
- acop. cu o cuvertura de pietris
- se desf. ca o fâsie la cont. cu pod. (Pod. Getic-Sub. Curb, între Putna - Vedea)
- Ex: C.Pitesti, Târg, Ploiesti, Râmnic.
- de subsidenta (scufundare lenta): - au înalt. mici si lunci largi
- râuri divagante, cu revars, schimb. de cursuri ca si în E. tarii.
- e o fâsie sit. în S. câmp. piemont,. între Arg + Sin.Inf.
- Ex: C.Titu, Gheorghita, Buzau, Sin.Inf.
- tabulare: - sunt interfl. f. largi, netede f. întinse, acop. în mare parte cu loess gros.
- inalt. mai mari în V. si mai mici în E dupa cum s-au retras apele lacului cuatern.
- ocupa cea mai mare întindere
includ partea centrala a C. Romanati, C.Gavanu-Burdea, Burnaz, Vlasiei, Baragan, C.Brailei.
CÂMPIA OLTENIEI: - lim: - V: Dun.
- E: V. Oltului
- C.Blahnitei - cel mai inalt sector dat. dunelor (fixate prin plantatii de salcâm.)
între Dun (V)- Drincea (E)
la Ostrovu Mare a fost constr. lacul de acum. P. de Fe II.
- altit. max. e de 132 m în S.
C.Bailesti - între Jiu si Drincea
form. din terase si putina câmpie piemont.
cob în trepte de la N la S.
in V. e acop. de nisipuri cu dune.
C.Romanati - între Olt-Jiu
apare ca un larg amfiteatru, ce cob. în trepte spre Dun., Jiu si Olt.
e o câmp. tabulara cu înalt. de 163m.
pe stanga Jiului apar dune de nisip ce se prelungesc spre E.
SECTORUL OLT-ARGEs: - sect. cel m. înalt (150-300m), ex 300m - C.Pitesti.
lim: - E: cul. Arges - Sabar.
V: V. Oltului.
- alc. din pietrisuri si loess
- cob. în trepte de la N la S (300 - 91m).
C.Pitesti - câmpie piemont.
alc. dintr-o intercalare de pietris, nisip si o cuvert. groasa de loess.
- C.Boianului - lim: - V: Valea Olt
E: Vedea
strab. de Calmatui (vechea albie a Buz.).
câmpie tabulara, cu soluri sunt mai putin fertile
- C.Gavanu-Burdea - câmpie tabulara, apare ca un platou
lim: - E: Arges
V: Vedea
vai adânci si paduri rare de stejar.
strab. de Teleorman si Neajlov.
o bogata pânza de apa freatica, petrol, gaze nat.
- C.Burnaz - orientata V-E, în lungul Dun.
are aspectul unui platou înalt
altit. de 91m.
între Cul. Câlnistei (E), Arges si Olt (în V).
CÂMPIA BUCUREsTILOR: - lim de cul. Arges-Sabar
se prez. ca un triunghi
- alc. din câmpii piemont (N), de subsidenta (C), tabulare (S).
ridicarea în bloc a dealurilor subcarp. la încep. cuatern. a det o misc de subsidenta in aprop. câmpiei
nisip, pietris, argile sau loess
se apleaca spre S si sunt fragm. de vai adânci (Dâmb, Ialom).
- C. piemontane - C.Târgovistei - lim: - V: Arg.
- E: Ialom.
- C.Ploiesti - între Prah-Teleajen
se prelung. spre E sub forma unui prispe piemont. pâna aproape de V.Buz.
C. de subsid. - se întind la S de fâsia câmp. piemont. între Neajlov-Sarata
- sunt câmpii de scufund. lenta, netede.
vai largi lipsite de maluri.
vai divagante, înnecate în propriile aluviuni cu albii meandrate, cursuri parasite si o bog. pânza de ape freatice.
râurile pot iesi cu usurinta din matca
alc. din mat.fine (nisip, mâl, argile)
C. tabulare - ocupa partea S.
sunt câmpuri largi, plate, acop. cu un strat gros de loess.
separ. de vai rare si putin adânci.
- C.Vlasiei - lim: - V: C. Titu
- E: C. Baraganului
- nu prez. dune de nisip.
- C.Câlnaului - între Arges si Dâmbovita
rel. de crovuri f. dezv.
- C.Mostistei - între Arges, Dun, Ialom.
inalt. de 63m.
in N sunt dune de nisip
CÂMPIA BĂRĂGANULUI: - cea m. tipica zona de câmpie din tara noastra
lim: - E: Lunca Dun
V: C.Mostistei si Gheorghitei
cel mai gros strat de loess.
interfl. f. largi 30-40 Km.
cele mai num. crovuri care au forma circulara sau adâncita, iar când se unesc au forma tentaculara.
lacuri de stepa cu apa sarata.
dune de nisip ce însotesc pe dreapta vaile princ. ce strab. C.Barag: Ialom si Calmatui. Ac. au fost fixate prin salcâmi sau plantatii de pomi fructiferi.
- Baraganul Ialomitei. - între Dun - Ialom.
terase, dune de nisip si crovuri numeroase
rel. de dune bine dezv. pe malul Ialom
- Baraganul Calmatuiului - între Ialom. - Calmatui
- înalt. max.: 40 m.
- dune fixate prin culturi, cu crovuri si l. sarate (Amara)
CÂMPIA ESTICĂ: - lim: - S: Barag.
- E: Dun,
- N: Pod. Mold
- V: Subcarp.Curb
- e zona cea m.joasa (Siretul Inf-10-20m) care repr. o zona de adunare a apelor spre care s e curbeaza în evantai (mai ales Buzaul).
- C.Piemont. - C.Râmnicului - la poalele Subcarp. Vrancei si Buzaului
- acop. cu un strat de pietris, nisip intercalate cu argila, loess.
- C. de subsidenta - sit. pe zone de scufund. a C.R.
- e zona cea mai mobila.
- râurile si-au schimbat frecvent albiile.
- au tendinta de mlastinire dat. revarsarilor si pânzei freatice de la supr.
- ex C.Sir.Inf si C.Buzaului.
- C. tabulare - sunt sectoare mai înalte
- C.Brailei - prevaz. cu dune si terase.
- înalt. de 20m
- prez lacuri de crovuri.
- C.Tecuciului - rel. de dune
- C Hanu Conachi - la N de V. Siretului
- C.Covurului.
|
