CARPATII OCCIDENTALI - MUNTII BANATULUI

CARPAŢII OCCIDENTALI - MUNŢII BANATULUI

- limite: - N, V: D. de V, C. de V

S: V. Dunarii

E: Cul. depr Timis-Cerna

- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI

alc. petrogr. e variata: in c.m. mare parte sist. crist., apoi roci sedim. si roci erupt. (banatite)

înalt. redusa a culmilor, putin peste 1400m (Semenic-1446m).

discontinuit. dintre dif. subunitati ca urmare a intercalarii între m-ti a unor depr. (Bozovici, Caras-Ezeris.) sau cul. largi de vale.

platforme de eroziune sincrone cu cele din C.Mer. dar la altit. m.mici (Semenic- 1400; Tomnacica- 100; Teregova- 600)

rel. carstic care are cea m.mare complexitate în M.Aninei (num. pest, chei) (P. Comarnic; Cheile Nerei; Carasului; Cazanele).

prez. cul. de vale, depr. si a pasurilor joase (Domasnea -540m) a facilit. o circ. intensa

M.Semenic - 1446m

M.Aninei - 1160 în Vf. Leordisu, în rest are altit de 800-1000m.

M.Locvei - 727m).

M.Almaj 1224m.

M.Locvei

M.Dognecea 617 m

Def. Dun. - repr. lim. S a C.Occ si a M.Ban.

se desf. între Bazias si Orsova pe o dist. de 135Km.

repr. o alternanta de depr. si strâmtori create în granite, filite, gnai, între care apar si spatii depr. m. largi.

e o clima m.blânda, dat. infl. S.mediteran. cu temp. de 11șC si cu precip. bogate.

maretia sa e amplif. de prez. cheilor (Cazanele Mari si Mici) si lacului de acum. si baraj. de la Portile de Fe.

Depr. Caras-Ezeris - între M.Aninei si M.Dognecea

Comunica spre S cu Depr. Oravitei.

se desf. pe Bârzava si Caras.

are imp. zacaminte. de huila

e alc. din argile si nisip.

Depr. Almaj. (Bozovici) - limite: - N: M.Semenic si Anina

S: M.Almaj si Locvei

e strab. de Nera.

are o altit. de 700 m

se prez. sub forma unui rel. colinar cu maguri joase, cu terase si vai usor adâncite.

e denum. si Ţara fl. de mar. ca urmare a extind. livezilor.

comunica în E cu Cul. Timis-Cerna si în V cu V. Dun.

Tot aici mai intra si CULOARUL TIMIs-CERNA

CULOARUL BISTRA