V: C. de V., D de V, DCT
- suprafata: 34500 km˛ (50% din lantul car 646l1120g patic romanesc)
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
- sub aspect geologic sunt alc din 3 siruri de roci:
sisturi cristaline: ex M.Rodnei, M.Maram., Suhard, Bistritei, Giumalau, Giurgeu, fundamentul Hasmasu Mare etc
flis (roci dure cu calcare si conglomerate): ex Rarau, Ceahlau, Ciucas, Ob. Feredeu, Mare, M. Stânisoarei, Gosmanu, Berzunt, Tarcau etc
* vulcanice (magmatice): ex: Oas, Gutâi, Ţibles, Calimani, Gurghiu, Harghita
se desf. mult în largime (150 km)
sunt lipsiti de masivitate dat. multimii depresiunilor si vailor ce-i intersecteaza
au o înalt. med. de 930m ( C. Mer.-1136 m, C. Occ-650 m)
in N (M. Rodna, M Calimani) culmineaza la >2000m (Vf. Pietrosu Rodnei-2303m; Vf. Ineu-2279m)
in S dincolo de V. Bicazului abia ajung la 1600-1700 m.
- prez. un accentuat paralelism al culmilor pe directia NV-SE, iar în zona de curbura pe directia NE-SV:
C. - o fâsie de sist. crist. aliniaza înalt. cele mai mari (Rodna, Suhard,Maram), dar se afunda la S de V. Trotusului
V - M-tii. vulc. (granit, bazalt, andezit, docit, riolit, porfir) desp. în 2 grupe:
a) N, m-ti de forma conica (Oas-Gutâi-Ţibles)
b) S, cratere bine pastrate (Calimani, Gurghiu, Harghita)
E - flis (nisip, pietris, conglom., gresii, marne), ocupa întreaga largime a Grupei Curburii
Vaile au sectoare transversale si longitudinale form.:
defilee (Mures la Toplita-Deda; Olt la Racu-Jigodin, Racos si Tusnad)
chei (Bicazului, Bistritei)- depresiuni:
- DEPRESIUNI - depr. mai mari sunt cele ce separa muntii vulcanici de ceilalti munti (Maram., Dornelor, Giurgeu, Ciuc)
- Depr. Brasov apare ca o întinsa câmpie la 500-600m alt., cu trecat. deschise în toate directiile.
la E doar Depr. Campulung Moldovenesc si Comanesti sunt mai imp
- exista si altele mai mici (Oas, Bilhor, Borsesc, Casin, Ghimes, Întors. Buz., Comandau)
- depr. detin >25% din supr. C. Or., unele suspendatate la peste 800m (Maram., Dornelor), altele joase la 500-600m (Brasov, Comanesti, Oas)
depr au orig. dif.: - tectono-erozive ( Dornelor, Brasov)
- de baraj vulcanic (Maram., Giurgeu, Ciuc)
- erozive (C.lung Mold., Borsesc, Bilhor, Gura Humorului)
pe rocile crist. apar culmi greoaie acop. de pasuni si fânete nat. coborând în trepte prin platf. de eroziune si delim. de vai adânci
pe calcarele apar forme carstice atât de supr.(lapiezuri, doline, uvale), cat si de adâcime (pesteri: Izv. Tausoarelor (M.Rodnei); Pest. Liliecilor (M. Rarau), Pest. de Gheata (M. Piatra Mare))
-in z. vulc.apar maguri NEK-uri si DYCK-uri sau plat. vulc. (cu craterele si conurile vulcanice)
- unele cratere pastreaza apa: L. Sf. Ana
- in zona munt. vulc. se afla num. izv. minerale carbogazoase
- in afara diviziunilor longitudinale, se obs. si o divizare transversala a C. Or:
grupa N: granita cu Ucraina si aliniamentul Depr. Dornelor-C.lung. Moldovenesc
grupa C.: aliniamentul Depr. Dornelor-C.lung. Moldovenesc si V. Oituzului
grupa S.: V. Oituz si V. Prahovei.
|
