CĂŢĂRAREA ARTIFICIALĂ LA COARDĂ SIMPLĂ sI DUBLĂ
sa constituie puncte cāt mai stabile si mai putin expuse caderilor de pietre, avalanselor, lovirii de trasnet etc.;
sa fie cāt mai confortabile, pentru a da posibilitatea refacerii fortelor dupa efortul depus la parcurgerea unei lungimi de coarda; īn regrupare se sta cāt mai degajat si se recomanda luarea unei gustari si a unui ceai;
sa permita circulatia, manevrarea usoara si corecta a corzilor prin carabiniere (fig. 51); īn acest scop locul regruparilor se alege putin lateral fata de linia de escalada, īn interiorul hornurilor, grotelor, intrīndurilor, pe platforme naturale sau numai pe prize;
sa fie dispuse la o distanta mai mica de o lungime de coarda (40 m) fata de precedenta regrupare; de obicei, ele se stabilesc dupa depasirea unor pasaje mai dificile (surplombe, tavane etc.) De altfel o regula importanta īn alpinism este aceea ca secunzii sa anunte periodic lungimea aproximativa a frīnghiei care a mai ramas, prevenind astfel pe capul de coarda sa-si gaseasca din vreme un loc de oprire. Īndata ce capul de coarda a urcat pīna la un loc de odihna, prima lui grija va fi sa gaseasca posibilitati de asigurare pentru ceilalti alpinisti din echipa care urmeaza sa urce. Pentru aceasta trebuie sa se asigure de ceva solid si stabil, care sa poata face fata la orice eventuala smucitura si sa-i permita sa traga, la nevoie, pe vreunul din tovarasii sai. Daca este cazul, el poate bate unul sau mai multe pitoane, de care se va asigura si va agata carabiniera pentru frīnghie. Dupa ce s-a asigurat si s-a convins ca locul de regrupare este suficient de mare pentru toata echipa, lasa pe urmatorul alpinist din echipa sa īnceapa catararea.
atingerea regruparii urmatoare cu capetele de jos ale frīnghiilor de rapel;
neīncīlcirea ori neīnnodarea frīnghiilor de rapel si posibilitatea recuperarii acestora;
trecerea cu usurinta din pozitia asigurat īn regrupare īn pozitia īn rapel.
|
