Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




CENTRE VECHI CU FATA NOUA

geografie


CENTRE VECHI CU FATA NOUA




Orasul Botosani este asezat la o incrucisare de drumuri (D.N. 29, D.N. 29 D, D.N. 28 B). Era un vechi tirg de cereale al Moldovei feudale, care s-a dezvoltat mult din punct de vedere industrial in ultimele decenii. In Botosani se gasesc numeroase intreprinderi industriale ca: intreprinderea de utilaje si piese de schimb (I.U.P.S.), intreprinderea mecanica, intreprinderea "Electrocontact', intreprinderea de fire de melana, Fabrica de prefabricate, intreprinderea textila "Moldova', Fabrica de lapte praf, Fabrica de conserve de carne etc. In acest oras se mai afla casa amenajata ca muzeu memorial "N. Iorga' in care s-a nascut savantul, muzeul judetean (istorie, stiintele naturii si arta plastica), bustul lui Mihai Eminescu, monumentul eroilor din primul razboi mondial etc. La Ipotesti se afla muzeul memorial "Mihai Eminescu' si bustul lui Mihai Eminescu. La sud de Botosani (pe D.N. 28 B) exista localitatea Flaminzi de unde, in primavara anului 1907, a pornit Scinteia marii rascoale taranesti. Monumentul rascoalei din 1907 si un muzeu ne amintesc de lupta taranimii noastre impotriva exploatarii capitaliste.

Orasul Dorohoi, situat in bazinul superior al riului Jijia, este un centru industrial nou, unde se fabrica: piese necesare in constructia masinilor, corpuri de iluminat, sticlarie 828b15i de menaj, materiale de constructie, confectii, produse alimentare etc. Muzeul orasenesc, muzeul memorial George Enescu, bustul lui Mihail Kogalniceanu, bustul lui V. A. Urechia etc. sint obiective principale de atractie ale orasului. In satul George Enescu (fost Liveni) este casa memoriala care aminteste de locul unde s-a nascut marele compozitor si dirijor roman.

Pe latura vestica, acolo unde Cimpia Jijiei vine in contact cu Podisul Sucevei, se afla vestita regiune viticola Cotnari si in apropiere orasul Hirlau cu urmele curtii domnesti (secolul al XV-lea). El poseda si unele unitati industriale.

La poalele dealurilor din Saua Ruginoasa s-a dezvoltat Tirgu Frumos, atestat documentar din secolul al XV-lea. In trecut a predominat agricultura si comertul. Astazi orasul este in transformare, iar industria se dezvolta tot mai mult (industria alimentara, industria matasii (naturale si artificiale), Tirgu Frumos este un nod rutier important, fiind asezat la intretaierea a patru drumuri nationale, intr-o regiune pitoreasca. Aici s-a nascut poetul T h. Neculuta si criticul literar G. Ibraileanu. In satul Ion Neculce, din apropiere, este mormintul cronicarului Ion Neculce. La sudvest de Tirgu Frumos (D.N. 28) se afla statiunea balneoclimaterica Strunga, cu ape minerale bicarbonate, sulfatate, magneziene si sulfuroase. Vizitatorii pot fi cazati la campingul "Strunga' (casute, restaurant).

Daca te indrepti spre partea de mijloc a Moldovei, privirea se opreste pe tapsane largi, sculptate ici si colo de firul unor ape care in multe cazuri se opresc in iazuri. Natura atrage prin contraste de culori, verdele padurilor ornamenteaza culmile dealurilor. Poate ca nici intr-o parte termenul de "podis' nu explica mai clar ceea ce reprezinta.

Podisul Birladului se numeste astfel dupa riul care-l brazdeaza si cuprinde partile de mijloc ale Moldovei. Cele mai mari inaltimi se gasesc in partea nordica, unde apar rocile tari. In general, Podisul Birladului este puternic fragmentat de vai. Aici se cultiva mai ales porumb si floarea-soarelui. In Podisul Birladului se deosebesc unele rezervatii botanice si geologice: rezervatiile silvice Hirboanca (satul Brahasoaia) din lunca Birladului si cea de linga gara Balteni (comuna Balteni), punctele fosilifere Malusteni, Hulubat, Minjesti (judetul Vaslui) si Minzati (Colinele Tutovei).

In centrele urbane se pastreaza o serie de monumente istorice importante cum sint cladirile vechi, curtile domnesti etc. Orasul Birlad, unul din cele mai vechi orase din Moldova este in prezent un important centru industrial (intreprinderea de rulmenti, intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura, intreprinderea de materiale abrazive (pietre de polizor), intreprinderea de confectii, intreprinderea de uleiuri vegetale, intreprinderea de produse lactate, intreprinderea "Vigonia' etc. Din Birlad s-au ridicat oameni de stiinta, poeti, oameni politici (Al. Philippide, Ioan Petrovici, George Tutoveanu, Victor Ion Popa). La liceul din Birlad a invatat si scriitorul Alexandru Vlahuta. In Birlad se mai afla un muzeu de istorie, etnografie si arta, casa memoriala Gh. Gheorghiu-Dej, parcuri, gradina zoologica, statui etc.

Orasul Vaslui este asezat intr-o regiune de coline, pe prelungirea sudica a Dealului Morii, la confluenta pirului Vaslui cu riul Birlad. A fost altadata loc de popas pe drumul comercial care lega Dunarea cu localitatile din nordul Moldovei, fiind si resedinta domneasca pe vremea lui Stefan cel Mare. Astazi, orasul Vaslui este in continua innoire. O serie de edificii mari si moderne se gasesc in oras. A devenit un insemnat centru industrial (Intreprinderea de aparate de masura si control, intreprinderea de ventilatoare si reductoare, Filatura de bumbac, Combinatul de fire sintetice, intreprinderea de prelucrare a lemnului, Fabrica de produse lactate etc.). La sud de oras s-a inaugurat, in 1975, impozanta statuie ecvestra a lui Stefan cel Mare, pe locul unde cu cinci secole in urma, la Podul Inalt, oastea marelui voievod a inscris una din cele mai glorioase pagini din istoria luptelor purtate de poporul roman de-a lungul veacurilor pentru libertatea si independenta patriei.

In diferite localitati din Podisul Birladului se gasesc si alte importante obiective. Astfel, Ia Solesti este mormintul Doamnei Elena Cuza, in satul Emil Racovita este casa memoriala Emil Racovita, la est de Codaesti locul istoric Movila lui Burcel.

Orasul Husi, ascuns intr-o regiune pitoreasca de dealuri acoperite cu podgorii si codri seculari (pe D.N. 24 B), este important pentru trecutul lui si mai ales pentru prezent. Orasul este in plina dezvoltare industriala (intreprinderea de confectii-tricotaje "Moldotex', Filatura de bumbac, Fabrica de conserve, intreprinderea de incaltaminte "Husana', intreprinderea de virificare a strugurilor etc.). La Husi se afla un palat construit pe vechile temelii ale curtii domnesti a lui Stefan cel Mare, muzeu complex s.a.

Culoarul Siretului a fost din vechi timpuri o frecventata cale a circulatiei intre porturile dunarene si cetatea de scaun a Sucevei. In lungul culoarului trec un drum european (E 20) si o cale ferata care leaga mai multe centre urbane.

Orasul Pascani, asezat intr-o regiune pitoreasca, a devenit oras in secolul al XIX-lea dintr-un vechi sat atestat documentar in secolul al XV-lea. Astazi este in plina transformare. La Pascani se incruciseaza mai multe sosele si cai ferate. Orasul devine un centru industrial avind unele intreprinderi mari (Uzina de reparat material rulant, Fabrica de tricotaje si perdele, Fabrica de zahar etc.). Este orasul in care s-a nascut Mihail Sadoveanu, a carui casa natala se pastreaza. In apropiere de Pascani, la Ruginoasa, este un palat, fosta resedinta a Domnitorului Alexandru I. Cuza. Pe valea Siretului se afla satul Mircesti, cu muzeul memorial si mausoleul lui Vasile Alecsandri. Aici a trait si a creat o parte din opera sa marele poet (,, Sacel rege al poeziei, vesnic tinar si ferice, / Ce din frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice, / Ce cu basmul povesteste - veselul Alecsandri, din "Epigonii' de Mihai Eminescu).

La confluenta riului Moldova cu Siretul se afla Municipiul Roman. Acesta este unul din cele mai vechi tirguri ale Moldovei. A fost intemeiat de Roman Musat pe vatra unui stravechi sat in care s-a construit curtea domneasca, iar in timpul lui Stefan cel Mare o cetate noua. Actiunea de refacere si de profunde transformari din anii socialismului a schimbat complet aspectul orasului. Roman este in prezent un centru urban reinnoit, cu numeroase si insemnate intreprinderi industriale (Industria metalurgica - intreprinderea de tevi, industria constructiilor de masini, industria materialelor de constructii, industria textila si a confectiilor, industria alimentara).

Municipiul Bacau este asezat pe malurile Bistritei, aproape de confluenta acesteia cu riul Siret. Este unul din marile orase ale Podisului Moldovei. La Bacau se incruciseaza soselele care vin de la Piatra-Neamt (D.N. 15), Roman (D.N. 2 - E 20), Vaslui (D.N. 2 F), Gheorghe Gheorghiu-Dej (D.N. 11) si Adjud (D.N. 2 - E 20). Este si un nod feroviar, iar liniile aeriene il leaga de Bucuresti, Suceava si Iasi. Este un puternic centru industrial, cu mari intreprinderi republicane plasate in oras si in imprejurimi (industria constructoare de masini, materialelor de constructie, prelucrarea lemnului, ingrasaminte chimice, celuloza si hirtie, pielarie si incaltaminte, textile, produse alimentare s.a.). La Bacau se pot vizita numeroase obiective: ruinele curtii domnesti (ridicata de Alexandru fiul lui Stefan cel Mare), muzeul judetean de istorie, muzeul de stiintele naturii, galeria de arta, expozitia permanenta George Bacovia, casa memoriala a pictorului Nica Eneasi multe altele. In imprejurimile orasului sint pozitii foarte pitoresti. Lacul de acumulare Serbanesti, unde se afla una din hidrocentralele de pe Bistrita, situat in marginea Bacaului, este un placut loc de agrement.

Orasul Adjud este un nod rutier si feroviar. Alaturi de acestea s-a dezvoltat si industria reprezentata prin Fabrica de beton celular autoclavizat, Combinatul de celuloza si hirtie, Integrata de tesaturi groase. Punctul muzeistic contine exponate cu caracter istoric si paleontologic. Mai la sud se afla orasul Marasesti, unde se intilnesc mai multe sosele (D.N. 2 - E. 20, D.N. 24 etc.) si cai ferate. Este o localitate cu insemnatate istorica unde se afla mausoleul ridicat in memoria eroilor cazuti in luptele din vara anului 1917 si muzeul militar. Orasul isi schimba infatisarea odata cu dezvoltarea industriei si transporturilor. Aici se gaseste intreprinderea "Chimica' unde se produc cleiuri din oase si piele, grasimi pentru fabricarea sapunurilor, ingrasaminte chimice, vopsele etc.




Document Info


Accesari: 2223
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )