CHEMAREA INALTIMILOR RODNENE

Un orizont cu raza mare se desfasoara ochiului de pe multe culmi ale Carpatilor Orientali, dar Muntii Rodnei - care-si avinta crestele peste plafonul obisnuit al norilor - il ofera pe cel mai intins. Nicaieri nu intilnesti mai clar exprimat decit aici tabloul viu colorat al muntelui inalt: forme conice, greoaie, de peste 2 000 m inaltime, care introduc o etajare evidenta a elemen 848i81i telor climatice, vegetale si chiar pedologice; poduri alpine largi cu marginile prapastioase, scrijelate de jgheaburi inguste, culcusul rostogolurilor de valuri invrajbite care-si tes neincetat povestea vietii lor pe rabojul vremurilor, iar vestigiile ghetarilor cuaternari impodobesc ca ghirlande de sarbatoare obirsia vailor mari.

In ansamblul ei, maretia cetatii rodnene, iti creeaza usor ideea de inaccesibilitate, sau, in cel mai bun caz, de eforturi sustinute pentru a patrunde in ea.

Din istoricul si inaltul pas al Prislopului si pina in cel al Setrefului - cit isi desfasoara culmile Muntii Rodnei de la rasarit spre apus - nu gasesti o curmatura mai joasa pe creasta despartitoare a apelor care sa inlesneasca trecerea de pe un versant pe altul; doar poteci umbrite pe firul unor vai se ridica spre plaiurile inalte de circa 2 000 m ajutind escaladarea.

Din loc in loc, pe culmea principala, linia domoala a orizontului este intrerupta de aparitia unor marete chipuri, bine cunoscute de maramureseni sau de nasaudeni; Ineu (2 279 m) ce strajuieste izvoarele Bistritei Moldovenesti, iar mai departe Gargalau (2 158 m), Galatul (2 048 m) si Puzdrele (2 189 m) se insira unul dupa altul dominind capatul sudic al Tarii Maramuresului. Pe toate insa le intrece silueta masiva a Virfului Pietrosu (2 303 m), sculptata fin de mina timpului, ca un filigran dintr-o opera de inalta tinuta artistica. La frumusetile-i naturale, omul zilelor noastre i-a mai adaugat inca una: observatorul meteorologic, inaltimea Pietrosului, ca si pozitia lui in bataia furtunilor, serveste astazi spre a afla mersul vremii in partea de nord a tarii. Nu numai atit, Cabana Puzdrele (l 540 m altitudine), aproape de muntele omonim si Cabana Prislop sint baze turistice care inlesnesc cunoasterea muntilor. Un traseu de creasta uneste virfurile Batrina (l 710 m), Repedea, Negoiasa, Ineu si ajunge pina la Pasul Rotunda (Rodna) si valea Bistritei Aurii.

Multe sint particularitatile acestui masiv muntos. In urmele ghetarilor de altadata, cele mai multe sculptate pe versantul nordic, luceste unduind usor oglinda unor lacuri mari - Lala, Buhaiescu, Pietrosu - si a altora mai mici, cu ape limpezi, cristaline, locuri de adapare pentru numeroasele turme de oi care colinda plaiurile. Pe intinderile alpine, dincolo de l 700 m inaltime, unde bogatia vegetatiei forestiere incepe sa scada, se intind cit cuprinde ochiul, pajisti smaltuite cu flori gratioase cum rar se pot vedea in alte locuri. Pasunile cu ierburi grase au favorizat dezvoltarea unei intense vieti pastorale, de care se leaga multe obiceiuri vechi la urcatul si coboritul turmelor de la munte. Pina toamna tirziu, cind negurile incep sa captuseasca fundul vailor, ecoul talangilor de la oi si al fluierului ciobanului rasuna prelung peste plaiuri.

Natura a fost darnica si in ce priveste fauna. In codrii desi de fagi si mai ales de molizi, care invesminteaza culmile si vaile, ursi, jderi, numerosi mistreti se strecoara spre adincuri putin umblate, iar cocosii de mesteacan - rodneni bastinasi - dispar, printr-o aruncatura acrobatica, in desisurile intunecate. Cioporuri de capre negre escaladeaza crestele alpine.

Valoarea elementelor floristice si faunistice, precum si a unor formatiuni geologice de pe crestele montane din jurul Pietrosului, au determinat constituirea unei rezervatii naturale complexe, extinsa pe circa 2 700 ha. Sint ocrotite lacurile glaciare Zanoaga Mare Zanoaga Mica si iezerile Buhaiescu. De asemenea, sint ocrotite plantele cu flori, ca gusa porumbelului cu flori albe, alaturi de floarea de colt, narcisele de munte, trandafirii salbatici cu floarea galbena, gentiane, clopotei, arbori cum este tisa; dintre animale capra neagra, acvila de stinca, iar in paduri cerbul, pisica salbatica si cocosul de mesteacan. O rezervatie geologica se afla in jurul Lacului Lala, cel mai mare din cele peste 10 lacuri glaciare din Muntii Rodnei.

Din cotloanele ascunse ale Muntilor Rodnei isi fac vint la vale, la inceput timide si abia soptind, apoi din ce in ce mai galagioase, suvite argintii care, unindu-si fortele se transforma in mari sisteme hidrografice. Din castelul de ape al Muntilor Rodnei, Bistrita Aurie curge spre Moldova, Somesul Mare spre Transilvania, iar spre Maramures se indreapta Viseui si Iza.

Pe linga chei si alte fenomene carstice de suprafata, Muntii Rodnei ascund in masa depozitelor calcaroase, mai ales pe latura lor sudica, maretia unor forme de adinc. Pestera Zinelor din Muntele Laptelui, cu draperiile si coloanele ei marete, nu-si gaseste asemanare decit in unele ramuri ale Carpatilor Meridionali. Pe versantul sudic al Muntilor Rodnei se afla pestera "Izvorul Tausoarelor', cea mai adinca pestera din tara (l 628 m), fiind declarata monument al naturii. Prezenta apelor mineralizate, mai ales pe latura sudica a masivului, a dus la dezvoltarea unor statiuni balneoclimaterice ca Valea Vinului, Anies, Rodna, cea mai importanta fiind Singeorz-Bai, asezata pe valea Somesului Mare, la poalele ultimelor culmi ce se lasa din Muntii Rodnei.

Muntii Rodnei atrag deopotriva pe alpinistul incercat ca si pe turistul incepator; acolo, in linistea inaltimilor, pe farul Carpatilor Orientali, varietatea tablourilor naturale ti se intipareste adinc in memorie.