Omul a ilustrat treptat prin noi opere chipul acestei trepte de relief din spatele Carpatilor Occidentali care pierde usor din inaltime catre vest. Directia generala a apelor curgatoare o confirma, desi cursul lor, in multe parti nehotarit, mult meandrat, a determinat ici si colo inmlastiniri. Batrinii isi mai aduc aminte de terenurile cu prea multa apa, greu de lucrat, de valurile de nisipuri pe care le muta vintul din loc in loc dupa forta si directia lui de prin Cimpia Briului ori a Careiului. Tinerii nu le stiu. Mocirlele s-au schimbat in pamint roditor, dunele au fost stabilizate, livezi de pomi si vii le imbraca culmile, apelor li s-au creat maluri, cursurile au fost rectificate. Apa merge pe canale dupa necesitatile omului, plantele au umezeala care le trebuie. Lacuri naturale au ramas mai putine; cele antropice sint mai numeroase, pentru piscicultura, satisfacerea alimentarilor cu apa, pentru irigatii ori pentr 343e48d u atenuarea viiturilor, ocupind unele din ele sute de nectare, ca lacul de linga localitatea Cefa (700 ha), Tamajda (200 ha), luand (170 ha), Homo-rog (105 ha) din judetul Bihor. Numeroase lacuri pentru retinerea apei se afla in partea sudica a Cimpiei de Vest (Gearmata, Dumbravita, Satchinez, Bazosu Vechi, Topolovatul Mare s.a. - din judetul Timis). Zona mlastinoasa de linga localitatile Satchinez si Becicherecu s-a schimbat in scurta vreme, balta a devenit un lac atractiv pentru recreere.

Impletind pitorescul cimpului deschis cu vestigiile trecutului si potentialul mereu tinar si viguros al prezentului, puternicile aglomerari urbane, asezate cele mai multe pe vaile apelor, constituie permanente si irezistibile atractii.

Timisoara, situat pe canalul Bega, se remarca prin functiile sale industriale, administrative si culturale. In acest oras se afla multe intreprinderi industriale, institutii de invatamint superior, numeroase muzee, monumente istorice care reprezinta importante obiective: Muzeul Banatului, Casa cu copacul de fier, Castelul Huniazilor etc. Principalele ramuri industriale sint: industria constructiilor de masini (Uzinele mecanice), intreprinderea de aparate de masura, Fabrica de tramvaie, industria electrotehnica ("Electromotor'), industria de aparataj electric (Electrotimis), industria chimica ("Solventul'), Industria de prelucrare a maselor plastice ("Dermatina'), industria incaltamintei ("Banatul'), industria textila ("Bumbacul'), industria alimentara ("Fructus') etc.

Este un oras cu vechi traditii. Trecutul lui cuprinde multe evenimente importante. Nu de mult s-au sarbatorit 700 de ani de existenta. Numit "orasul florilor si al parcurilor', nici un moment nu-si desminte aceasta titulatura. Poseda ape minerale, termale, utilizate nu numai in diferite instalatii balneare dar si la incalzitul unor sere.

In Cimpia Banatului sint numeroase centre de atractie. Soselele modernizate iti dau posibilitatea sa o strabati in lung si in lat. Acolo unde Dealurile Silagiului vin in contact cu Cimpia Timisului se afla statiunea balneoclimacterica Buzias care se remarca prin instalatiile balneare complexe si prin parcul cu arbori a caror virsta depaseste un secol. O alta statiune balneoclimaterica de interes local este cea de la Calacea - din Cimpia Vingai. Originalitatea unor elemente ale naturii a marit grija pentru conservarea lor. Rezervatia ornitologica de la Satchinez, cea cu vegetatie halofila de la Dinias, parcul dendrologic de la Bazosu Nou, rezervatiile floristice de la Clopodia, Cerna, Banloc si din alte parti, odihnesc privirea si te indeamna la contemplare, deschizind portile intelegerii unor secrete ale naturii din cimpul banatean.

In afara de ceea ce vezi in orase ca Sinnicolau Mare (industrie, muzeu cu vestigii dacice si romane, castel s.a.), Jimbolia, Deta (industrie, muzee, hoteluri, hanuri s.a.), in multe din asezarile rurale elementele etnografice si folclorice ramase nealterate, produc prin bogatia lor, o vie admiratie si recunostinta pentru cei ce le-au infaptuit. "Strigarea peste sat', balade, ritualuri in legatura cu munca si cu viata, au mare putere de expresie.

Arad, situat in Cimpia Muresului, (peste 178 000 de locuitori) este resedinta judetului cu acelasi nume. Aici se intilnesc drumurile care vin din Cimpia de Vest cu drumurile de pe Culoarul Muresului. Sapaturile arheologice au descoperit existenta pe acest teritoriu, a omului neolitic. In Cetatea Aradului, monument de arhitectura, au fost intemnitati in 1784 o parte din taranii care participasera la rascoala lui Horea, Closca si Crisan. Este un oras cu vechi traditii culturale si numeroase obiective turistice ca Cetatea Aradului, Palatul culturii s.a. In prezent este un important centru industrial al tarii cu multe fabrici (intreprinderea de vagoane, intreprinderea de masini-unelte din Arad, intreprinderea textila Arad (U.T.A.).unitati ale industriei chimice, Fabrica de zahar, Fabrica de mobila etc. Vastele sale sere legumicole dau trufandale tot anul. Strandul de pe malul Muresului, padurea Ceala, Insula Cetatii, sint locuri apreciate pentru agrement. Campingul Ceala, cabana si restaurantul din Insula Cetatii, popasul Salasul de la Rascruce ofera adapost turistilor.

In Cimpia Muresului sint localitati cunoscute prin specificul artei populare, a unor monumente de arhitectura medievala, rezervatii naturale, la care se asociaza si apele minerale. Afara de Lipova, intrata de multa vreme in circuitul balneoclimateric, se mai inscriu Paulis, Mocrea si altele, puse de curind in valoare. Rezervatia de egrete de la Prundu Mare, cea de la Bezdin cu nufar alb (in apropiere de Pecica), parcurile dendrologice de la Manastur si Neudorf, sint colturi de natura cu insemnatate stiintifica.

Oradea reprezinta o straveche asezare, situata pe Crisul Repede, intr-o zona de contact a Dealurilor Vestice cu Cimpia de Vest. Interesul vizitatorilor este stimulat de bogatia elementelor urbanistice-edilitare, de monumentele de arhitectura, Palatul baroc (secolul al XVIII-lea), Cetatea Oradei, Muzeul de Istorie, etnografie, stiintele naturii si arta, Muzeul memorial "Iosif Vulcan', Muzeul memorial "Ady Endre', parcurile s.a. Sosele modernizate, cai ferate si linii aeriene, o leaga de celelalte regiuni ale tarii. Oradea este cunoscuta si prin bazinele cu ape termale de zacamint, folosite in diferite scopuri. Alaturi de constructiile in stil baroc si neoclasic, documente de epoca care fac parte din arhitectura specifica, se inalta o serie de realizari noi, moderne, care demonstreaza vizitatorilor munca si viata infratita a oamenilor muncii romani, maghiari si de alte nationalitati. Oradea este un mare centru industrial, cu intreprinderi industriale (intreprinderea de masini-unelte "infratirea', intreprinderea de tricotaje "Miorita', Combinatul de prelucrarea lemnului, "Sinteza', "Solidaritatea' etc.) ce dau o larga gama de produse.

Cimpia Crisurilor, cu decor de viata noua, drenata de argintul riurilor cu al caror nume se potriveste, desi putin diferentiata ca relief, nu este insa zgircita in farmec si tablouri originale, imbinate in felurite forme, incotro privesti, pina-n limita orizontului panorama larga a cimpului linistit pare o gradina. Doar tacanitul ritmic al mijloacelor mecanice daca se aude in miez de vara, stringind aurul holdelor. Din loc in loc apare cite un petec de padure si asezari omenesti cuprinzatoare, unde vechiul si noul se impletesc in armonia peisajului. Ineu asezat pe Crisul Alb, cu o economie in plina dezvoltare, se remarca prin industria de prelucrare a lemnului si industria alimentara. Elementele traditionale sint reprezentate printr-un monument, un castel feudal si portul popular cu motive expresive. La Chisineu-Cris atrag instalatiile cu ape minerale cit si industria orasului in plin avint. Salonta (pe D.N. 79) este un oras vechi (atestat documentar in 1332), cu o activitate economica intensa, pe o platforma industriala. Pe linga industriile vechi "Lemnul' si "Metalul' au aparut recent "Forja' si "Tesatoria de in si cinepa'. Din vestigiile vechii cetati a Salontei se poate vedea astazi doar "Turnul ciuntit', in care se afla Muzeul memorial al poetului maghiar Arany Janos, nascut in aceasta urbe (1817-1882). Nu departe, spre est de Salonta, pe valea Crisului Negru, statiunea balneoclimacterica Tinca se profileaza din ce in ce mai mult ca un centru cautat. Marghita este un ors nou (1968), in plina dezvoltare, la incrucisare de drumuri, intr-un peisaj relativ omogen generat de relief.

Grija pentru pastrarea naturii rezida si in organizarea unor rezervatii. In arealul localitatii Gurbediu, in padurea Goroniste, clin bazinul inferior al Crisului Negru, se poate vedea rezervatia de narcise salbatice de o rara frumusete; la Valea lui Mihai (Cimpia Carei), Cadea (Cimpia Barcaului), Batar (Cimpia Miersigului) se afla parcuri dendrologice destinate cercetarilor stiintifice dar si pentru odihna si recreere.

Cimpia larg deschisa a Crisurilor se continua spre nord cu Cimpia Somesului. O limita vizibila pe teren intre ele nu exista, doar numele se schimba dupa riurile care le brazdeaza, intinderea cimpiei de aici, aproape toata indiguita si desecata, aduce aminte de cea din bazinul inferior al Siretului. Dupa ce iese din tinutul dealurilor, batrinul Somes isi misca alene undele spre vest. Asezarile omenesti se apropie mult de vadurile lui.

Municipiul Satu Mare se afirma ca un important centru industrial, social-cultural cu functii multiple si nod de cai de comunicatie rutiere, feroviare si aeriene. S-a dezvoltat pe locul unor vechi asezari de pe terasele Somesului (Satmar, Cetatea, Mintiu) integrate localitatii, istoria lui coborind cu peste o mie de ani in urma. Detine statut de oras cu incepere din secolul al XIX-lea. Cu timpul isi largeste perimetrul si se corecteaza albia Somesului spre a feri orasul de inundatii, se executa aductii de apa si canalizare, strazi s.a.

In anii socialismului municipiul Satu Mare a cunoscut o adevarata implinire imbogatindu-se prin noi cartiere de locuinte si pe stinga Somesului nu numai pe dreapta (Somes, Solidaritatii, Carpati s.a.) prin punerea in functie a unor moderne capacitati de productie si dezvoltarea celor existente (intreprinderea UNIO - constructoare de masini, intreprinderea de prelucrarea lemnului, intreprinderea de confectii "Mondiala', intreprinderea "Tricotex', intreprinderea textila "Ardeleana', intreprinderea "23 August', intreprinderea "Solidaritatea' si alte unitati din industria materialelor de constructii si alimentara). In locul unei dezvoltari urbanistice haotice cu o retea stradala incilcita s-a trecut la deschiderea unor magistrale care leaga noile cartiere. Aici se cunosc scoli care dateaza de pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Poseda monumente de arhitectura din secolul al XVII-lea, muzeu s.a. Existenta unor ape minerale si instalatiile efectuate, plaseaza orasul in rindul statiunilor balneare.

Orasul Carei se inscrie in peisajul geografic al cimpiei ca un centru industrial si agro-zootehnic in plina evolutie. Noua sa platforma economica include Filatura de bumbac, intreprinderea "Ardealul' (uleiuri comestibile), Complexul de valorificare a legumelor si fructelor s.a.

In orasul Carei pot fi vizitate Parcul dendrologic cu specii din flora tarii noastre, "Castelul Fortareata' zidit inca din secolul al XV-lea, unde se afla in prezent Muzeul de istorie si stiintele naturii, si Monumentul ostasilor romani, o impresionanta opera de arta care cinsteste memoria eroilor cazuti in lupta pentru eliberarea orasului de sub dominatia fascista.

Pe intinsul Cimpiei Somesului nu rare sint locurile care opresc privirea, fie prin Vestigiile arheologice ori istorice, fie prin rezervatiile naturale. Padurea Noroieni - in apropiere de Satu Mare - este o rezervatie de cerbi lopatari, iar la Mediesul Aurit se afla o rezervatie arheologica.