CIMPIILE PE COORDONATELE PREZENTULUI

Daca in spatiul cimpiilor - cu aparenta monotonie in zarea limpede - bogatia frumusetilor naturale este mai restrinsa, in schimb peisajul rezultat din munca si priceperea omului este de o rara maretie, impunindu-se in mod deosebit. Un ritm clocotitor de viata se simte p 919f51j retutindeni, ori incotro iti indrepti pasii pe dunga cenusie, neteda si lucioasa a soselelor modernizate. Decorul policrom al cimpului, instalatiile pentru udat lanurile de cereale, padurile de sonde in unele locuri, petice ale unor codri batrini, oglinzile sclipitoare ale unor lacuri artificiale si stilpii monumentali care sustin firele ce transporta kilowatii, se inscriu cu claritate pe linia orizontului. Ele fac parte din patrimoniul noului, din profundele transformari pe care le cunoaste tara noastra in toate directiile, contrastind cu imaginea vremurilor apuse din "Ciulinii Baraganului" (Panait Istrati), Setea de frumos iti este satisfacuta in egala masura de frumusetea arhitecturala, originalitatea constructiilor satesti, dar mai ales de cele din centrele urbane. Marile centre in toate timpurile au fost puncte de atractie.

Cimpiile din tara noastra, acele plasmuiri luminoase cu frumuseti nebanuite, prezinta altitudini medii cuprinse intre 15 si 200 m. Exista insa sectoare de cimpii joase, unde altitudinea medie este sub 15 m, ca, de exemplu, in Cimpia Siretului Inferior si Delta Dunarii si sectoare de cimpie inalte cum sint: Cimpia Pitestilor, Cimpia Tirgovistei, zona de contact a Cimpiei Romane cu Subcarpatii ori cu Podisul Getic, unde altitudinea atinge 300 m. Totusi sint lipsite de contraste mari. Cimpiile prezinta si denivelari, cum sint vaile riurilor cu zavoaie de salcii si arini si forme joase rezultate prin tasarea rocilor, numite crovuri, care sint de diferite dimensiuni.

In tara noastra sint cunoscute doua mari cimpii: Cimpia de Vest si Cimpia Romana. Ele s-au format prin depuneri de sedimente in marile sau lacurile care le-au acoperit pina la inceputul cuaternarului. Rocile sedimentare care acopera cimpiile pina la suprafata au fost depuse de apele marilor, apoi de riuri si de vint. Vaile s-au adincit in general cu 30-40 m in depozitele cimpiilor. Constitutia geologica este reprezentata prin argile, pietrisuri, nisipuri si loess.