CODRII SLATIOARA
Acestia se intind in perimetrul Raraului, pe partea estica a Culmii Todirescului (l 492). Sint codri seculari alcatuind o rezervatie forestiera complexa, unica in tara noastra, la altitudinea de 800-l 320 m, cu deosebita valoare stiintific 929e44j a si turistica. Dau impresia unei adevarate paduri din zona calda a Pamintului, cu etaje de vegetatie. Molizii, brazii, fagii, paltinii si alte arborete de munte, cu trunchiurile lor enorme, din care unele exemplare depasesc virsta de 350 de ani, nu au asemanare in cadrul Carpatilor prin maretia .si salbaticia lor.
Aici totul te cheama. Vezi o natura virgina, cu un farmec nepretuit, unde viata se desfasoara in belsug de liniste, neatinsa de secure, creindu-ti un sentiment de adinca satisfactie, care te indeamna sa declami din toata inima ca poetul:
Cit de frumoasa te-ai gatit, Natura, tu!
Ca o virgina Cu umblet drag, cu chip iubit!
As vrea sa pling de fericit,
Ca simt suflarea ta divina,
Ca pot sa vad ce-ai plasmuit!
Rezervatia stiintifica naturala Slatioara, declarata monument al naturii in anul 1941, isi pastreaza specificul, nefiind supusa legilor silvice. Ea se compune din codrul secular Slatioara, constituit din 11 parcele de padure (393,6 ha), din zona dezgolita de vegetatia forestiera de pe pantele Culmii Todirescului (44,40 ha) -, destinata studiului plantelor ierbacee - si dintr-un briu de protectie ("zona tampon') in jurul rezervatiei propriu-zise (554,4 ha).
La umbra codrului, ori prin poieni, au crescut multe plante declarate monumente ale naturii, cum sint: tulichina pitica, iedera cu floare rosie, papucul doamnei, orhidee cu flori frumos colorate, vulturica - planta endemica, floarea de colt, apoi tisa numit si arborele de fier datorita tariei lemnului s.a. Si fauna este abundenta: cerbi, caprioare, mistreti, risi, jderi, gainusa de alun, cocosul de munte s.a. care traiesc netulburati de nimeni. Dintre animalele ocrotite de lege se afla bufnita, ciocanitoarea, risul si carabus raraurense - insecta endemica.
Un element de interes turistic sint si cheile "La Toace', sculptate de Piriul lui Ion, cu plante rare (albumita). La rezervatie se poate ajunge fie pe drumul judetean care pleaca din valea Moldovei de la localitatea Frasin, pe valea Stulpicanilor pina la localitatea Stulpicani si apoi pe valea Gemenea, fie de la Cimpulung Moldovenesc. In asa-zisul "Golu Todirescu' sta la dispozitia celor care viziteaza rezervatia un popas (refugiu de munte).
|
