CONDITIILE DE MEDIU IN OLTENIA

geografie

Sursa: Inspectoratele pentru Protectia Mediului

A.2. Situatia emisiilor de gaze cu efect acidifiant

Emisiile atmosferice ale substantelor acidifiante ca SO₂, NO_X rezultate in principal din arderea combustibililor fosili, pot persista in atmosfera timp de cateva zile, putand fi     convertite in acizi (sulfuric, respectiv azotic). Principalele substante acidifiante monitorizate de Inspectoratele pentru Protectia Mediului sunt dioxidul de sulf (SO₂), dioxidul de azot (NO₂) si amoniacul (NH₃). Prezenta acestora in atmosfera este prezentata mai jos:

Tab.8.2. Poluanti cu efect acidifiant 2000-2002

Sursa: Inspectoratele pentru Protectia Mediului

A.3. Metale grele si poluanti organici persistenti, compusi organici volatili

Atât metalele grele cat si produsii organici persistenti sunt compusi chimici ce se acumuleaza la nivelul lantului trofic producand modificari somatice si fiziologice, de multe ori ireversibile.

Cantitatile de plumb, cadmiu si mercur emanate in atmosfera in ultimii ani sunt prezentate mai jos:

Tab.8.3. Metale grele

Sursa: Inspectoratele pentru Protectia Mediului

Nu este semnalata prezenta pe teritoriul regiunii a unor cantitati importante de produsi organici persistenti in atmosfera. Din masuratori, o cantitate de 0,039t a fost identificata in judetul Gorj. In judetul Vâlcea, datorita specificului produselor realizate de OLTCHIM S.A, in batalul de rezidii organice sunt depozitate substante, unele necunoscute, care prin degradare pot genera astfel de substa 21321w2210v nte.

Cantitatea de compusi organici volatili este redata mai jos:

Tab.8.4. Compusi organici volatili 2000-2002

Sursa: Inspectoratele pentru Protectia Mediului

A.4. Poluari cu pulberi in suspensie si sedimentabile

Pentru judetul Dolj, solul friabil nisipos din zona de sud si cea centrala a judetului permite antrenarea de catre curentii de aer predominanti din directia E-V si SV - NE a particulelor materiale. Ca urmare a acestui fapt datorat si distrugerii perdelelor forestiere de protectie - în perioadele de primavara secetoasa: martie - mai vânturile sezoniere antreneaza mari cantitati de pulberi în suspensie care adeseori produc un disconfort pentru locuitorii din zona.

În imediata vecinatate a haldelor de zgura si cenusa, a centralelor termoelectrice Isalnita si simnic, datorita insuficientelor masuri de fixare a cenusii se produc antrenari eoliene care afecteaza localitatile limitrofe.

Pulberile care impurifica atmosfera in judetul Gorj au o natura diversa in functie de sursele ce le genereaza, respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, fabrici de ciment, exploatari de cariere, depozite de zgura si cenusa, halde de steril. Emisiile de particule au fost estimate ca pulberi totale, inregistrandu-se o usoara scadere (22466.2 t) comparativ cu anul 2001 (23387.4 t), tendinta fiind explicabila prin lucrarile de retehnologizare - modernizare a instalatiilor de desprafuire (electrofiltre), reducerea timpilor de functionare a blocurilor energetice neretehnologizate, reducerea activitatii in exploatarile miniere la zi, scaderea productiei de ciment etc. inregistrate la nivelul judetului. In judetul Gorj, sursele cele mai importante de poluare cu pulberi sedimentabile sunt:

pentru zona Rovinari: SC TERMOELECTRICA - Sucursala Rovinari, exploatarile miniere de cariera, traficul rutier;

pentru zona Bârsesti: SC LAFARGE-ROMCIM SA - Sucursala Tg. Jiu, traficul rutier;

pentru zona Turceni: SC TERMOELECTRICA - Sucursala Turceni, traficul rutier;

pentru zonele Motru, Matasari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatarile miniere de cariera, traficul rutier;

pentru zona Meri: Cariera Meri;

pentru zona Telesti: Statia de asfalt Telesti.

Valorile cele mai ridicate ale concentratiilor de particule in suspensie in judetul Mehedinti sunt înregistrate in zonele Gura Vaii si Brosteni, datorandu-se atat apropierii de cai rutiere cu trafic auto intens, cat si factorilor de dispersie specifici acestor zone. Cu toate acestea, valorile se situeaza mult sub normele CMA (0,15mg/mc, fata de CMA - 0,5mg/mc). Atat pulberile in suspensie cat si cele sedimentabile provin in mare masura de la centrala termica ROMAG TERMO, care foloseste drept combustibil carbune extras din zonele miniere aflate in judetele Gorj si Mehedinti si in mica masura ca urmare a traficului rutier, activitatii casnice si a celorlalte industrii.

În judetul Olt, in urma analizelor gravimetrice pentru pulberi sedimentabile, in anul 2002, efectuata în 29 de puncte de prelevare, s-a ajuns la concluzia ca valorile gasite au depasit frecvent CMA (17 g/mp/luna). Nu s-au înregistrat depasiri CMA insa in ceea ce priveste pulberile in suspensie.

Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile in judetul Vâlcea se datoreaza atât activitatilor antropice, cat si conditiilor meteorologice nefavorabile. Media concentratiilor de pulberi in suspensie pe anul 2001 s-a situat sub CMA. Cat priveste pulberile sedimentabile, concentratiile au scazut usor in zone rurale si au crescut in zona Rm. Vâlcea, cauza principala fiind emisiile datorate S.C. Elvila, sucursala Carpatina Rm. Vâlcea.

EVOLUŢIA CALITĂŢII AERULUI

In judetul Dolj, in perioada anilor 1995-2002 au existat situatii când determinarile pentru indicatorul NOx au avut valori care au depasit CMA stabilite prin STAS 12574-87: in anul 1997, frecventa depasirilor a fost de 4,3%; în 1998: 2,76%; în 1999: 4,54%; în 2000: 3,02% iar în anul 2001 au existat depasiri doar în ceea ce priveste pulberile în suspensie si pulberile sedimentabile, mai ales în zonele limitrofe haldelor de zgura si cenusa. În anul 2002 nu s-au înregistrat depasiri pentru noxele gazoase determinate cu exceptia unui numar de 3 determinari de scurta durata (30') efectuate în perioadele de antrenare eoliana a zgurii si cenusii din haldele de depoziare.

In judetul Gorj, se constatata o scadere a valorilor medii anuale pentru poluantii gazosi comparativ cu anii 2000 si 2001 in zona Rovinari, fapt explicabil prin conditiile meteorologice mai favorabile fenomenului de dispersie a poluantilor. In ceea ce priveste evolutia cantitatilor medii de pulberi sedimentabile, se observa o scadere in anul 2002, comparativ cu anul 2001, pentru majoritatea zonelor: Rosiuta (Motru) , Matasari, Rovinari, Turceni, Barsesti. Scaderile înregistrate in zonele in care se desfasoara activitati de minerit in exploatari la zi sunt determinate de reducerea productiei de lignit comparativ cu anul precedent.Totusi s-au inregistrat usoare cresteri ale cantitatilor medii anuale de pulberi sedimentabile in zonele Urdari si Jilt, urmare a cresterii volumului de activitate in aceste exploatari. Scaderea cantitatilor de pulberi se datoreaza si regimului pluviometric mai bogat in anul 2002 comparativ cu anul 2001.

In judetul Mehedinti, pentru hidrogenul sulfurat, se observa o scadere valorica a mediilor respective in ultimii ani ai perioadei analizate,1995-2001, scadere datorata optimizarii fluxului tehnologic de obtinere a apei grele, la ROMAG PROD. Nu au fost depasite limitele maxime admisibile la imisie decit in cazuri rare si nesistematic. Referitor la evolutia mediilor anuale pe toate punctele de monitorizare pentru bioxidul de sulf si bioxidul de azot, au fost inregistrate cresteri semnificativa a valorilor mediilor la sfarsitul perioadei analizate, crestere datorata in principal intensificarii activitatii agentilor economici de pe platforma industriala Halanga si scaderii regimului pluviometric al anilor 2000 si 2001. Pentru cei doi indicatori nu s-au semnalat depasiri ale concentratiilor maxime admisibile corespunzatoare. Pulberile sedimentabile inregistrate ca si medii anuale pe fiecare punct de monitorizare s-au situat sub limita concentratiei maxim admisibila de 17gr/mp x luna dar in crestere pe ultimul interval al perioadei analizate. Se observa zone mai poluate din acest punct de vedere, reprezentativa fiind aceeasi zona industriala - platforma Halanga cu principalul poluator ROMAG TERMO. Aceasta crestere este datorata in principal intensificarii activitatii agentilor economici de pe platforma industriala Halanga si scaderii regimului pluviometric al anilor 2000 si 2001.

In judetul Olt, concentratia de amoniac in perioada 1996-2002 a cunoscut o evolutie contradictorie: dupa o scadere vertiginoasa intre 1995 si 1998 (de la 95% din CMA in 1995 la 4% in 1998), o crestere la fel de abrupta intre 1999 (2,2%) si 2002 (71,5% din CMA = 0,1 mg/mc). Cresteri spectaculoase s-au înregistrat in aceeasi perioada la indicii: fluor - de la 0,0003 mg/mc in 1995 la 0,00154mg/mc in 2002 (CMA 0,005mg/mc), dioxid de azot - de la 0,00119 mg/mc in 1995 la 0,0043mg/mc in 2002 (CMA 0,1mg/mc), si dioxid de sulf - de la 0,0173 mg/mc in 1995 la 0,05942 mg/mc in 2002, cu un varf in 2001 de 0,07447mg/mc (CMA 0,25mg/mc), insa mult sub nivelul CMA. Cantitatile de pulberile in suspensie au crescut de asemenea in ultimii 7 ani, de la 0,0161 mg/mc in 1995 la 0,0704 mg/mc in 2002, de asemenea sub limita CMA - 0,15mg/mc.

Se poate aprecia ca in perioada 1995 - 2002 calitatea aerului in judetul Vâlcea s-a imbunatatit, sub aspectul micsorarii concentratiilor de poluanti masurate (HCl, amoniac), fapt datorat închiderii unor instalatii tehnologice la societatile OLTCHIM si U.S.G care fiinteaza pe platforma chimica. Desi la multi poluanti, emisiile au crescut (oxizi de azot, dioxid de sulf etc.), nu se pot face aprecieri cu privire la tendintele de crestere a emisiilor la aceste substante peste nivelele critice, valorile masurate fiind sub C.M.A.

ZONE CRITICE

Zone critice in materie de poluare a aerului identificate la nivelul fiecarui judet de Institutele de Protectie a Mediului sunt:

JUDEŢUL DOLJ:

- Zona industriala de nord-vest a judetului denumita generic "punct fierbinte" monitorizata cu prioritate de I.P.M. Craiova si automonitorizare proprie având ca activitati:

Industria extractiva în bazinul de mijloc.

Industria petrochimica caracterizata prin extractia si prelucrarea titeiului.

Industria chimica concentrata în special pe Jiul inferior si reprezentata prin DOLJCHIM Craiova. În consecinta, bogatele rezerve naturale ale solului si subsolului în bazin au determinat si dezvoltarea altor industrii cum sunt:

Industria energetica prin cele 5 termocentrale dintre cele mai mari existente în tara noastra: Paroseni, Rovinari, Turceni, Isalnita si Craiova II..

Industria de crestere si îngrasare a animalelor dezvoltata pe cursul mijlociu al râului Jiu.

Industria constructoare de masini reprezentata prin principalele uzine: Electroputere Craiova, IUG Craiova, Uzina Constructoare de Avioane Craiova, DAEWO Craiova.

Industria Alimentara grupata în jurul centrelor urbane Petrosani, Tg. Jiu si Craiova

Fig.8.1. Bazinul hidrografic Jiu - Toxice specifice 2001

Bazinul hidrografic Olt

In anul 2000, cazuri individuale de depasire a limitelor de clasa III pentru unul sau mai multi parametri s-au înregistrat în urmatoarele sectiuni (pe teritoriul Olteniei):

Fluviul Dunarea

Sursele de poluare pentru apa fluviului Dunarea sunt: apele uzate orasenesti, apele uzate industriale, apele uzate rezultate in urma irigarii terenurilor agricole, apele uzate provenite de la navele maritime si fluviale. Fluviul Dunarea asigura alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Drobeta Turnu Severin, de aceea calitatea apei impune o stare de salubritate buna, care sa corespunda cu normativele in vigoare.. Urmarind evolutia indicatorilor determinati pentru fluviul Dunarea, se observa valori similare atât in anul 2000 cit si in anul 2001 fapt ce ilustreaza stabilitatea ecosistemului fluvial in sectorul analizat. Dupa cum se observa si mai jos, in semestrul I al anului 2001, valorile masurate sunt mai mici fata de aceeasi perioada a anului 2000, in timp ce in semestrul II -2001 valorile au crescut fata de 2000:

Tab. 8.6. Fluviul Dunarea - Indicatori de poluare in zona Drobeta Turnu Severin

IPM Mehedinti: Starea fluviului Dunarea in zona Dr. Tr. Severin 2000 -2001

În sectiunile Calafat si Bechet apa Dunarii este de categoria I de calitate la toate grupele de indicatori. Pârâul Balasan, amonte Bailesti este de categoria II de calitate la R.O. de a-II-a, G.M. de a-I-a, T.S. de a-I-a, generala este a-II-a la toti de indicatori de calitate. Pârâul Balasan aval Bailesti, dupa evacuarea apelor uzate neepurate de catre S.S.P. Bailesti, este de categoria a III-a de calitate. Râul Desnatui la Radovan este de categoria a-I-a de calitate, iar în sectiunea Goicea este de categoria a-II-a, datorita apelor uzate menajere din orasul Segarcea. Aceasta situatie arata ca încadrarea Dunarii în categoria I de calitate poate fi generalizata pe întregul sector al Dunarii, aferent Directiei Apelor Jiu Craiova. Situatia calitatii apei Dunarii evidentiata în anul 2002, indica o situatie de relativa stabilitate, daca se au în vedere valorile indicatorilor analizati în limitele prevazute de STAS 4706/1988. In sectiunea port Corabia se înscrie global din punct de vedere fizico - chimic, in categoria I de calitate cf. STAS 4706/88 si in clasa a III- a de calitate cf. Ord. 377/2001.

C. Calitatea Solului si Subsolului

Solul regiunii este considerat a fi de înalta calitate din punct de vedere agricol, mai ales in judetele sudice - Dolj, Olt, Mehedinti. Exploatarea intensiva creeaza presiuni asupra solului pe teritoriul regiunii, dupa cum urmeaza:

1. Ingrasamintele chimice:

În anul 2002, in judetul Dolj s-a continuat fertilizarea unilaterala cu azot fertil pe 144.600 ha întrucât cantitatile de îngrasaminte, complexe (NPK) sunt foarte reduse si scumpe. Din acest motiv fertilizarile chimice sunt dezechilibrate din punct de vedere chimic, folosirea unilaterala a îngrasamintelor cu azot conducând la acidifierea solului. Aplicarea îngrasamintelor s-a efectuat în doze echilibrate în strânsa concordanta cu recolta programata, rezerva de umiditate din sol si cartarea agro-chimica. Îngrasamintele organice rezultate din gospodariile populatiei au fost utilizate în totalitate.

In judetul Gorj, conform datelor furnizate de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara, in anul 2002 s-au folosit 4449 t de ingrasaminte chimice, dintre care 4100 pe baza de azot si 443600 t de ingrasaminte naturale.

Pentru judetul Olt, s-au folosit in cursul anului 2002 112072 t ingrasaminte chimice si 262500 t ingrasaminte organice. Fertilizarea unilaterala cu azot a produs uneori dezechilibre in nutritia plantelor.

Cantitatea de ingrasaminte folosite pe terenurile agricole ale judetului Vâlcea a fost de 5002 t ingrasaminte chimice si 378667 t ingrasaminte organice.

Tab 8.7. Ingrasaminte

Crt.	Tip produs	Judet	Suprafata tratata (ha)	Cantitate (kg/an)
	Fig. 8.11. Romania - Deseuri industriale generate pe judete - 2002 Sursa: MAPPM Alte date relevante (din judetele de unde sunt disponibile date): - Cantitatile de deseuri menajere per locuitor in 2002: Dolj 0,8 kg/loc/zi; Târgu Jiu - 0.9 kg/loc/zi; - Procent de deseuri care se colecteaza - cca. 67% (jud. Gorj); - Nr. rampe de gunoi ; 1 in Gorj, 2 in Dolj; - Nr. depozite: 9 in jud. Gorj, 8 in Dolj; - un procent foarte scazut de desueuri menajere se recicleaza / trateaza / incinereaza inaintea depozitarii (0% in Gorj, ~1% in Dolj) Tab. 8.12. Inspectoratele judetene pe ale caror teritorii s-au înregistrat accidente de poluare în 2000 Unitate teritoriala Total DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA OLTENIA ROMÂNIA % din România O importanta influenta asupra mediului o au lucrarile agricole. Situatia pe judete este prezentata mai jos (date 2000): Tab.8.13. Situatia lucrarilor agricole - 2000 Unitate teritoriala Suprafata agricola Suprafata Lucrari de irigare Suprafata Lucrari de desecare Suprafete cu lucrari împotriva eroziunii solului ha % din suprafata agricola ha % din suprafata agricola Ha % din suprafata agricola % din România Sursa: INS, 2001 D. PĂDURI SI BIODIVERSITATE In ceea ce priveste fondul forestier pe judete, situatia era urmatoarea la sfârsitul anului 2000 : Tab. 8.14. Fondul forestier - 2000 Unitate teritoriala Paduri 2000 Din care: Alte terenuri forestiere 2000 Total paduri Paduri rasinoase Paduri foioase DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA OLTENIA ROMÂNIA % din România Sursa: Institutul National de Statistica; Institutele de Protectie a Mediului Conform Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, la nivel judetean s-au înregistrat un nivel înalt de pagube în zonele forestiere din judetele: Dolj (64,8% din arbori) - cel mai afectat din România, Mehedinti (39,1%), Gorj (36,4%) - aflate pe locurile 4 si 5 ca procent intre judetele tarii. O situatie mai buna a fost evaluata în judetul Olt (7,4% arbori bolnavi) - locul 14 in România. Astfel, trei din judetele din Oltenia sunt situate pe primele locuri in tara ca judete cu un grad înalt de deteriorare a fondului forestier (locurile 1, 4 si 5). Zona de câmpie a Olteniei este plasata pe cel mai jos nivel privind lucrarile de împaduriri- 5,3%, dupa Baragan, câmpiile Vestice si cele din Moldova. În scopul de a extinde zona de padure - conform strategiei românesti pentru o dezvoltare durabila în domeniul forestier - sunt necesare actiuni intensificate axate pe identificarea terenului degradat în scopul de realiza lucrari de împadurire si includerea acestor terenuri în fondul forestier, în special în zonele cu un deficit de vegetatie forestiera, cum ar fi câmpia Dabuleni (în sudul judetului Dolj), zona ce este predispusa extinderii fenomenului de desertificare. Judetele Mehedinti, Dolj si Olt vor fi beneficiarele unui program ce are ca scop refacerea perdelei de paduri de-a lungul principalelor râuri ce traverseaza aceste judete, pentru asigurarea protectiei malurilor râurilor si a hotarelor terenurilor agricole. Influenta activitatilor economice asupra fondului forestier este foarte puternica: de-a lungul anului 2000 s-au emis o serie de aprobari pentru defrisarea unor zone forestiere, în scopul de a atinge unele obiective economice, cel mai semnificativ exemplu fiind lucrarile efectuate la carierele de lignit apartinând de Compania Nationala a Lignitului Oltenia. Tab. 8.15. Lucrarile de regenerare a padurilor in anul 2000 Unitate teritoriala Total Din care: Total Din care: Total Împaduriri Paduri rasinoase Paduri foioase Regenerari naturale Paduri rasinoase Paduri foioase Regenerari DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA OLTENIA ROMÂNIA % din România Sursa: Institutul National de Statistica Parcuri nationale aflate pe teritoriul Olteniei: Suprafata ariilor naturale protejate din judetul Mehedinti este de 76582,5 ha, incluzând suprafata celor doua parcuri aferente judetului (74203 ha ), respectiv Parcul Natural Portile de Fier (suprafata totala 115.656 ha - cel mai mare din tara - pe teritoriul judetelor Mehedinti, Caras-Severin) si Parcul National Domogled Valea - Cernei (cuprinde parti din judetele Mehedinti, Gorj, Caras-Severin - întinzându-se pe 60.100 ha), ariile protejate din afara parcurilor ( 1287 ha ) si cele doua zone umede (1102 ha ), Hinova - Ostrovul Corbului si Garla Mare - Salcia. Aceasta suprafata reprezinta 15.6% din suprafata judetului (490.000 ha ). Ariile naturale protejate pentru judetul Mehedinti conform Legii nr. 5/2000 sunt in numar de 32 având o suprafata de 2205,5 ha. In judetul Valcea sunt constituite un numar de 30 de arii naturale protejate de interes natinal, respectiv Parcul National Cozia (17.100 ha si un numar de alte 29 de rezervatii naturale si monumente ale naturii, incluzand habitate naturale terestre sau subterane, in care traiesc permanent sau temporar specii de plante si de animale salbatice, periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, elemente si formatiuni naturale geomorfologice, geologice, speologice, paleontologice, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural national. In judetul Gorj, pe 30000 ha se intinde Parcul National Domogled Valea - Cernei (cuprinde parti din judetele Mehedinti, Gorj, Caras-Severin - întinzându-se pe 60.100 ha). Alaturi de acesta, gasim un numar de alte 49 de arii protejate si monumente ale naturii. Sursa: Institutul National de Statistica; Institutele de Protectie a Mediului E. RADIOACTIVITATE: Influenta Uzinei Nucleare Kozlodui (Bulgaria, la 10 km distanta de Bechet), în conditii de functionare normala, este nesemnificativa din punct de vedere al contaminarii radioactive a teritoriului României. Uzina nucleara insa nu mai este sigura datorita vechimii acesteia si a tipului depasit de centrala (tip sovietic, de acelasi tip cu cea de la Cernobîl, Ucraina). Conform acordurilor dintre UE - Bulgaria, uzina trebuie sa fie închisa în perioada 2006-2007. Document Info Accesari: 15696 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/geografie/CONDITIILE-DE-MEDIU-IN-OLTENIA1321221015.php" target="_blank" title="CONDITIILE DE MEDIU IN OLTENIA - https://www.scritub.com">CONDITIILE DE MEDIU IN OLTENIA</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )