CULOARUL BICAZULUI
S-ar parea ca valea Bicazului este impropriu denumita si culoar, totusi pastreaza, cu exceptia cheilor, acest caracter, aparind ca o zona distincta geografic, destul de lata, pe alocuri la nivelul unor bazinete bine inscrise in relief. Astfel sint depresiunile mici denumite dupa sa 141c25b tele respective: Tasca-Hamzoaia, Neagra, Bicaz-Chei, Damuc si altele, generate de eroziunea diferentiala la contactul dintre diferite formatii geologice. Aici se poate constata chiar de la prima vedere ca latimea vaii este indicata in cele mai multe cazuri de liziera inferioara a vegetatiei forestiere (pe la 700-800 m altitudine). Cel mai despadurit versant fiind cel sting, cu expunere sudica. Organismele torentiale au avut un rol hotaritor in degradarea si modificarea unor pante. De multe ori terasele sint parazitate de conuri vechi si noi de dejectie, materiale de versant, transportate din magurile Comarnicului, Caprii, Curmatura, Piciorul Tarnita de pe partea stinga, ori magurile Prundului, Floarea, Secului de pe partea dreapta, de o serie de afluenti ca piraele Bradului, Chisirig, Neagra, Tasca, Hamzoaia, Izvoru Muntelui, Floarei, Secu etc.
Ceea ce-i creeaza o nota aparte este faptul ca in bazinul mijlociu si inferior aceasta vale primeste o mai mica cantitate de precipitatii atmosferice decit regiunile muntoase limitrofe si, ca atare, pe soluri brune montane de padure podzolite, alaturi de finete cresc paduri amestecate in care predomina fagul. Valea este populata, asezarile omenesti fiind bine dezvoltate in bazinete ce se tin lant. Ca urmare a actiunii antropice versantii in buna parte sint despaduriti si ocupati de pajisti montane inferioare. Peisajul vegetatiei de primavara incinta privirile prin aspectul multicolor, umplind valea de frumusete.
Dupa caracterele vaii se disting doua sectoare: un sector mai larg in cursul inferior care cuprinde bazinetele si un sector de chei in cursul superior desfasurat intre comuna Bicaz-Chei si statiunea climaterica Lacu Rosu. Cheile Bicazului, sculptate in calcare, sint dintre cele mai salbatice si spectaculoase din Carpatii Orientali, desfasurate pe o lungime de citiva kilometri, strabatute de un drum national (D.N. 12 C). Curiozitatile naturale de aici mult admirate de turisti, poarta diferite numiri: "Gitul Iadului', o portiune de chei cu pereti foarte apropiati, abrupti si inalti; "Piatra Altarului', o stinca impunatoare care ajunge la l 120 m; Cheile Bicajelului foarte inguste si salbatice; cascada Bicazului si trecatoarea "Poarta Dracului". Complexul turistic Bicaz si vilele de la Lacu .Rosu servesc ca locuri de popas pentru cei care merg spre culmile Ceahlaului, Cheile Bicazului, Muntii Tarcaului si Muntii Hasmasu Mare. Valea Bicazului se leaga printr-o cale rutiera cu valea Bistricioara - Bicazu Ardelean - Tulghes pe valea Bradului.
|
