CULOARUL BISTRITEI AURII

Amplasat in spatiul dintre Muntii Suhard la vest si Lucina-Mestecanis la est, Culoarul Bistritei Aurii se impune sub raportul peisajului geografic ca o unitate deosebit de atractiva. Acest culoar, instalat intr-un lung sinclinal 828d31i al cristalinului pe care apele l-au sculptat adinc in mai multe faze, prezinta o serie de particularitati. Culoarul nu este uniform, prezinta o suita de bazinete si defilee; locurile mai deschise corespunzatoare luncii si teraselor inferioare au oferit posibilitati de instalare, din vechi timpuri, a vetrelor unor asezari omenesti destul de bine populate. Clima este mai blinda decit in muntii marginasi, dar si cu precipitatii mai putine (700- 800 mm anual).

Din cele mai vechi timpuri valea Bistritei Aurii a avut functia de legatura peste Pasul Prislop intre Tara Maramuresului, Tara Dornelor si nordul Moldovei. Expresia de "Bistrita Aurie' aminteste timpurile cind din apa riului se culegeau firisoare de aur.

Este o regiune cu multe resurse naturale; pe linga lemnul padurilor, in subsolul localitatilor Cirlibaba, Valea Stinei, Ciocanesti, Iacobeni se afla roci purtatoare de mangan, iar in unele locuri izvoare cu ape minerale. In comuna Cirlibaba se gaseste Monumentul descalecarii Voievodului Bogdan (1359). Ca localitate de munte ai carui locuitori se indeletnicesc din mosi stramosi cu taierea padurilor, aici se afla vestiti plutasi, mari mesteri in construirea haiturilor si a transportului lemnelor cu plutele. Gustul pentru frumos se constata in multe din preocuparile lor, casele, portul si tesaturile au multa originalitate prin ornamentatii. In satul Ciocanesti, multe case au decoratii murale artistice, dindu-le un farmec aparte.

Pe valea Bistritei Aurii trece drumul national spre Pasul Prislop (D.N. 18). Legatura cu nordul Moldovei se face prin drumul national modernizat (D.N. 17), care trece peste Obcina Mestecanisului in valea Moldovei, prin localitatile Cimpulung Moldovenesc si Gura Humorului, importante baze de plecare spre operele de arta feudala, ctitoriile marelui Stefan si ale altor domni ai Moldovei.

Pe cararile de piatra ale Suhardului dornean Muntii Calimani la sud si Ousorul la nord sint cele doua forme caracteristice din zidurile care fac paravan spatiului depresionar dornean. Numele - semnifica fizionomia; este unul din cazurile cele mai tipice. Claritatea liniilor ii da aspect de simbol: de pe Ousorul "golas' si rotund imbraci cu privirea toata "tara' pina in Calimani si cheile pe unde Bistrita reteaza Carpatii. Ousorul se incadreaza, impreuna cu celelalte culmi din rama "Tarii Dornelor' in grupa Muntilor Suhardului, grupa autonoma care graviteaza spre "Tara Dornelor', constituind locul de actiune al dornenilor. De la Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Cosna, Iacobeni, pleaca numeroase drumuri si poteci de munte spre plaiurile Muntilor Suhardului.

Iarna, domenii lucreaza in padure, iar vara turmele lor de vite impinzesc pasunile; specificul dornean este puternic inradacinat aici. Suhardul formeaza un intreg cu depresiunea; in anumite privinte raporturile de coexistenta sint evidente. Faptul ca Virful Omului intruneste conditiile unui nod montan secundar, ridica o serie de probleme de ordin orientativ si al interactiunilor diferitelor constante; in partile lui laturalnice afluentii Bistritei Aurii - Ru-saia, Gindacu, Deaca -, ai Somesului si ai Cosnei, au sculptat adinc cristalinul, dind culmi prelungi ce cad in trepte. Creatiile sistemelor hidrografice, pe care formele datorate inghetului si dezghetului apar frecvent, la contactul cu virful propriu-zis (Omului) poarta diferite numiri: Stanisoara, Scorusul, Rosu etc. Denumirea locala de Suhard este atribuita intregii grupe, desi Omului este cel mai inalt virf si nu Suhardul care are numai l 591 m altitudine .

De la Virful Omului (l 932 m) din partea nordica, cu altitudinea maxima, linia inaltimilor scade spre sud pina la l 639 m in Virful Ousorul. Dealtfel, Virful Omului este singurul din Suhard care se impune si printr-un climat mai aspru, de munte inalt. Odata cu scaderea inaltimilor, alaturi de padurile de conifere isi fac loc si padurile de foioase si indeosebi padurile de fag, fapt aratat si de unele toponimice ca, bunaoara Padurea Fagetele. Pasunile considerate numai dupa aria de raspindire a formatiilor ierboase, sint mult extinse de om pe locul padurilor de molid. Spre deosebire de Muntii Rodnei, cele mai multe pajisti de aici sint bine intelenite si intretinute, avind o apreciabila importanta in economia pastorala, care si in aceasta regiune, are o veche si vestita traditie. Compozitia si talia elementelor floristice reflecta in buna parte expunerea, inaltimea si nuanta climatica; aceasta din urma se caracterizeaza prin multa umiditate - circa l 000-1 200 mm precipitatii anuale - prin vinturi de directie vestica si nord-vestica, inlesnind durata lunga a iernilor insa nu asa de aspre ca in Muntii Rodnei. In subsol s-au gasit unele resurse naturale. Muntii sint intens locuiti estival; asezari omenesti permanente nu se afla decit in partile periferice.