CULOARUL SIRETULUI
Cea mai ilustrativa regiune de tip anizotrop din Romania, grefata pe un culoar major de vale
- Axa de concentrare a populatiei si asezarilor umane, precum si a cailor rutiere si feroviare din partea estica a Romaniei.
- Turismul are un potential etnografic si cultural apreciabil
1. Baza naturala de sustinere
Culoarul Siretului exemplifica in mod revelator tipul regiunilor anizotrope, cu o desfasurare alungita, filiforma si preze 444c28e nta unor centre de polarizare dispuse axial cu sau fara relatii intre ele. Unitatea se contureaza morfo-hidrografic suprapunandu-se vaii si versantilor raului Siret de la intrarea sa in tara, la Vascauti, si pana la debusarea sa in spatiul Campiei Siretului. Profilul transversal al culoarului are latimi variabile, intre 2,5 km in defileul de la Racaciuni si peste 40 km aval de Roman unde lunca sa se evazeaza asemenea unei palnii deschisa spre campie.
2. Componenta geodemografica si de habitat
Culoarul Siretului a fost populat inca din Paleolitic datorita favorabilitatii factorilor fizico-geografici, a adapostului oferit,in vremuri de restriste, de relieful subcarpatic invecinat. Descoperirile arheologice din paleolitic si epipaleolitic, realizate in numeroase situri, atesta umanizarea timpurie a spatiului analizat. Din antichitate este cunoscut drumul roman , care urma traseul unui drum mai vechi, probabil dacic ce lega Moesia Inferior (Dobrogea) de Transilvania. In Evul mediu au functionat Drumul cel mare moldovenesc si Drumul tataresc.
Potentialul natural ridicat si posibilitatile de legatura au favorizat concentrarea asezarilor rurale – mai numeroase si mai mari decat pe interfluviile alaturate si aa activitatilor industriale si de transport in asezarile urbane, astfel ca inca de la sfarsitul secolului XIX , densitatea populatiei atinsese 100 loc/km˛., valoarea acestuia atingand in prezent 150 loc/km˛ si chiar 250 loc/km˛ in zonele preoratenesti ca urmare a sporului natural superior mediei pe tara si a fortei polarizatoare a centrelor urbane Bacau si Roman , in special. Se remarca ponderea covarsitoare a populatiei romanesti (dintre minoritati amintind cea ucraineana din sectorul superior al culoarului).
3. Economia regiunii
Bibliografie selectiva
1. Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu, Al, Chiriac, D. (1980), Podisul Moldovei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
2. Ungureanu (1993), Geografia Podisurilor si Campiilor Romaniei, Editura Univ. “Al. I. Cuza”, Iasi.
3. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice, Editura Academiei,
Bucuresti.
|
