Calan

Calan

Pozitia geografica

Asezat pe ambele maluri ale raului Strei ,la jumatatea distantei dintre depresinea Hategului si valea Muresului,orasul Calan este situat in inima tinutului hunedorean,la o departare de 14 km de orasul Simeria , 10 km de municipiul Hunedoara ,18 km de orasul Hateg si 30 km de municipiul Orastie . El este pozitionat la kilometrul 198 pe Drumul natiomal DN 66 Targu-Jiu - Petrosani - Simeria, iar pe calea ferata Simeria -Petrosani - Filiasi - Craiova- Bucuresti este situat la km 14 de Simeria fiind deservit de statiile de cale ferata Calan Bai (km 11) si Calan (km 14 )Orasul Calan este situat la o altitudine medie de 230 m, are o suprafata de 101,5 km2 si o populatie de circa 14.000 locuitori. In teritoriul administrativ al orasului se includ localitatile Streisangeorgiu, Batiz, Calanu Mic, Nadastia de Jos, Nadastia de Sus, Ohaba Streiului, Santamarie de Piatra, Strei Sacel, Valea Sangeorgiului si Sancrai.

Istoricul localitatii

Atestat documentar in anul 1387, 545g68f orasul Calan este situat pe locul unei asezari rurale din Dacia Romana care se numea Ydata pe timpul dacilor,Aquae in timpul ocupatiei romane. Nenumarate dovezi materiale (fragmente de ceramica arsa, piatra slefuita, cremene, topoare, bratari din bronz etc.) au fost descoperite in satele Valea Sangeorgiului, Santamarie de Piatra, Strei Sacel si Strei, atestand prezenta omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri.Urmele gasite in cele doua pesteri din dealul Magura pastrate la Muzeul judetean din Deva arata ca pe aceste meleaguri au existat asezari omenesti inca din neoliticul vechi (5500-3500 i.e.n.).Perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului (2200-1800i.e.n.) este atestata de fragmentele de ceramica, vase din lut ars cu ornamente incadrate in cultura Cotofeni. Epoca bronzului (perioada mijlocie 1600 -1300 i.e.n.) este reliefata prin obiectele gasite aici din care se remarca : topor,secure,bratara etc. In perioada Daciei romane (106-271) s-au format pe teritoriul orasului Calan pagus-ul Aquae,precum si alte asezari romane (vicus-uri)In perioada feudala se constata existenta Tarii Hategului, care cuprindea si satele de pe actuala vatra a Calanului.Se spune ca denumirea orasului Calan vine de la numele unui episcop (CALANUS) care a avut aici o mosie cu mai bine de 650 ani in urma .Doua asezari de pe aceasta mosie i-au purtat numele : Calanul Mic si Calanul de Jos (azi Criseni) mentionate prima data in documente in anul 1387. In anul 1760 localitatea purta numele de Puszta Kalan In acest hotar s-a construit societatea metalurgica si in jurul ei pe un teren in parte mlastinos,primele case de colonii muncitoresti.In anul 1860,administratia Societatii Brasovene de Mine si Metalurgie ,avind in frunte ,ca presedinte ,pe Max Egon ,principe de Furstenberg,iar ca vicepresedinte ,pe baronul Ludwig von Habersen, a cumparat in anul 1867 pentru uzina din Calan ,un teren de cca.180 de iugare.in parte mlastinos ,de la Sandor Bertha,casatorita cu groful Adam Vas.In anul 1868, a fost angajat ing.Otto Gmelin , din Germania , pentru proiectarea uzinei.La 25 mai 1869, se incepe executarea fundatiei primului furnal. In anul 1870 anul inceperi activitatii industriale la Calan,colonia muncitoreasca era formata doar din 10 case,ajungind in anul 1918 la un numar de 78 de case.In perioada 1949-1952 s-au cladit primele blocuri de locuinte si o scoala de ucenici.In anul 1959 in dreapta raului Strei ,pe terasa de linga seculara biserica din Steisangeorgiu ,a inceput construirea Orasului Nou Calan.Dupa al doilea Razboi Mondial, Calanul a devenit un puternic centru al siderurgiei romanesti, recunoscut prin productia de fonta cenusie, cocs metalurgic si piese turnate. Anul 1961 reprezinta data la care Calanul a devenit oras.

Caracteristici generale ale reliefului

Orasul Calan situat la o altitudine medie de 230 metri pe valea raului Strei este inconjurat de dealuri relative joase -doar Magura atinge 590 m si are o larga perspectiva: spre est se vad Muntii Sebesului ,spre vest comuna Ghelari,spre sud intreg masivul Retezat,spre nord Muntii Metaliferi.

Orasul Calan este asezat in vecinatatea muntilor Poiana Rusca, munti cu altitudinea sub 1.400 m, dar masivi, sub forma unui scut alcatuit din sisturi cristaline, impletite cu roci vulcanice si calcare, cu un relief etajat, rauri dispuse radiar, vai adanci cu caracter epigenetic rezultand sectoare de chei (Cernei, Runcului, Sohodolului), in care vaile contrasteaza cu culmile netede pe care s-au dezvoltat asezarile padurenilor, iar pe formatiunile calcaroase din Nord si din Est s-au dezvoltat pesteri (Nandru), iar pe rocile vulcanice maguri. Localitatea reprezinta o mare oportunitate de dezvoltare a bazei turismului montan, avand acces pe drumuri modernizate spre fiecare din statiunile montane inconjuratoare, unde se pot practica toate sporturile montane (alpinism, ski etc.). Relieful este reprezentat prin dealuri si glacisuri piemontane, cu altitudini de 300 - 400 m, la care se adauga Valea Cernei cu lunci largi si trasee bine exprimate.

Tinutul capitalei regatului dac, cu asezarile si fortificatiile sale, se afla situat pe versantul nordic al Carpatilor Meridionali, in aripa de vest a Muntilor Sureanului, unde vestigiile dacice sunt raspandite pe aproximativ 200 km2. Zona aceasta mai restransa, care abunda in urme arheologice, poarta in literatura arheologica numele de Muntii Orastiei. Principala sa caracteristica este determinata de relieful inalt, cu varfuri de peste 1900 m, de unde inaltimile coboara in trepte spre est, sud, vest si nord. Chiar cele mai inalte varfuri sunt aplatizate, iar culmile care se desprind din zona alpina sunt prelungi, cu spinari late si pante domoale.

Numeroase sunt izvoarele, majoritatea ivite la limita inferioara a zonei alpine si toate alimenteaza principalele cursuri de apa care despica Muntii Sureanului pentru a spori debitul Jiului si mai ales al Muresului. Marea majoritate a asezarilor si a fortificatiilor dacice se insiruie de o parte si de alta a Apei Orasului, afluent de stanga al Muresului, iar Sarmizegetusa Regia se afla langa si in dreapta obarsiei raului.Muntilor Sureanului le este caracteristic climatul montan cu zonele sale etajate, a muntilor inalti si mijlocii, ceea ce explica numarul mare al zilelor de inghet si persistenta zapezii pe, sol de la peste trei pana la doua luni.Intre minereurile existente sunt de mentionat in primul rand cele feroase (exploatate in nu mai putin de sapte locuri), de plumb, cupru, zinc si mangan, iar in vecinatate, la nord si peste Mures acelea din Carpatii Metaliferi bogati in aur, argint, cupru si plumb.In muntii Sureanului predomina sisturile cristaline, dificil de fasonat sau friabile, iar cu exceptia cetatii de la Luncani - Piatra Rosie si a fortificatiei liniare de la Cioclovina - Ponorici in toate celelalte locuri unde sunt amplasate intariturile dacice se afla micasist, care devine faramicios in contact cu agentii atmosferici. Din aceasta pricina calcarul pentru constructiile din zona Sarmizegetusei a fost exploatat si adus, cale de zeci de kilometri, de pe Dealul Magura situat la est de Calan, iar andezitul din cariera de la Bejan, langa Deva. Raritatea crestelor priporoase si culmile prelungi cu suisuri si coborasuri in panta domoala au inlesnit in toate vremurile circulatia in masivul Sureanului, unde se poate umbla de la un munte la altul, chiar cu atelaje, fara impedimente deosebite. Principalele drumuri naturale, cu o multime de ramificatii, porneau dinspre sud strabatand lantul muntos prin pasurile Urdele si Vulcan dinspre sud - vest si vest din bazinul Streiului pe la Cioclovina si pe Valea Bosorodului - Piatra Rosie, dinspre nord din valea Muresului in amonte pe Apa Orasului, dinspre nord - est pe valea Sibiselului si de la Cugir, iar dinspre est din valea Sebesului. Cel mai lesnicios drum era acela care pornea de la Mures spre sud, pe unde a atacat grosul armatei lui Traian.

Aspectele vietii economice ale orasului

Pozitia geografica, resursele solului si subsolului si forta de munca disponibila au determinat desfasurarea unei intense activitati economice, bazata in special pe industria grea, prelucrarea minereurilor feroase si constructii, la care se adauga industria energiei electrice, lemnului, materialelor de constructii, usoara si alimentara.   Pe parcursul activitatii sale industriale orasul Calan a cunoscut cateva premiere pe plan national sau in lume:

-cel mai mare furnal din tara la sfarsitul sec.al XIX-lea (380)mc;

-prima instalatie din lume pentru producerea cocsului si semicocsului prin fluidizare(1957)

-producerea cocsului brichete pentru scopuri industriale in tara (1961)

-folosirea primelor suflante pentru furnale proiectate si construite de specialisti romani(1952)

Obiectivele turistice ale localitatii Calan sunt datorate conditiilor naturale, vietii istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri.
Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera posibilitati de turism pe gustul fiecaruia.

Asadar, principalul obiectiv turistic al orasului il reprezinta Baile Aque Calan cu profil de cazare si alimentatie publica, societate privata (S.C. Metaloterm S.R.L.), care isi desfasoara activitatea in local de categoria I si inchiriaza 11 casute a cate doua locuri fiecare. In incinta societatii exista trei bazine cu apa mezotermala (temperatura 29 grade C)indicate pentru tratamentul afectiunilor aparatului locomotor,afectiunilor reumatismale si ginecologice, un bazin olimpic cu apa de rau ,si in constructie un complex hotelier.

Calan Bai (Kiskalan): Cunoscut inca din timpul Romanilor (Aquae); numele maghiar (Kalan) desemneaza adâncitura dintr-o stânca in forma de lingura in care se putea face baie in ape termale.

Biserica din Streisingeorgiu (localitate componenta a orasului Calan) este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura medievala din tara,sec.IX,cu fresca din 1313 initiata de cneazul Baldea,elemente romanice,plan dreptunghiular,altar patrat,mic turn clopotnita pe fatada vestica.Biserica a fost renovata si pictata in anul 1409,repictata in 1743 de zugravul Gheorghe Sandor din Fagaras.

Biserica din Strei - cel mai vechi monument de arhitectura medievala religioasa - construita in sec. XI-XII, monument arhitectonic din piatra, dovedind adaptarea stilului romano-gotic din Transilvania la traditiile locale. Pictura dateaza din anii 1311 si 1408.

Cetatea dacica Piatra Rosie, satul Alun, comuna Bosorod, situata in amonte pe Valea Luncani, pe dealul Piatra Rosie (830 m altitudine).Satul.Cetatea este accesibila pe Valea Rosie pe poteca de munte.

Pesterile din Platforma Luncanilor.Situata in partea vestica a Muntilor Sureanu, in spre Depresiunea Hategului, aproximativ intre satele Cioclovina si Baru Mare, Platforma Luncanilor corespunde suprafetei de nivelare Gornovita (900-1000 m altitudine).

BIBLIOGRAFIE:

-monografia centenarului Uzinei "Victoria" Calan (1870-1970)

-ghid turistic Romania Editura Sport Turism-1983

-date culese din diverse brosuri si de pe internet