Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Cantonamente, refugii si bivuacuri in munti

geografie


Cantonamente, refugii si bivuacuri în munti


1. Cantonamente




2. Refugii si bivuacuri


3. Sfaturi practice


. În apropierea bivuacului este indicat sa se gaseasca apa potabila sau zapada curata care sa poata fi topita.

. Armamentul, munitia si materialele trebuie sa fie de pozitate astfel: în corturile izoterme, în compartimentul special destinat - armamentul individual si munitia; în corturile confectionate din foi de cort (sau prelate) - armamentul greu, munitia respectiva si; separat, materialele de tot felul aranjate ordonat si pe categorii (pe timp de iarna, în lipsa altor materiale, se pot construi nise speciale în apropierea igloului, în locuri adapostite). În acest fel se evita pierderea sau degradarea materialelor, chiar daca situatia impune ridicarea bivuacului pe timpul noptii.

. Schiurile se folosesc fie pentru a izola de zapada corpul militarului pe timpul odihnei, fie pentru ancorarea mai binc a cortului izoterm (în acest scop pot fi folosite si betele de schi); hîrtia de tot felul este un foarte bun izolant.

. Pe timpul lucrului (la instalarea corturilor, la confectionarea niselor sau a igloului) militarii trebuie sa fie echipati mai usor; dupa aceea se îmbraca lenjerie uscata si calda: efectele ude se întind deasupra sacului de dormit sau peste patura (caldura degajata de corp peste noapte le va usca); partile corpului care vin în contact cu solul este bine sa fie izolate (în special în dreptul rinichilor); pentru izolare se pot folosi frînghiile de alpinism, cordelinele, buclele, saci de merinde etc.; îmbracamintea trebuie sa fie cît mai lejera, sa nu strînga nici o parte a corpului; pentru încalzire se pot folosi pietre mari încalzite si bidoane umplute cu apa fierbinte.



. Plantoanele trebuie sa controleze periodic existenta oxigenului în corturi, în special în cazul bivuacului în zapada; pentru aceasta vor aprinde o lumînare în adapost, la înaltimea de 0,50 m; daca flacara este normala înseamna ca aerul respirat contine suficient oxigen; daca flacara se face mica, aerul trebuie împrospatat; o atentie deosebita se impune atunci cînd se întrebuinteaza pentru încalzirea adaposturilor combustibili chimici cu ardere incompleta.

. în adaposturile de zapada caldura corpului este suficienta pentru a ridica temperatura aerului peste zero grade; o încalzire intensiva ar acoperi peretii cu gheata, care usureaza formarea picaturilor de apa; în plus, militarii se odihnesc în sacii de dormit, unde temperatura poate ajunge la peste plus 10°C atunci cînd în adapost se mentine la zero grade.

. Cînd militarii au intrat într-un bivuac fortat (impus), în conditii dificile (cu echipament ud, pe ger puternic, în lipsa materialului adecvat, epuizati etc.), trebuie sa se ajute între ei, sa se trezeasca din timp în timp, pentru a nu amorti si îngheta; ei trebuie sa consume, în repetate rînduri, mici cantitati de bauturi calde si hrana bogata în calorii; pentru a nu îngheta este indicat sa se miste continuu si sa se controleze reciproc; daca este posibil, intrarea în aceste conditii în bivuac trebuie evitata.

. Pesterile, grotele, partea deschisa a stîncilor surplombate care formeaza jumatati de nisa, unele mici vîlcele, gropi, mici crevase etc. pot fi amenajate cu putine materiale (material lemnos din zona, foi de cort si prelate ancorate în pioleti, ziduri de pietre etc.) si cu mic efort, în adaposturi bune.

. Adaposturile în zapada trebuie sa fie marcate distinct, pentru a putea fi reperate cu usurinta, chiar în caz de ninsoare abundenta sau pe viscol.

focul se aprinde la cel putin 5 m distanta de orice copac sau cort, dupa cercetarea prealabila a locului si curatarea terenului pe o raza de 1-2 m de tot ceea ce ar putea propaga focul; se va tine seama si de directia vîntului;

locul unde se face focul va fi sapat, iar brazdele de pamînt cu iarba, în forma de caramizi, vor fi asezate în partea dinspre care bate vîntul. Desigur ca e de preferat un foc cu vîlvataie mica. Supravegherea sa continua trebuie sa fie o grija de capetenie;

daca se stîrneste un vînt ce prevesteste furtuna, focul se va stinge imediat (vîntul puternic poate lua cu sine bucati întregi de carbuni aprinsi, incendiind corturile si padurea); în nici un caz nu se va parasi locul pîna ce focul nu s-a stins complet (brazdele de pamînt se reasaza pe locul de unde au fost scoase);

pentru întretinerea focului lemnele trebuie asezate în asa fel, încît între ele sa patrunda cît mai mult aer, întrucît oxigenul întretine arderea.


Fig. 94. Modul de aprindere a focului: a - piramidal; 6 - în stea; c - rugul; d - polinezian; e - canadian.






Document Info


Accesari: 2441
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )