Cantonamente, refugii si bivuacuri īn munti
1. Cantonamente
2. Refugii si bivuacuri
3. Sfaturi practice
. Īn apropierea bivuacului este indicat sa se gaseasca apa potabila sau zapada curata care sa poata fi topita.
. Armamentul, munitia si materialele trebuie sa fie de pozitate astfel: īn corturile izoterme, īn compartimentul special destinat - armamentul individual si munitia; īn corturile confectionate din foi de cort (sau prelate) - armamentul greu, munitia respectiva si; separat, materialele de tot felul aranjate ordonat si pe categorii (pe timp de iarna, īn lipsa altor materiale, se pot construi nise speciale īn apropierea igloului, īn locuri adapostite). Īn acest fel se evita pierderea sau degradarea materialelor, chiar daca situatia impune ridicarea bivuacului pe timpul noptii.
. Schiurile se folosesc fie pentru a izola de zapada corpul militarului pe timpul odihnei, fie pentru ancorarea mai binc a cortului izoterm (īn acest scop pot fi folosite si betele de schi); hīrtia de tot felul este un foarte bun izolant.
. Pe timpul lucrului (la instalarea corturilor, la confectionarea niselor sau a igloului) militarii trebuie sa fie echipati mai usor; dupa aceea se īmbraca lenjerie uscata si calda: efectele ude se īntind deasupra sacului de dormit sau peste patura (caldura degajata de corp peste noapte le va usca); partile corpului care vin īn contact cu solul este bine sa fie izolate (īn special īn dreptul rinichilor); pentru izolare se pot folosi frīnghiile de alpinism, cordelinele, buclele, saci de merinde etc.; īmbracamintea trebuie sa fie cīt mai lejera, sa nu strīnga nici o parte a corpului; pentru īncalzire se pot folosi pietre mari īncalzite si bidoane umplute cu apa fierbinte.
. Plantoanele trebuie sa controleze periodic existenta oxigenului īn corturi, īn special īn cazul bivuacului īn zapada; pentru aceasta vor aprinde o lumīnare īn adapost, la īnaltimea de 0,50 m; daca flacara este normala īnseamna ca aerul respirat contine suficient oxigen; daca flacara se face mica, aerul trebuie īmprospatat; o atentie deosebita se impune atunci cīnd se īntrebuinteaza pentru īncalzirea adaposturilor combustibili chimici cu ardere incompleta.
. īn adaposturile de zapada caldura corpului este suficienta pentru a ridica temperatura aerului peste zero grade; o īncalzire intensiva ar acoperi peretii cu gheata, care usureaza formarea picaturilor de apa; īn plus, militarii se odihnesc īn sacii de dormit, unde temperatura poate ajunge la peste plus 10°C atunci cīnd īn adapost se mentine la zero grade.
. Cīnd militarii au intrat īntr-un bivuac fortat (impus), īn conditii dificile (cu echipament ud, pe ger puternic, īn lipsa materialului adecvat, epuizati etc.), trebuie sa se ajute īntre ei, sa se trezeasca din timp īn timp, pentru a nu amorti si īngheta; ei trebuie sa consume, īn repetate rīnduri, mici cantitati de bauturi calde si hrana bogata īn calorii; pentru a nu īngheta este indicat sa se miste continuu si sa se controleze reciproc; daca este posibil, intrarea īn aceste conditii īn bivuac trebuie evitata.
. Pesterile, grotele, partea deschisa a stīncilor surplombate care formeaza jumatati de nisa, unele mici vīlcele, gropi, mici crevase etc. pot fi amenajate cu putine materiale (material lemnos din zona, foi de cort si prelate ancorate īn pioleti, ziduri de pietre etc.) si cu mic efort, īn adaposturi bune.
. Adaposturile īn zapada trebuie sa fie marcate distinct, pentru a putea fi reperate cu usurinta, chiar īn caz de ninsoare abundenta sau pe viscol.
focul se aprinde la cel putin 5 m distanta de orice copac sau cort, dupa cercetarea prealabila a locului si curatarea terenului pe o raza de 1-2 m de tot ceea ce ar putea propaga focul; se va tine seama si de directia vīntului;
locul unde se face focul va fi sapat, iar brazdele de pamīnt cu iarba, īn forma de caramizi, vor fi asezate īn partea dinspre care bate vīntul. Desigur ca e de preferat un foc cu vīlvataie mica. Supravegherea sa continua trebuie sa fie o grija de capetenie;
daca se stīrneste un vīnt ce prevesteste furtuna, focul se va stinge imediat (vīntul puternic poate lua cu sine bucati īntregi de carbuni aprinsi, incendiind corturile si padurea); īn nici un caz nu se va parasi locul pīna ce focul nu s-a stins complet (brazdele de pamīnt se reasaza pe locul de unde au fost scoase);
pentru īntretinerea focului lemnele trebuie asezate īn asa fel, īncīt īntre ele sa patrunda cīt mai mult aer, īntrucīt oxigenul īntretine arderea.
Fig. 94. Modul de aprindere a focului: a - piramidal; 6 - īn stea; c - rugul; d - polinezian; e - canadian.
|
