Cetatile Ponorului
Date istorice. In ciuda marimii si importantei sale, complexul carstic de la Cetatile Ponorului a fost cunoscut relativ tirziu. Prima citare scrisa dateaza din 1886. Zona intrarii este mentionata si de R. Jeannel si E. G. Racovita (1929). Explorarea partii din aval a galeriei a fost inceputa de echipa Institutului de s 757f51h peologie din Cluj in 1949, care a strabatut 300 m. In 1951 incepe seria expeditiilor la care participa si alpinisti. In 1952 este atins aproape fundul pesterii, apoi In 1957 se ajunge la sifonul terminal si se face prima tentativa de escaladare a peretelui final, pentru a se incerca depasirea sifonului. In 1971 o expeditie de speologi francezi atinge acelasi punct, pentru ca in ianuarie 1972 si iulie 1972 echipa de alpinism de la A.S. Armata-Brasov sa reuseasca escaladarea peretelui de piste 100 m inaltime, fara ca sa gaseasca o continuare.
Fig. 30. Pestera de la Caput (nr. 21), cartata de I. Viehmann, inedita.
Localizare si cale de acces. Cetatile Ponorului sint situate la capatul aval al Vaii Cetatilor, fiind punctul cel mai coborit al intregului bazin inchis Padis - Cetatile Ponorului (950 m). La Cetati conduce de la Padis marcajul punct albastru (2 orc de mers) si soseaua forestiera care se desface din soseaua Pietroasa - Padis in Saua Balaleasa, indreptindu-se de aici spre sud. Soseaua aceasta este intersectata de marcajul punct albastru de doua ori, directia recomandabila de parcurgere a circuitului Cetatilor fiind, la dus, pe a doua intersectie (sud), iar la intoarcere pe prima (nord) (vezi fig. 28).
Descriere. Galerie unica de 2000 m lungime, de dimsnsiuni considerabile, strabatuta de un riu cu debit mare (unul dintre cele mai puternic riuri subterane dintara) (fig. 31).
La suprafata Cetatile Ponorului sint constituite din trei circuri de stinca situate intr-o imensa depresiune impadurita, adinca de peste 300 m si care are la baza un diametru de peste 1 km. Primul circ este sfirsitul Vaii Cetatilor, care se termina aici cu un canion salbatic. Peretele lateral drept al circului este perforat de un portal de 70 m inaltime si 30 m latime care conduce in circul al doilea, de 70 m diametru si 150 m inaltime, cu pereti verticali, astfel incit nu este accesibil decit pe aici, pe la baza. Sub portal iese dintr-o galerie un riu puternic, care dispare apoi imediat in alta gura de galerie ce reprezinta inceputul riului subteran al Cetatilor. Circul al treilea al Cetatilor este cel mai mare, avind o forma triunghiulara, cu latura de circa 300 m. Este inchis, fiind accesibil doar din primul circ printr-o inseuare utilizata si de marcaj. Peretele vestic al acestui circ, perfect vertical, de 200 m inaltime, are in baza o gura de pestera ce se continua cu o galerie larga, in panta mare, si care conduce la riul subteran. Acesta este accesul cel mai lesnicios la partea subterana a Cetatilor.
Galeria subterana incepe la cota de 950 m, sub portalul care face legatura dintre circurile I si II. O saritoare de 3 m inaltime se coboara pe birne puse de turisti. inca de aici galeria este larga de 8 m si inalta de peste 20 m, dimensiuni pe care le va pastra pe cei 1700 m de traseu.
Fig. 31. Cetatile Ponorului (nr. 22), dupa Campagne Speleologique franco-roumaine, 1971.
Nu departe de inceputul galeriei, din peretele din dreapta tisnesc doua vine puternice de apa. Este apa care s-a pierdut in Poiana Ponor prin sorburi, dupa cum apa ce vine sub portal este cea disparuta in Valea Ursului, la Pestera de la Caput. Aval de acest izbuc subteran galeria se lumineaza datorita unei ferestre situata sus in perete si care reprezinta o gura de pestera ce se deschide in circul II. Galeria face apoi un cot puternic la stinga, iar dupa 90 m coboara din dreapta un larg grohotis dintr-un orificiu ce raspunde afara. Aceasta este gura de pestera din circul III, pe care se poate ajunge cel mai comod la riul subteran. De aici incep aval intunericul absolut si dificultatile de avansare. Bolovanii fac de multe ori baraje ce determina acumulari de apa in "lacuri' de lungimi si adincimi variabile si care trebuie parcurse cu barca.
Un prim lac poate fi trecut cu grija cu piciorul pe dreapta, apoi galeria se largeste intr-o sala cu un scurt diverticul suspendat. Aici se afla in stinga, la 30 m inaltime, o retea fosila de 300 m (netrecuta pe harta). Mai departe, o a doua sala, Sala Taberei, este punctul maxim pe care poate sa-l atinga orice turist. Avale inaintarea nu mai este posibila decit cu mijloace tehnice de escalada, pentru a se ocoli o prima cascada. Urmeaza un parcurs rectiliniu, cu avansare pe o birna situata in peretele drept, de pe care se coboara cu o scara. Intilnim primul lac, care se parcurge cu barca. Dupa o mare acumulare de bolovani si lemne se ajunge la lacul 2, apoi intr-o portiune de mari dimensiuni, de peste 12 m latime si 70 m inaltime. Ea se termina intr-o zona cu forme de eroziune tipice, iar dupa parcurgerea lacurilor 3 si 4, apa dispare intr-un sifon, ce poate fi evitat printr-o galerie suspendata ce se deschide in dreapta. Aceasta galerie se continua cu lacul 6, de 80 m lungime, dupa care apa reapare din sifon, venind din stinga. Dupa lacul 7 urmeaza portiunea cea mai inalta, de peste ]00 m, ce se afla in Sala Grohotisului, apoi lacul 8 si lacul 9, in galerie liniara, si, in sfirsit, o mare sala, Sala Florilor de Piatra, in care se gasesc interesante stalagmite arenacee. Portiunea de dupa aceasta sala prezinta forme de eroziune puternica, cu inundarea partiala a galeriei (lacul 10 si 11), apoi o mare prabusire obliga la catararea si apoi coborirea inapoi la apa cu o scarita, aproape direct in lacul 12. Galeria Venetiana, inundata si frumos concretionata, conduce intr-o sala cu un mare grohotis pe dreapta, apoi galeria se ingusteaza mult si este complet inundata de lacul 14, ce duce la sifonul terminal, incurcat de trunchiuri de pomi. Din acest punct, sfirsitul propriu-zis al galeriei, alpinistii au efectuat o laborioasa escalada de 120 m inaltime, fara sa poata cobori dincolo de acest baraj, care reprezinta de fapt o masa de depunere calcitica.
Cetatile Ponorului sint, prin amploarea lor, formatiunea carstica cea mai importanta din tara. Din punct de vedere geologic ea permite observarea in detaliu a elementelor structurale, iar morfologic prezinta o mare gama de forme de eroziune si de reliefare a elementelor litologice si structurale. Fauna, relativ bogata, nu a fost inca complet studiata; de retinut insa coleop-terul Pholeuon (s. str.) knirschi cetatensis, crustaceul Bathynella din apele interstitiale si un interesant diplopod care misuna pe peretii umezi.
Conditii de vizitare. Desi declarata monument al naturii, Pestera Cetatile Ponorului poate fi vizitata. Suprafata si galeria subterana pina la Sala Taberei sint accesibile oricarui turist care poseda mijloace de iluminare si cizme de cauciuc. Parcurgerea integrala se recomanda numai in cadrul unor expeditii bine organizate si dotate cu barci de cauciuc, 40 m scara, corzi, materiale de ascensiune.
|
