Conditionari in pozitia geografica - Comuna Seica Mare
Comuna Seica Mare se gaseste in partea de nord-vest a judetului Sibiu, pe culoarul raului Visa, la zona de contact dintre Podisul Hartibaciu si Podisul 121j99b Secaselor. Comuna se invecineaza in nord cu Podisul Secaselor, in sud cu Dealurile Vurparului (subunitate a Podisului Hartibaciului), in est cu Dealurile Mediasului ( de asemenea o subunitate a Podisului Hartibaciului) iar in vest cu Podisul Secaselor. Localitatea se gaseste la urmatoarele coordonate geografice 26''latitudine nordica, respectiv 24°9 47'' longitudine estica.
Mai demult numita Selca Mare ( in dialect sasesc Marktsielken, in germana Marktschelken, Groβschelken, in maghiara Nagyselyk iar in latina Selc maior ), a fost atestata pentru prima data in anul 1309 de catre Symon decanus de Selk.
2. Pozitia si localizarea geografica.
3. Elemente geografico-teritoriale.
Din punct de vedere fizico-geografic, unitatea de relief pe care se gaseste asezata comuna Seica Mare, are denumirea de Culoarul Visei, parte componenta a Podisului Hartibaciului, respectiv limita vestica a acestuia. Podisul Hartibaciului se afla situat in partea de est a comunei, avand o suprafata de 4000km², adica 49,5% din Podisul Tarnavelor. Acesta este reperezentat prin culmi deluroase, cvasiorizonatle intrerupte de sei deluroase, cu altitudini intre 400-600m, in unele locuri depasind inaltimea de 600m. Suprafata inferioara are cea mai larga dezvoltare pe afluentii atributari Tarnavei Mari.
Procese geomorfologice foarte des intalnite in Podisul Hartibaciului, mai exact in partea de vest si nord-vest al acestuia sunt alunecarile de teren, pe alocuri acestea fiind asociate cu ravenari si eroziuni in suprafata. Versantii mai puternic degradati ii intalnim de-a lungul bazinului Calvei, Mosna, Valea Viilor, precum si in partea sudica la Calbor, Cincsor, Feldioara, etc.
Activitatile antropice, mai ales in ultimele doua secole, au dus la modificarea mediului natural prin desteleniri, suprapasunat, despaduriri si extinderea arealelor agricole (care ocupa 65% din suprafata totala a podisului), acestea intalnindu-se in special in zonele de lunca, glacisuri, ori pe versanti cu inclinare scazuta (intre 5-10°), in schimb padurile cu o pondere de 23%, se intalnesc in zonele de interfluvii, ori in zonele unde versantii au o inclinare accentuata, exemplu fiind Dl.situat in partea de nord a comunei.
Diferentierile caracterilor reliefului, au dus la divizarea Podisului Hartibaciului in mai multe unitati de relief. Astfel, in Podisul Hartibaciului de Nord, intre culoarul Visei in vest, Saesului la est, Calvei si Hartibaciului la sud, se gasesc Dealurile Mediasului; la sud de valea Calvei intalnim Dealurile Vurparului, de asemenea intalnim alte unitati de relief ca: Podisul Vanatorilor, Podisul Granari, Dealurile Ticusului, Dealurile Rodbavului, Dealurile Cincului, Dealurile Fagetului.
In ceea ce priveste apele de suprafata reprezentate de raul Visa si afluentul acesteia, paraul Calva, acestea au un caracter permanent, cu un regim de scurgere diferentiat in functie de anotimp. Astfel ca, pe raul Visa, desi in restul zonelor avem o nivel de scuregere scazut, avem cea mai mare valoare in anotimpul de toamna, aproximativ 17,8% din volumul mediu anual, la Seica Mare, acest lucru fiind explicat prin faptul ca, in perioada de toamna au loc golirea iazurilor de pe cursul Visei. In perioada de iarna, nivelul de scurgere al raurilor este influentat in mare parte de regimul termic al aerului. Astfel, acesta este determinat de topirea stratului de zapada in urma invaziilor de aer cald. Perioada de primavara se caracterizeaza prin cea mai bogata scurgere, aceasta fiind determinata de topirea stratului de zapada si de cantitatile de precipitatii sub forma lichida. Datorita dezvoltarii covorului vegetal conditionat de cresterea temperaturii aerului, acesta absoarbe o mare cantitate de apa, debitul raului si a afluentilor Visei scazand, desi aportul de precipitatii este inalt. In ceea ce priveste cele mai bogate scurgeri medii lunare si frecventa lor (exprimata in procente), pe valea Visei la statia hidrologica Seica Mare, cea mai mare valoare o intalnim in luna martie (22,2%), respectiv aprilie (33,3%), iar cea mai scazuta valoare in luna noiembrie (16,7%) respectiv decembrie (11,1%).
|
