Cultura Banatului
Biserica
Despre începuturile artelor plastice în Banat stim foarte putin. Desigur ca s'au desvoltat si veacuri de-a rândul au existat numai din si pentru necesitatile cultului, în special ale arhitecturii bisericesti.
Urme despre existenta unor preocupari artistice în Banat dinainte de epoca turceasca avem foarte putine. Dar si asa putine cum sunt, dovedesc suficient ca si înainte de aceasta epoca au existat atari preocupari. Desigur ca multe nici nu au putut sa ramâna, caci în timpul dominatiunii turcesti de un secol si jumatate mai toale lacasurile de rugaciune crestine mai de seama au fost transformate în moschee sau distruse complect.
Cele mai vechi urme de pictura bisericeasca greco-ortodoxa le avem în cele doua panouri descoperite în biserica gr. ort. româna din Lipova (în despartamântul femeilor) si cari dateaza probabil de prin secolul XV. Fragmente de pictura veche, dinainte de eliberarea Banatului de sub Turci, se mai gasesc la Manastirea Saraca (lânga Gataia, jud. Timis-Tor.), Manastirea din Partos (Jud. Timis-Tor.) si probabil cele descoperite la Manastirea Zlatita (Jud. Caras). Nu se stie daca autorii acestor lucrari au fost bastinasi sau nu, dar e foarte probabil ca la aceste manastiri, ca si în alte parti, au existat calugari, cari sa cunoasca zugravitul.
Date sigure asupra picturei bisericesti din-Banat avem abia de pe la începutul secolului al XVIII-lea, când gasim amintire si despre prima scoala de zugravi, aceia tinuta de Vasiliu Diacon Loga la manastirea Stredistea-Mare (Banatul iugoslav.). Primul mare zugrav al acestei epoci de începuturi, al carui nume ni-s'a pastrat, si care a lasat opere de înalta valoare artistica în urma sa, este Zugravul Nedelcu. Nu-i cunoastem datele biografice, însa stim ca între anii 1735-40 si-a creiat cele mai de seama opere, pictura bisericii gr. ort. române din Lipova si cele 4 icoane gasite în biserica de lemn din Butin.
Din epoca urmatoare lui, sfârsitul secolului al XVIII si începutul celui de-al XIX-lea, ni-s'au pastrat o multime de nume de zugravi de biserici. Dar dintre acestia se ridica cu totul aparte, umplând întreaga epoca aceasta cu personalitatea sa, un pictor greco-ortodox, de origine sârb sau poate român, de o incontestabila valoare artistica moderna, Constantin Daniel (1798-1873). Acesta a lasat în urma sa o serie de opere de o valoare superioara, atât în ce priveste pictura bisericeasca, cât si portretele si compozitiile sale lumesti.
La începutul celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea îsi desvolta activitatea marele pictor banatan Nicolae Popescu (1835-1877). Acesta a învatat pictura la Roma si apare ca un mare reformator al picturei românesti din Banat, cautând sa o elibereze de traditia bizantina de pâna aci, îndrumând-o spre Occident. În acest scop a încercat sa înfiinteze si o academie de belle-arte la Caransebes.
Continuator al nazuintelor lui Popescu a fost Ion Zaicu (1868-1914), care a învatat la Viena,
si rentors acasa a încercat sa continue opera începuta de N. Popescu, pentru emanciparea picturei de sub canoanele bizantine. Este ultimul pictor banatan de seama din era dinainte de razboi. A lasat în urma sa câteva opere de reala frumusete artistica.
Pictura germana si cea maghiara au avut si ele câtiva reprezentanti de seama în Banat. Dintre acestia trebue sa amintim în mod deosebit pe Carol Brocky (nasc. la 1807 în Timisoara, mort la 1855 la Londra), unul dintre cei mai mari por-tretisti ai vremii aceleia. A plecat tânar din Banat, a trait si a lucrat în apus, în special la Londra, unde s'a bucurat de o apreciere foarte calduroasa. Abia 2-3 lucrari de-ale lui se gasesc în Banat.
Dupa razboi, în noile conditii de viata, artele plastice au luat un mare avânt în Banat, avânt intensificat si mai mult prin aducerea scoalei de Arte-Frumoase dela Cluj la Timisoara. Ca profesori la aceasta scoala si în acelas timp ca cei mai de seama reprezentanti ai artei banatene, se remarca pictorii Alexandru Pop, Catul Bogdan, Iuliu Podlipny, si mai ales sculptorul Romul Ladea.
În afara de acestia trebue sa mai amintim aci dintre români pe pictorul Aurel Ciupe si sculptorul stefan Gombosiu, iar dintre artistii germani si maghiari pe sculptorul Ferdinand Gallas si pictorii I. Lenhardt si cei trei frati Francisc, Rudolf si Andrei Ferch.
|
