Cultura Banatului
Biserica
Despre īnceputurile artelor plastice īn Banat stim foarte putin. Desigur ca s'au desvoltat si veacuri de-a rāndul au existat numai din si pentru necesitatile cultului, īn special ale arhitecturii bisericesti.
Urme despre existenta unor preocupari artistice īn Banat dinainte de epoca turceasca avem foarte putine. Dar si asa putine cum sunt, dovedesc suficient ca si īnainte de aceasta epoca au existat atari preocupari. Desigur ca multe nici nu au putut sa ramāna, caci īn timpul dominatiunii turcesti de un secol si jumatate mai toale lacasurile de rugaciune crestine mai de seama au fost transformate īn moschee sau distruse complect.
Cele mai vechi urme de pictura bisericeasca greco-ortodoxa le avem īn cele doua panouri descoperite īn biserica gr. ort. romāna din Lipova (īn despartamāntul femeilor) si cari dateaza probabil de prin secolul XV. Fragmente de pictura veche, dinainte de eliberarea Banatului de sub Turci, se mai gasesc la Manastirea Saraca (lānga Gataia, jud. Timis-Tor.), Manastirea din Partos (Jud. Timis-Tor.) si probabil cele descoperite la Manastirea Zlatita (Jud. Caras). Nu se stie daca autorii acestor lucrari au fost bastinasi sau nu, dar e foarte probabil ca la aceste manastiri, ca si īn alte parti, au existat calugari, cari sa cunoasca zugravitul.
Date sigure asupra picturei bisericesti din-Banat avem abia de pe la īnceputul secolului al XVIII-lea, cānd gasim amintire si despre prima scoala de zugravi, aceia tinuta de Vasiliu Diacon Loga la manastirea Stredistea-Mare (Banatul iugoslav.). Primul mare zugrav al acestei epoci de īnceputuri, al carui nume ni-s'a pastrat, si care a lasat opere de īnalta valoare artistica īn urma sa, este Zugravul Nedelcu. Nu-i cunoastem datele biografice, īnsa stim ca īntre anii 1735-40 si-a creiat cele mai de seama opere, pictura bisericii gr. ort. romāne din Lipova si cele 4 icoane gasite īn biserica de lemn din Butin.
Din epoca urmatoare lui, sfārsitul secolului al XVIII si īnceputul celui de-al XIX-lea, ni-s'au pastrat o multime de nume de zugravi de biserici. Dar dintre acestia se ridica cu totul aparte, umplānd īntreaga epoca aceasta cu personalitatea sa, un pictor greco-ortodox, de origine sārb sau poate romān, de o incontestabila valoare artistica moderna, Constantin Daniel (1798-1873). Acesta a lasat īn urma sa o serie de opere de o valoare superioara, atāt īn ce priveste pictura bisericeasca, cāt si portretele si compozitiile sale lumesti.
La īnceputul celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea īsi desvolta activitatea marele pictor banatan Nicolae Popescu (1835-1877). Acesta a īnvatat pictura la Roma si apare ca un mare reformator al picturei romānesti din Banat, cautānd sa o elibereze de traditia bizantina de pāna aci, īndrumānd-o spre Occident. Īn acest scop a īncercat sa īnfiinteze si o academie de belle-arte la Caransebes.
Continuator al nazuintelor lui Popescu a fost Ion Zaicu (1868-1914), care a īnvatat la Viena,
si rentors acasa a īncercat sa continue opera īnceputa de N. Popescu, pentru emanciparea picturei de sub canoanele bizantine. Este ultimul pictor banatan de seama din era dinainte de razboi. A lasat īn urma sa cāteva opere de reala frumusete artistica.
Pictura germana si cea maghiara au avut si ele cātiva reprezentanti de seama īn Banat. Dintre acestia trebue sa amintim īn mod deosebit pe Carol Brocky (nasc. la 1807 īn Timisoara, mort la 1855 la Londra), unul dintre cei mai mari por-tretisti ai vremii aceleia. A plecat tānar din Banat, a trait si a lucrat īn apus, īn special la Londra, unde s'a bucurat de o apreciere foarte calduroasa. Abia 2-3 lucrari de-ale lui se gasesc īn Banat.
Dupa razboi, īn noile conditii de viata, artele plastice au luat un mare avānt īn Banat, avānt intensificat si mai mult prin aducerea scoalei de Arte-Frumoase dela Cluj la Timisoara. Ca profesori la aceasta scoala si īn acelas timp ca cei mai de seama reprezentanti ai artei banatene, se remarca pictorii Alexandru Pop, Catul Bogdan, Iuliu Podlipny, si mai ales sculptorul Romul Ladea.
Īn afara de acestia trebue sa mai amintim aci dintre romāni pe pictorul Aurel Ciupe si sculptorul stefan Gombosiu, iar dintre artistii germani si maghiari pe sculptorul Ferdinand Gallas si pictorii I. Lenhardt si cei trei frati Francisc, Rudolf si Andrei Ferch.
|