DEALURILE PERICARPATICE INTERNE

Li se poate spune pe drept cuvint "zona din umbra ghirlandei carpatice'. Faima locurilor este conditionata de natura, peste care omul, de-a lungul mileniilor si-a pus amprenta.

Dealurile Pericarpatice interne nu s-ar putea spune ca sint numai dealuri. Ele constituie o zona de dealuri si depresiuni care se intind intre Podisul Transilvaniei si Muntii Carpati.

Regiunea deluroasa Bistrita-Sieu, cu bogate livezi si podgorii, cuprinde o grupare importanta de obiective economice si turistice.

Orasul Bistrita, cu un bogat trecut istoric, are si unele vestigii atractive (ruinele unei vechi cetati, un grup de case cu specific medieval etc.). Muzeul orasului reflecta cu mare fidelitate, prin exponatele sale, realitatile locale. Alaturi de acestea se ridica impunatoare cladirile noilor fabrici: Combinatul de constructii de masini, Combinatul pentru prelucrarea lemnului, Fabrica de materiale de constructie, Fabrica de sticla pentru menaj, Filatura de lina pieptanata, intreprinderea de industrializarea laptelui etc. In satul Liviu Rebreanu, locul de nastere al scriitorului, pe drumul care leaga orasele Bistrita si Nasaud, s-a amenajat un muzeu memorial cu obiectele personale si opera marelui scriitor.

Orasul Nasaud este un centru economic si cultural cu bogate traditii. Nu departe de aici se afla statiunea balneoclimaterica de interes republican Singeorz-Bai asezata intr-o zona pitoreasca, pe valea Somesului Mare.

Depresiunea Reghin este strabatuta de riul Mures si afluentul sau Gurghiu. Orasul Reghin este cunoscut indeosebi prin: intreprinderea metalurgica "Republica', intreprinderea de utilaje si piese de schimb, si intreprinderea de prelucrare a lemnului (instrumente muzicale si articole de sport). Muzeul etnografic cu obiecte de arta populara din regiune se dezvolta necontenit.

In Depresiunea Odorhei se afla municipiul Odorheiu Secuiesc, situat pe Tirnava Mare, oras vechi cu multe si frumoase monumente arhitecturale medievale. Este un important centru economic, comercial si cultural. Alaturi de celelalte functii cea industriala este reprezentata prin intreprinderea tehnoutilaj, intreprinderea de ata si filatura, intreprinderea de matrite si piese turnate din fonta.

In Depresiunea Fagarasului, cunoscuta si sub numele de "Tara Fagarasului' ori "Tara Oltului', centrele urbane cu insemnatate economica si turistica sint orasele Fagaras, care este mentionat in vechi documente istorice si orasul Victoria. In prezent orasul Fagaras este un centru al industriei chimice (Combinatul chimic si intreprinderea de utilaj chimic). Cel mai important obiectiv turistic din Fagaras este castelul cetate in jurul caruia s-a dezvoltat orasul medieval. Orasul Victoria este o asezare urbana noua, din anii orinduirii noastre. Aici se afla un important combinat chimic. Interesante sint muzeele si casele memoriale din localitatile Cirtisoara (Muzeul memorial "Badea Cirtan'), Avrig (satul natal al lui Gheorghe Lazar (1779-1823) etc. Frecventata mult de turisti, in timpul primaverii (mai-iunie) este poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (comuna Sercaia), declarata monument al naturii. Depresiunea Fagaras este strabatuta de o cale ferata si de un drum european (E 15), din acesta din urma ramificindu-se drumuri spre inaltimile Fagarasului, dintre care si "Transfagarasanul'. Statiunea climaterica Sim-6ata, asezata la poalele muntelui, intr-o pozitie pitoreasca, este folosita ca loc de odihna. De aici o poteca duce la Cabana Valea Simbata (l 401 m), importanta baza de plecare spre muntii inalti ai Fagarasului.

Depresiunea Sibiului se intinde la vest de Depresiunea Fagarasului, la poalele muntilor Cindrel si Sureanu. Depresiunea este strabatuta de riul Cibin si afluentii sai. Atit orasele cit si unele sate din aceasta regiune au muzee etnografice cu exponate valoroase. Statiunile balneoclimaterice Ocna Sibiului si Miercurea Sibiului sint mult solicitate pentru odihna si tratament. Dar cel mai vechi si important centru industrial, cultural si turistic din depresiune este municipiul Sibiu. Veacurile prin care a trecut si-au lasat amprenta prin multe monumente arhitectonice si culturale: resturile cetatii medievale, turnurile si bastioanele de aparare, cladirile vechi ale orasului, muzeele dintre care primul loc il ocupa ca valoare Muzeul Brukenthal (construit intre 1781-1785), biblioteci, dar si realizarile anilor nostri, intreprinderi mari industriale (intreprinderea Independenta, intreprinderea de piese auto, intreprinderea Balanta Sibiu, intreprinderea de stofe "Libertatea', fabrici pentru prelucrarea laptelui si a carnii) etc. Cartierele noi Hipodrom, Vasile Aaron, Strand, Gh. Gheorghiu-Dej, Terezianum, Tipari - scolile, teatrele, casele de cultura etc. fac din orasul Sibiu un important centru turistic. Parcul natural Dumbrava, parcul Sub Arini, parcul Astra, Muzeul tehnicii populare si Gradina zoologica sint vizitate in tot timpul anului.

Depresiunea Alba Iulia-Turda se intinde pe valea larga a Muresului. Conditiile climatice sint favorabile dezvoltarii unor intinse podgorii, livezi de pomi fructiferi, culturii plantelor industriale si cerealelor de tot felul pe terasele Muresului si pe dealurile care fac trecerea spre munti. Viile de la Sard, Ighiu, Telna, Cricau etc. sint renumite pentru calitatea vinurilor.

Municipiul Alba Iulia este cel mai inseninat centru industrial si cultural din aceasta regiune. Aici se gaseste Uzina de utilaj, Turnatoria de fonta, Fabrica de portelan, Fabrica de incaltaminte etc. Alba Iulia are, de asemenea, monumente arhitecturale de mare valoare istorica: Cetatea medievala (secolul al XVIII-lea), Catedrala romano-catolica (secolul al XIII-lea) cu sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, Catedrala ortodoxa (1922) pictata de Costin Patras-c u, palate Muzeul de arheologie si istorie, Muzeul Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Monumentul lui Mihai Viteazul, Monumentul lui Horea, Closca si Crisan etc. sint obiective pretioase.

Fabricile si cartierele noi arata continua dezvoltare a municipiului Alba Iulia, vechiul Apulum roman.

Orasul Aiud situat la confluenta Muresului cai Aiudul poseda o mare intreprindere metalurgica. El a cunoscut multe framintari istorice. In cuprinsul orasului se afla biblioteca, Muzeul de istorie, Muzeul de stiinte naturale si o serie de cladiri vechi. In apropiere, la Miraslau se afla monumentul comemorativ al luptei date de Mihai Viteazul in anul 1600.

Municipiul Turda, veche asezare dacica si apoi romana (Potaissa) este astazi un oras cu mari realizari in domeniul industrial, social-cultural si edilitar. Aici se gaseste o faibrica pentru produse chimice si alta pentru fabricarea materialelor de constructii. Turda este si o statiune balneoclimaterica cu lacuri sarate si namol terapeutic.

Municipiul Cluj-Napoca este un oras vechi, istoric, inca din epoca romana cind avea denumirea de Napoca. Stind sub coastele Apusenilor orasul ofera o splendoare de forme. Vazut de sus, de pe Dealul Feleac, apare ca o oaza incadrata de dealuri, cu cladirile cele mai multe insirate in lungul vaii Somesului Mic cu o poarta larg deschisa spre Cimpia Transilvaniei.

La Cluj-Napoca pot fi vazute urme de cetati si bastioane, vechi monumente de arhitectura, muzee (Muzeul de istorie al Transilvaniei, Muzeul de etnografie, Muzeul de arta, Muzeul farmaciei, Muzeul zoologic al Universitatii Babes-Bolyai etc.), casa Matei Corvin (secolul al XV-lea), muzee memoriale (Emil Isac, Emil Racovita), biblioteci, parcuri, gradina botanica si multe alte obiective. Marile intreprinderi industriale: Combinatul de utilaj greu, intreprinderea "Unirea', "Tehnofrig', "Armatura', intreprinderea "Carbochim', fabrici de mobila, confectii, portelan etc. si noile cartiere, adevarate orasele, dau infatisare aparte municipiului Cluj-Napoca. Baile Someseni care fac parte din municipiu, au ape sarate si namol terapeutic. Documentele si exponatele din muzee atesta trecutul de lupta neintrerupta a romanilor pe aceste locuri, munca si viata infratita a oamenilor muncii romani, maghiari, germari si de alte nationalitati, adinca lor dragoste pentru tot ceea ce s-a realizat de-a lungul veacurilor.