DEFILEUL CRISULUI REPEDE
Obiectivele de aici sint reprezentate prin pesteri si Defileul Crisului Repede, strabatut de o sosea (E 15, D.N. 1) si o cale ferata. In defileu, la localitatea Ciucea se afla Muzeul memorial Octavian Goga si mormintul poetului. Dintre pesteri de mai mare insemnatate sint: Pestera Vadu Crisului, Pestera cu Apa, Pestera Caprei. Linga localitatea Suncuius se afla Pestera Vintului, cu trei etaje s 646d34g i cu cea mai mare retea de galerii subterane avind 30 650 m lungime. Este declarata rezervatie speologica.
Depresiunea Vad-Borod apare in cea mai mare parte ca un larg coridor cu relief de cimpie, ca un golf al Cimpiei de Vest. Cercetarile arheologice au aratat prezenta unei culturi materiale preistorice si apoi prezenta dacilor si romanilor in aceasta depresiune.
Cea mai mare densitate a asezarilor omenesti se afla de-a lungul soselei (E 15) care leaga Oradea de Cluj-Napoca. Din orasul Alesd si comuna Astileu pornesc drumuri spre Muntele Ses (Plopis) si spre Muntii Padurea Craiului. In aceste centre s-a dezvoltat in anii constructiei socialiste unele ramuri industriale. Se adauga folclorul, inclusiv arta populara, vestita in tot tinutul bihorean. Aceasta se oglindeste in constructia caselor mai vechi, bisericilor din lemn, confectionarea obiectelor de uz casnic si in modelarea lutului. Ceramica alba se lucreaza in localitatea Borod fiind mult solicitata pentru frumusetea ei. Motelul "Piatra Craiului' si campingul "Vadu Crisului' ofera adapost celor care viziteaza aceasta frumoasa zona. La nord de Depresiunea Vad-Borod se desfasoara Muntele Ses, denumit si Muntii Plopisului, cu altitudini mici (cea mai mare inaltime 918 m). In partea lor centrala, se afla localitatea Padurea Neagra, cunoscuta prin industria sticlei, si Cheile Barcaului sapate in calcarele de la Tusa.
Depresiunea Simleului, cu un relief colinar, este strabatuta de riul Barcau si de riul Crasna. Cea mai importanta localitate este orasul Simleu Silvaniei asezat pe valea riului Crasna. Are dezvoltata industria materialelor de constructii, alimentara si a confectiilor. Depresiunea prezinta si o serie de obiective interesante din care nu lipsesc elementele etnografice si folclorice. Localitatile Iaz, Cizer si Meseseni sint bine cunoscute prin costumele populare cu ornamentatie bogata. Daca mergi la localitatea Mesesenii de Sus, vei gasi izvoare cu ape minerale - statiune de interes sezonier - iar Nus-falau punct de interes arheologic. Caile de acces sint numeroase. Cele mai multe se ramifica spre interiorul ei din drumul european (E 15), care trece prin Defileul Crisului Repede si din drumul modernizat (D.N. l F) cel care leaga orasul Zalau de Carei. Pe acest drum se afla localitatea Guruslau unde Mihai Viteazu a invins in 1601, pe Sigismund Bathory. La Bocsa s-a nascut Simion Barnutiu. Aici se gaseste mormintul sau si un bust ridicat in amintirea lui.
In Muntii Mesesului se gasesc locuri incintatoare pentru odihna si recreere. Cabana Meses (450 m altitudine) si motelul Popasul Romanilor ofera conditii confortabile de cazare. In partea de nord a Muntilor Mesesului se gaseste orasul Zalau, important centru industrial, creat in anii nostri. Aici se afla numeroase intreprinderi si fabrici cum sint: intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel, intreprinderea de conductori electrici emailati, intreprinderea de produse ceramice, intreprinderea de anvelope, intreprinderea de tevi, intreprinderea de prelucrarea lemnului, Filatura de bumbac si altele. Zalau, un fost tirg fara nici o insemnatate, este astazi resedinta judetului Salaj, cu o populatie de aproape 40 000 locuitori, cu noi cartiere (Simion Barnutiu, Dumbrava, Traian, Pacii, Mihai Viteazu, Sarmas si altele in perspectiva) si institutii cultural-sociale. Municipiul Zalau poseda, intre altele, un muzeu de istorie, stiinte naturale si arta populara. Un suflu innoitor se desfasoara in viata artistica, cu vechi traditii. Ansamblul folcloric de muzica si dansuri "Rapsodia Salajului' este bine cunoscut in toata tara.
|
