Delta Dunarii sau "Tara Apelor' cu chipul ei geometric, veritabil muzeu natural, este cea mai noua si cea mai joasa regiune a tarii noastre. Este un unicat in Europa prin flora si fauna. Delta Dunarii s-a format pe locul unui golf marin care treptat s-a transformat in liman, apoi a devenit delta, forma incomplet consolidata. Delta propriu-zisa este c 444c21e uprinsa intre bratele Dunarii, Chilia, Sulina si Sfintu Gheorghe, la care se adauga complexul lagunar Razim. Din totalul suprafetei deltei de 4 340 km², 10% sint terenuri rar sau deloc inundate cu apa, 12% terenuri deseori inundate cu apa si 78o/o terenuri aproape permanent acoperite cu apa, toate reprezentind invitatii la cunoastere. Aici, neastimparul apelor si uscatului, intr-o neincetata cautare de echilibru, isi fac schimb de pozitie si altitudine. In imparatia baltilor si stufului, grindurilor, cordoanelor litorale si paienjenisului canalelor poti patrunde fie pe apa, venind dinspre Mare pe la Sulina, ori pe puternicile brate ale fluviului, fie pe uscat, prin orasul Tulcea - port la Dunare.

Ori incotro te indrepti, pe bratele principale, canale naturale sau artificiale, lacuri si balti cu apa limpede, marginite de tumultul vegetatiei, plaur plutitor, saltind usor sub unduirea valurilor, toate te impresioneaza, creindu-ti o imagine unica asupra acestei opere fragile. Vegetatia este reprezentata indeosebi prin stuf - gigantul baltilor - care ajunge pina la 6 m inaltime (principala bogatie a deltei), plaur adica insule plutitoare formate prin impletirea radacinilor de stuf si papura, pe care le deplaseaza curentii. Pe grinduri se afla zavoaie de salcie, rachita, catina, plantatii de plop negru, iar intre dune sint paduri incilcite numite de localnici hasmacuri, compuse din stejari, plopi albi, plopi cenusii, plopi tremuratori, frasini pufosi, ulmi, plante agatatoare, mai ales vita salbatica.

Fauna, prin bogatia si varietatea ei, a facut din delta un adevarat "paradis al pasarilor'. La Maliuc functioneaza un institut de cercetari in domeniul florei si faunei deltei. Cele mai numeroase reprezentante ale faunei sint pasarile care numara peste 300 de specii, majoritatea considerate monumente ale naturii. Astfel sint: flamingo care vin din Delta Nilului, pelicani, lebede, lopatari, apoi berze, rate si giste salbatice, lisite, stirci, cocori, egrete, califari, cormorani, pasari rapitoare ca acvila, codalbul, vulturul alb etc. Numeroase sint si mamiferele: vulpi, lupi, mistreti, cerbi, pisici salbatice, nurci, vidre, iepuri, bizami, hermine albe etc. Foarte importanta este bogatia de peste a deltei. Pentru ocrotirea florei si faunei rare s-au creat o serie de rezervatii si zone de refugiu, care insumeaza circa 40 000 ha. Rezervatia Rosca-Buhaiova-Merhei-Hrecisca incadrate, in Delta fluviatila (15 400 ha) cuprinzind mlastini, ghioluri cu plaur, grinduri, girle etc., Sfintu Gheorghe-Palade-Perisor in Delta fluvio-marina (14 200 ha), Periteasca-Leahova-Portita, Insula Popina, Saraturile de la Murighiol si de la Istria - Lacu Sinoie. Cea mai insemnata rezervatie forestiera, cu monumente ale naturii se afla pe grindul Letea, una din cele 177 ecosisteme reprezentative, inclusa din anul 1979 in reteaua mondiala a rezervatiilor biosferei - decizie luata in cadrul programului international de studii "Omul si biosfera' de pe linga U.N.E.S.C.O., ca o recunoastere a importantei stiintifice exceptionale. De un interes deosebit aici este padurea de stejari, cu aspecte subtropicale, dezvoltata pe dunele de nisip ca si colonia de pelicani - cea mai mare din cuprinsul Europei - in hatisul vegetal al ghiolurilor si girlelor. Rezervatia Caraorman - padure (stejar, frasin, plop, ulm) de linga localitatea cu acelasi nume, are rol de protectie a dunelor de nisip.

Delta Dunarii este una dintre principalele zone de agrement. In cadrul deltei s-a dezvoltat mult turismul de vinatoare si pescuit sportiv, in care scop s-au creat baze cinegetice cum este cea de la C. A. Rosetti. Alte atractii sint asezarile omenesti, plajele maritime, plimbarile cu barca sau cu vaporul, mincarurile specifice pescaresti etc.

Spatii de cazare sint numeroase si diverse; hoteluri la Tulcea "Delta', Maliuc, Sulina, hotelul "Lebada' din inima Deltei Dunarii, cabane turistice la: Ilgani, Uzlina, Maliuc, Crisan, Sulina si campingul modern "Pelicanul' pe malul Lacului Murighiol.

Municipiul Tulcea este asezat intr-o pozitie deosebit de pitoreasca, la contactul podisului dobrogean cu valea Dunarii. Este un centru piscicol si poarta principala a Deltei. Ca asezare orasul este foarte vechi. In trecut era un neinsemnat tirg ca multe altele de pe malul Dunarii. Elementele noului apar dupa anul 1944. Prin nimic nu se mai aseamana cu ce a fost in trecut. Totul s-a transformat. Doar Muzeul "Delta Dunarii' mai pastreaza intre exponate unele vestigii. Tulcea a devenit in anii constructiei socialiste un important centru industrial. Aici se afla Combinatul metalurgic, Santierul naval, intreprinderea pentru constructii si reparatii nave si utilaje, Fabrica de marmura, Fabrica de cherestea, Fabrica de conserve de peste, Fabrica de conserve de legume si fructe, intreprinderea de industrializare a carnii, intreprinderea de industrializare a laptelui etc. Orasul mai poseda debarcaderul si cheiul portului, antrepozitul frigorific unde se descarca traulerele romanesti cu pestele oceanic si altele. Toate acestea scot in evidenta ascensiunea vertiginoasa industriala a orasului Tulcea. In acest loc se intilnesc caile de comunicatie din Dobrogea cu cele fluviale. Vapoarele speciale pentru excursii circula pe canaluri, ghioluri si bratele Dunarii in tot sezonul calduros. O linie aeriana il leaga si de capitala tarii.

Sulina este orasul propriu-zis al Deltei, orasul din capatul de est al tarii. In trecut era un sat de pescari acolo unde bratul Sulina sevarsa in Mare. Astazi s-a transformat intr-un oras modernizat cu hotel, restaurante, casa de cultura, capabil sa primeasca turisti care doresc sa cunoasca tainele si vraja Deltei. Are un santier naval, un atelier pentru confectionat piese de schimb si o moderna fabrica de conserve de peste. Digul si farul din secolul al XIX-lea, plaja maritima, bustul dirijorului si compozitorului George Georgescu sint obiectivele turistice principale ale orasului.