DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI
- limite: - NV: - Jugul intracarp (Meses, Prisnel, Preluca) si C.Or. (Gr.N)
S - C.Mer.
V: M.Apuseni
E. - C.Or
- Geneza: vezi tabelul cu EVOLUTIA TERITORIULUI ROMANIEI
lim. sunt bine evid. de abrupt. celor 3 sect. ale carp.
contact. cu m-ti se face prin depr. submontane
e cea m.mare depr. din tara noastra, cea m.mare din int. arcului carp. cea m.mare din m-ti tineri ai Eur.
ocupa partea centr. a tarii si în functie de ea au fost de 242i83c num. cele 3 ram. ale carp. rom.
e o depr. intracarp. mare, cu relief de podis, dealuri si depr. marginale (de contact)
se afla în int. arc. carp, iar prin trec. si pasuri se leaga cu aproape toate celelalte reg. ale tarii.
trec. si pasuri: - N- setref.
E- Tihuta, Cul. Muresului, Bucin, sicas, Racos, Vlahita, Vladeni
S- Turnu Rosu, Merisor.
V- Cul. Muresului, P.Ciucea
e strab. de cul. largi de vale, drenate de cele m.complexe râuri int: Mures, Somes, Olt.
e o reg. bog. în gaz metan si f. multa sare.
e form. din argile, marne, nisipuri, tufuri vulcanice, mai rar gresii, iar în NV (Pod. Somes) si calcare.
pe calcare si sare se dezv. si relief carstic.
subdiviziuni:
I. Depr. si dealurile submontane:
1. Depr. submont. din S si V - dispuse pe un sg. sir
- s-au format prin erod. pod. la contactul cu m-tele
Depr. Fag. - pe Olt
asimetrica: - la cont. cu m-tele ajunge pâna la 800m
spre Olt altit. sa scade pâna la 200-300m (unde apare ca o zona mlastinoasa)
lim. - S - M. Fag (dif. de altit. >2000m)
-V - V. Oltului
-N - Depr. Homoroadelor
-E - M. Persani.
comunica cu D. Brasov prin P.Racos si Vladeni.
* Depr. Sibiu - pe Cibin
e m.înalta la cont. cu m-tele si m.joasa la contactul cu Cibinul si Oltul.
lim. - S - M.Candrel
N - Pod Hartibaci
* Depr. Alba Iulia-Turda - pe Mures si Aries
e un culoar cu orase vechi (Alba Iulia, Turda, Aiud, Ocna Mures), cu o veche si intensa circulatie, cu ind, cult. bogate, vita de vie.
cele 2 cul. sunt desp. prin D.Mahaceni (518m)
in N-ul Cul.Turda se afla D. Feleac (832m).
2. Dealurile si depr. submont. din E si NE - form. uneori doua siruri de depr. si de dealuri
- se extind de la Olt pâna la Mas. Preluca (Lapus)
* Depr - Bistrita - pe sieu si Bistrita
- Valenii de Mures - pe V.Muresului
- Praid - pe Târnava Mica
- Rupea - pe Homorodul Mare si Mic
- Cristuru Secuiesc - pe Târnava Mare
- Voivodeni - între Mures si Niraj
- Dumitra - între Somesul Mare si sieu etc
Dealuri - Rez - 933m
Firtusi - 1061m
- Becheci - 1080m
Sinioara - 755m
Cetatii - 739m
Culmea Brezei - 974m etc
II. Pod. Trans. - dispus în p.centrala a DCT
are altit. de 500-600m.
se comp. din strate orizontale usor cutate sau boltite (domuri) unde se afla gaz metan
una din cele m.bog. si mari zacam. ale tarii.
prez. multe alunec. de teren pe versanti.
V. Muresului si Som. Mic (Cluj-Dej) desp. ac.mare pod. în 3 subunit:.
a) Pod. Somesan - ocupa partea N.
lim: - S - cele 2 Somese
N - M. Tibles, M. Rodnei, C. Brezei
altitudine: 600-700m
aspect deluros, culturi agricole, pad. si pasuni.
subunitati: - D.Clujului
D. Dejului
D. Ciceului
D. Boiului (paral. cu V.Som).
D.Bobâlna -
e strab. de Som. Mare si Mic si Lapus.
zacam. de carb. brun la Cristoltel, Ticu si Tamasa (Depr.Almas).
se afla L.Ocna Dej
b) C.Trans - lim: - N - Som. Mic si Mare
S - V. Mures
form. din dealuri cu panta domoala, înalte de cca 500-600m (max 611m în N)
multe alunec. de teren deoarece roca domin. e argila (si uneori marnele).
are râuri mici, cu baraje, în spatele carora s-au form. multe iazuri (ex. Geaca, Catina, Zau de câmpie, Taustiuci, Taga).
se num "câmpie" pt. ca maj. supr. sunt arate si cultivate sau plantate cu pomi.
are si zacam. de gaz metan.
c) Pod. Târnavelor - ocupa partea S. a DCT
lim: - N - V.Mures
- S - Cul. depr. Fag-Sibiu
culmi orient EV.
- subunitati: - Pod. Târn.pr-zis - în N strab. de cele 2 Târnave.
gaz metan, ape minerale
- Pod. Hartbaci - in SE, strab. de Hârtibaci.
- Pod. Secaselor - in SV, strab. de Secasul Mic.
|
