DIN CIUDATENIILE CIMPIEI BIRSEI

Multe-i sint trasaturile specifice ale cimpului intracarpatic bir-san. Aici natura si-a avut stilul ei de lucru aparte. Sub masca unei aparente monotonii se ascund cele mai neasteptate fenomene. Este o raritate sa intilnesti in mijlocul unui cimp in timpul verii izvoare de apa rece ca de la gheata. Pastravaria din apropierea local 919j92j itatii Prejmer este cea mai convingatoare dovada. Pastravul, un peste scump si pretentios, iute ca sageata, se stie ca nu poate trai decit in apele limpezi si reci de la munte, ori aici creste in plin cimp cu o altitudine medie de 530 m, inaltimea multor dealuri din Podisul Moldovenesc ori Podisul Getic. Misterul poate fi dezlegat daca se tine seama de structura litologica a cimpului depresionar si de modul de inmagazinare si circulatie a apelor subterane.

Depozitele care intra in alcatuirea geologica a teritoriului Depresiunii Brasovului permit in mare parte acumularea unor insemnate cantitati de ape subterane. Dependent de natura depozitelor geologice se disting in arealul depresiunii doua zone: cea de munte unde predomina rocile cristaline, marnele, calcarele, gresiile (Muntii Bucegi, Muntii Birsei, Muntii Ciucasului, Muntii Piatra Craiului etc.) si unde stratul acvifer este la adincime, si cea depresionara, in care materialele detritice de virsta mai noua - pliocene si cuaternare - au o grosime mare, determinind existenta unor orizonturi acvifere destul de bogate. In depresiunile Birseisi Tirgu Secuiesc depozitele dominante sint constituite din nisipuri si pietrisuri care alcatuiesc sesurile aluvionare, terasele Oltului, Birsei, Timisului, Tarlungului si Riului Negru. Stratele acvifere cantonate in aceste depozite aluvionare sint foarte bogate si calitativ corespunzatoare, constituind in majoritatea lor o resursa importanta pentru alimentarea cu apa, avind un debit specific de 0,2-5 l/s, mineralizare, de 0,5 gr/1 si o duritate totala sub 20°.

Pe teritoriul Depresiunii Brasovului o cantitate de apa apare sub forma de izvoare, in special in zona de munte, unde in formatiile calcaroase din Bucegi, partial din Ciucas, debitul acestora este mare. De asemenea, in zona calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului se afla numeroase izvoare carstice, mai cunoscute fiind izvoarele Dornenilor si Prapastia. Foarte multe izvoare apar in Depresiunea Brasovului la contactul zonei piemontane cu sesul, a caror existenta este conditionata atit de cantitatea de precipitatii, cit si de apele subterane din adincime. Se remarca astfel Piemontul Sacele si zona de piemont de la nord de Brasov, unde densitatea izvoarelor este mare. Apele reci de munte infiltrate la baza piemonturilor, apar astfel ca izvoare, pe sub masa de prundisuri - pastrindu-si insa calitatile - in fruntea piemonturilor in dreptul localitatilor Stupinii, Prejmer, Harman si in alte locuri, formind mlastini.

Mlastinile, numite in stiinta mlastini eutrofe, au pastrat in cadrul lor specii de plante relicte, care populau in alte timpuri tinuturi mai intinse decit astazi, dar din cauza schimbarii conditiilor climatice s-au retras in locurile cele mai umede, in apropierea izvoarelor. Aceste locuri cu o umiditate maxima sint cunoscute sub denumirea locala de "rogoze', "tauri', "belti' si "stupini'. Cea mai tipica zona mlastinoasa este cea de linga localitatea Harman, plina de izvoare reci, unde se adapostesc o serie de plante relicte glaciare, dezvoltate in prezent in tinuturile arctice.

Supravietuirea si conservarea acestor plante rare, glaciare, in zona cea mai joasa a Depresiunii Brasovului, se datoreste, in afara umiditatii ridicate, conditiilor climatice si in special celor topoclimatice. Frecventa mare a inversiunilor de temperatura, prezenta chiar si in lunile de vara, temperatura foarte scazuta a izvoarelor (7°C vara) creeaza un mediu favorabil dezvoltarii acestor plante. Data fiind importanta stiintifica pe care o prezinta aceste mlastini (aici fiind singurul loc din tara noastra care are unele plante turbicole), o parte din ele au fost ocrotite. Regiunea se incadreaza "rezervatiei naturale Prejmer' care cuprinde mlastini si paduri. Padurea din partea estica constituita din stejerete de lunca, mai ales stejar pedunculat si alte specii reprezinta dealtfel o "zona tampon' a rezervatiei din mlastini, dupa cum padurea din Dealul Lempes are aceeasi functie patru latura vestica.