DIN PITORESCUL TARII OASULUI

Tara Oasului, sculptata in cadrul muntilor cu acelasi nume, munti care se incadreaza in grupa nordica a Carpatilor Orientali, este una din multele "tari' mici, din "tara cea mare', cum spune cronicarul; este inima fierbinte a Muntilor Oas, incarcata de belsug pe sol si in subsol si plina de istorie.

Arhivele geologice si paleontologice ale acestor munti aduc marturii vechi si probe abundente scrise in interiorul pietrei de prefacerile prin care au trecut, de cind au luat nastere si pina in prezent. Cuvertura de formatii eruptive neogene din care sint constituiti muntii ramei depresionare aminteste maretia fenomenelor de altadata, cind produsele fierbinti ale adincurilor pamintului au ajuns la supraf 636d32g ata. Formele de relief rezultate, in chipul unor clai de fin uriase, au pante domoale, imbracate in mantia codrilor seculari, dezvaluie pretutindeni un farmec inedit.

In prag de primavara nu stii ce sa admiri mai mult, izbucnirea verdelui viu al inaltimilor care se ineaca in ceata departarilor, sau unduirile ritmice ale riurilor care se concentreaza in aria depresiunii. De pe Virful Pietroasa Oasului, cu silueta masiva, impunatoare, care se ridica pina la l 200 metri, poti surprinde cu privirea larga panorama a depresiunii, in care se deapana o efervescenta de culori, intr-un torent de lumina, diafana, conturind ingemanarea revelatoare dintre munte si depresiune. Vatra depresiunii nu s-ar putea spune ca este prea extinsa, ea se intinde doar pe o suprafata "de 614 kilometri patrati' , aparind ca un cimp usor valurit, in chip de amfiteatru roman, la altitudinea medie de 210 metri, dar adinca incrustare in masa muntoasa, dispozitia reliefului si asezarea ei, reproduc cu destula fidelitate infatisarea unei cetati bine ferecata in toate partile.

Catre marginile depresiunii, din loc in loc, apar forme de relief conice, in chipul unor maguri, cum sint Belavara, Gruiul, Tufei, Magurita si altele, de pe care se poate privi peisajul pestrit al intinderilor: petece de paduri alternind cu livezi, terenuri agricole si asezari omenesti.

Din loc in loc se insinuiaza in masa montana adinci golfuri depresionare, cu clima blinda, cum este bunaoara, cel in care se afla localitatea Camarzanu,, vestita prin pitorescul sau si arta populara. Fiecare colt de depresiune, fiecare vale are farmecul ei, deschizind locuri noi de interes turistic.

Arhitectura naturala a Tarii Oasului, cu elemente stravechi de cultura materiala provenite din sapaturile arheologice, noile edificii publice din anii constructiei socialiste, toate te retin indelung. Aici adevarul istoric se intilneste cu legenda, poezia cu folclorul, vestigiile trecutului cu arta contemporana. Bogatia etnografica, atractiva si originala a creatiei populare este pusa in evidenta de muzeul din orasul cu act de nastere recent - Negresti-Oas - unde peste o mie cinci sute de exponate prezinta indeletnicirile traditionale ca olaritul, prelucrarea lemnului, cusaturile, tesaturile populare si altele inca. Pentru calitatea exponatelor, creatorii de pe aceste meleaguri au capatat multe distinctii in ultimii ani.

Oriunde-ti rotesti privirea, pecetea noului vibreaza cu putere; unele riuri si-au schimbat albia prin regularizare, iar lacul de acumulare de la Calinesti, realizare a zilelor noastre, aduna necontenit belsugul de ape ale riului Tur. Si-a facut loc si urbanismul in Tara Oasului, inlocuind ruralismul cu nuanta sa arhaica. Mostenirea traditiilor valoroase din trecut isi gaseste loc de cinste printre formele de exprimare ale prezentului.

Daca de la localitatea Certeze mai departe, cu circa 10 km, escaladezi muntele spre Tara Maramuresului, ajungi la locul unde este amplasat hanul turistic "Simbra Oilor', aproximativ pe cumpana apelor. Cabana Salatruc (linga Huta-Certeze) ca si Cabana Vraticel cu restaurant (linga Negresti-Oas), sint baze turistice importante care inlesnesc cunoasterea regiunii.

De la "Simbra Oilor', de pe culme, imprejurimile iti apar rinduite ca intr-un tablou superb, stecurindu-ti in suflet un sentiment de deosebita satisfactie, rar intilnit. Ceea ce este insa specific Oasului sint obiceiurile intilnite numai aici. Portul deosebit de pitoresc sau dansul si "tipuriturile', stirnesc admiratia celor ce poposesc in zile de sarbatoare la horele din Bixad, Negresti-Oas, Certeze, Moiseni, Camarzana precum si din multe alte localitati. Satele pitoresti rasfirate pe coline, cu case si acareturi din birne de lemn, unele cu acoperisuri inalte invelite cu paie, pot fi considerate muzee in aer liber. La Bixad obiectivele turistice principale sint: statiunea balneoclimaterica (ape carbogazoase) si manastirea Bixad (din 1682), un element de atractie fiind si portul osanesc. Se mai poate admira rezervatia de stejari de 1000 ani "Dumbrava', o ramasita a codrului de odinioara. Localitatea Vama este vestita pentru ceramica populara artistica, muzeul satesc si portul osanesc. In apropiere este statiunea balneoclimaterica Valea Mariei. Primavara, cind oile sint urcate la munte pentru pasunat, se tin nedeile populare, numite Simbra Oilor, ca cea de la Huta-Certeze. Ele constituie un bun prilej de a admira serbarile populare si frumusetea costumelor ose-nesti. Fara sa folosim superlative, putem afirma, pe drept cuvint, ca Tara Oasului este in orice anotimp frumoasa si primitoare. Pri-maverile aici sint mai racoroase, dar cu podoaba florilor ca de basm, in schimb toamnele se prelungesc mult, constituind anotimpul cel mai placut, cu tihna lui romantica si zestrea fructelor din livezi. An de an tot mai multi turisti, din tara si de peste hotare sint atrasi de plaiurile incintatoare, de lumea harnica si ospitaliera a Tarii Oasului.

De dimensiuni reduse, dar importante si sub aspectul turistic sint Depresiunea Chiuzbaia care adaposteste o rezervatie fosilifera, apoi Depresiunea Cavnic.