DIN TRECUTUL SI PREZENTUL PODISULUI GETIC

Infatisarea noua a Podisului Getic - asa cum este modelat de tractoare, de taisurile buldozerelor, de cupele excavatoarelor - da expresia schimbarilor de nerecunoscut in locurile unde altadata domnea "linistea patriarhala'. Noul apare la fiecare pas: in locul unor ripi au aparut livezi de pomi fru 323e41d ctiferi, vii ori pilcuri de paduri. Nu trebuie sa mergi prea mult, ca sa vezi in interiorul ori la marginea unor orase inaltindu-se zvelte furnalele fumeginde ale noilor fabrici sau siluetele impunatoare ale unor ansambluri de locuinte. Podisul Getic este un tinut deluros, taiat de riurile Arges, Olt, Jiu si afluentii lor, cu vai largi, pe alocuri in chip de culoar, marginite de terase pe care sint asezate orase si sate. In podis, conditiile naturale sint favorabile culturilor de cereale, plantelor tehnice, pomilor fructiferi si vitei de vie. Renumite sint viile din podgoriile Pitesti (Stefanesti) si Dragasani.

Vegetatia naturala care imbraca dealurile mai inalte se compune din paduri de foioase in care predomina cerul si girnita. In partea nordica a podisului pe solurile de padure apare si fagul in alternanta cu alte specii de foioase. In jumatatea sudica, in locul padurilor s-au intins terenurile agricole. Animalele de interes vinatoresc sint: caprioara, mistretul, iepurele, cerbul lopatar colonizat si diferite specii de pasari, mai ales fazanul. Pentru ocrotirea elementelor floristice rare s-au organizat si rezervatii naturale, cum este parcul dendrologic de la Mihaesti, pe valea Riului Tirgului (judetul Arges) cu arbori, arbusti si plante ierboase rare. In subsol s-au descoperit si pus in exploatare, in anii constructiei socialiste, zacaminte de petrol, gaze naturale si carbuni.

Podisul Getic prezinta astfel aspecte variate, foarte pitoresti, fiind o regiune in continua dezvoltare.

Municipiul Pitesti este cel mai mare si mai important centru industrial de pe valea Argesului. Aici se intilnesc sase drumuri nationale si o autostrada. Autostrada (A 1) si D.N. 7 il leaga de capitala.

De asemenea, este un nod feroviar important. Asezare veche, datind de pe vremea lui Mircea cel Batrin, Municipiul Pitesti s-a dezvoltat in anii nostri ca un puternic centru industrial (constructii de masini, chimica, materiale de constructii, prelucrarea lemnului, textila, alimentara etc.). Aspectul edilitar al orasului, parcurile (parcul Trivale intins pe circa 27 ha), cladirile cu o arhitectura originala, teatrul, Muzeul judetean, Galeriile de arta, Casa de cultura etc. atrag atentia vizitatorilor.

In imprejurimile orasului sint si alte importante obiective. In localitatea Valea Mare-Podgoria se afla casa memoriala a scriitorului Liviu Rebreanu. Muzeul din Golesti, organizat in casele familiei Golescu, are si exponate legate de revolutia condusa de Tudor Vladimirescu. Tot la Golesti se afla si un muzeu national in aer liber de oenologie, viticultura si pomicultura. La Colibasi se afla intreprinderea de autoturisme "Dacia'. La sud-vest de Pitesti se intind dealurile din Platforma Cotmeana, strabatuta de Vedea si afluentii sai. Este o regiune cu sate numeroase, grupate in comune mari. Intre acestea s-a dezvoltat si comuna Scornicesti ca centru agrar-industrial; este comuna in care s-a nascut tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, presedintele Republicii Socialiste Romania. La Scornicesti se afla intreprinderea de confectii si intreprinderea de piese si subansamble auto avind ca obiectiv fabricarea pompelor de apa, de ulei si de alimentare pentru motoare de autovehicule si tractoare. Tot aici, este un popas turistic (cabana, casute) si o cabana de vinatoare. In comuna Cotmeana se afla un monument de arhitectura din secolul al XIV-lea. Orasele Dragasani, centru viticol vestit in toata tara si nou centru industrial (intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc) si fials s-au dezvoltat industrial in ultimul timp. La Bals se afla o mare intreprindere unde se fabrica osii si boghiuri necesare vagoanelor de cale ferata. Tot aici mai exista o intreprindere unde se produc masini si utilaje pentru agricultura si instalatii de irigat. Orasul Filiasi, pina in 1968 comuna, nod de cale ferata si tirg cu oarecare activitate comerciala a devenit centru industrial, producind piese de schimb si utilaj forestier, cherestea si parchete, transformatoare mici si motoare electrice, produse alimentare. La circa 5 km de Filiasi se afla Manastirea Gura Motrului, ctitoria lui Matei Basarab (1653), cu pictura din timpul lui Constantin Brincoveanu (1705). Popasul turistic "Gura Motrului' (casute, bufet) este asezat in lunca Motrului, la soseaua principala. Orasul Strehaia (pe D.N. 6 - E. 94) are un caracter mai mult agrar, dar este bine dezvoltata si industria locala. La Strehaia se poate vedea bustul lui Mihai Viteazul fost banisor de Mehedinti cu resedinta la Strehaia, inainte de a fi domn al Tarii Romanesti.

Motru este un oras minier, aparut ca urmare a descoperirii si valorificarii carbunelui (lignit), care se exploateaza in minele din localitatile ce alcatuiesc orasul. Din anul 1981 a devenit centru industrial-agrar, cuprinzind orasul Motru, comunele Catunele, Matasari, Dragotesti si Samarinesti.

In circuitul economic au intrat de curind si alte localitati mai mici ca: Rovinari care in 1982 a devenit oras - centru industrial-agrar, Tirgu Carbunesti, Ticleni care s-au dezvoltat datorita unor bogate zacaminte petrolifere si carbonifere. Dealurile din jur sint foarte pitoresti. In padurea Carbunesti s-a construit Cabana "Strejeret' (220 m altitudine). Interesante sint serbarile folclorice asemanatoare nedeilor care au loc pe plaiurile muntilor: la Cleanov comuna Carpen-Dolj "Sarbatoarea teiului', la Plenita "Sarbatoarea bujorului'. Acest omagiu adus naturii este o dovada elocventa a sensibilitatii poporului nostru.