Daca, de exemplu, regiunile Sud sau Nord-Est ar putea fi considerate relativ omogene în privinta nivelului de dezvoltare al judetelor, iar regiunile Bucuresti-Ilfov si Sud Est regiuni polarizante (ale caror teritorii, aproape în întregime, sunt puternic influentate de centrele Bucuresti si Constanta), regiunea Oltenia este mai omogena. Chiar daca municipiul Craiova este de departe cel mai important oras din regiune - vechea capitala a regiunii istorice de secole - influenta sa în regiune nu este atât de evidenta. Nu putem vorbi despre o hipertrofie a capitalei regionale asa cum, la nivel national, se poate spune despre Bucuresti si, oarecum, de Cluj, in Regiunea Nord-Vest.
Exista totusi disparitati privind regiunea Oltenia. Toate cele cinci judete care formeaza regiunea Oltenia trec printr-o perioada dificila din punct de vedere socio-economic: daca judetele industrializate din nord (Gorj si Vâlcea) au fost puternic afectate de restructurarea industriala, ducând la o crestere corespunzatoare a somajului, zona agricola din sud, cuprinzând judetele Dolj, Olt si Mehedinti este puternic afectata de nivelul scazut al productivitatii, având ca rezultat adâncirea saraciei de-a lungul acestor zone traditional subdezvoltate.
Diferentele dintre cele cinci judete încep cu marimea teritoriilor lor si a populatiei: daca judetul Dolj este considerat un judet mare privind atât suprafata, cât si populatia (al 7-lea, respectiv al 5-lea în România), restul de 4 sunt judete mici (Gorj, Mehedinti) sau medii (Vâlcea, Olt).
Total
Urban
% din total
Rural
% din total
Locuitori/kmp
Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Valcea
Oltenia
Romania
Sursa: Statistica Teritoriala, 2004
Structura populatiei indica un procent de 60,7% in mediul rural in judetul Olt fata de 54,7% la nivel regional, ceea ce denota un puternic caracter rural al judetului, urmat de judetul Gorj (57,6%) si.Valcea (56,4%).
Pentru a obtine o analiza clara a disparitatilor dintre judetele regiunii, este nevoie de compararea unui numar specific de indicatori:
|
Unitate teritoriala |
Castigul salarial nominal mediu net lunar (2003) |
Rata somajului |
|
DOLJ |
|
|
|
GORJ |
|
|
|
MEHEDINŢI |
|
|
|
OLT |
|
|
|
VÂLCEA |
|
|
|
OLTENIA |
|
|
|
ROMÂNIA |
|
|
Sursa: Statistica Teritoriala, 2004
Diferenta evidenta dintre salariul nominal în judetul Gorj comparativ cu celelate judete ale regiunii este legata de nivelul mai ridicat al salariilor în activitatile miniere.
Evolutia somajului în ultimul deceniu arata o evolutie relativ similara între judete, exceptând judetul Gorj, unde dinamica fo 20120u209u rtei de munca din industria miniera a dus la o evolutie mai speciala a somajului:
Evolutia ratei somajului 1992/2003
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ROMÂNIA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nord Est |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sud Est |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sud |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Oltenia |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Dolj |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Gorj |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mehedinti |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Olt |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Vâlcea |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Vest |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nord Vest |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Centru |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Bucuresti |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sursa: Anuarul Statistic al României
Datorita
amenintarilor miscarilor sociale, procesul de restructurare
miniera (inclusiv restructurarea locurilor de munca) a suferit
întârzieri pâna în 1997. Procesul a demarat în 1997 ducând la
cresterea rapida a somajului în judetul Gorj. Evolutia
ratei somajului in Gorj în perioada 1996-
Judetul Olt a fost de asemenea, unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierderi de locuri de munca. Dar, spre deosebire de judetul Gorj, Olt este un judet puternic agricol, o mare parte a angajatilor din industrie reorientându-se catre activitati agricole. Dupa 1996, în judetul Olt, în industrie s-au pierdut aproximativ 10.000 locuri de munca, in timp ce în agricultura locurile de munca au crescut constant pana in 2000, (cu un plus de aproximativ 8.000 locuri de munca), dupa care s-a constatat o scadere de 2000 de locuri de munca in 2001, astfel ca incepand cu anul 2002 rata somajului a cunoscut din nou un trend ascendent.
Daca in anii 2000-2001 diferentele între judetele cu cea mai ridicata respectiv cea mai scazuta rata a somajului - era semnificativa ( 3,3 puncte procentuale in 2000 intre Gorj si Olt si 6,1 puncte procentuale in 2001 intre Valcea si Olt) incepand cu anul 2002 aceste diferente s-au redus treptat, in anul 2003 fiind de numai 2,6 puncte procentuale intre Olt si Dolj.
Aceasta dependenta de industria miniera cu consecintele sale sociale, este dovedita de existenta pe teritoriul judetului Gorj a tuturor celor 3 zone defavorizate din Oltenia, create în principalele zone de exploatare a carbunelui, unde procesul restructurarii a creat cele mai importante probleme sociale.
Relieful regiunii este una din caracteristicile care diferentiaza judetele: daca Olt si Dolj au un relief dominat de câmpie, Gorj, Vâlcea si Mehedinti au un relief montan într-un procent important. Prin urmare turismul in cele trei judete, având o infrastructura suficient dezvoltata si potential în zonele montane, ar putea atrage o parte importanta a locurilor de munca pierdute în industrie si sectorul minier. Turismul cultural si religios ar putea fi de asemenea dezvoltat regiunea beneficiind de o mostenire culturala importanta. Fluviul Dunarea, situat în partea de sud a judetelor Olt si Dolj, nu a reprezentat pana acum o sursa pentru crearea de locuri de munca în turism, infrastructura specifica în aceasta parte a regiunii fiind slab dezvoltata.
Un alt aspect important în analiza disparitatilor sub-regionale este situatia infrastructurii:
|
Unitatea teritoriala |
Cai ferate |
Din care electrificate |
Densitatea la 1000 mp |
Drumuri publice |
Din care modernizate |
Densitatea la 1000 mp |
Porturi fluviale |
Aeroporturi civile |
|
DOLJ |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
GORJ |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
MEHEDINŢI |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OLT |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VÂLCEA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OLTENIA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
România |
|
|
|
|
|
|
|
|
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004
Judetele Gorj si Olt au o infrastructura
relativ bine dezvoltata privind reteaua de transport rutier si
cai ferate, sprijinind activitatea industriala a judetelor si
care, împreuna cu facilitatile oferite de portul Corabia, creeaza
oportunitati bune pentru exporturi pe cale fluviala. La nivelul
anului 2003, judetul Olt se afla pe locul
|
|
Nr. localitati |
Nr. localitati conectate la reteaua de gaz 2003 |
% din total |
Nr. localitati conectate la reteaua de apa 2003 |
% din total |
Nr. localitati care beneficiaza de energie termica 2003 |
% din total |
Procent locuinte cu acces la electricitate 2002 |
|
DOLJ |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
GORJ |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
MEHEDINŢI |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
OLT |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
VALCEA |
|
|
|
|
|
|
|
|
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004 Recensamântul Populatiei si Locuintelor, 2002
In ceea ce priveste retelele de utilitati, judetele Mehedinti si Dolj se
situeaza pe ultimele locuri privind numarul oraselor si
comunelor conectate le reteaua de gaz. Mehedinti este singurul
judet din România fara nici o localitate conectata la
reteaua de gaz. Pâna la sfârsitul anului 2004, este
planificata racordarea la retea a 8 comune si orase, în conformitate cu strategia de
dezvoltare a Consiliului Judetean Mehedinti. Privind volumul de gaz
natural distribuit, judetul Dolj se situeaza pe locul 3 ca volum
total distribuit si pe primul loc privind gazul distribuit pentru uz
casnic. Aceasta situatie este determinata de volumul ridicat de
gaz distribuit municipiului Craiova, aratând discrepanta
uriasa între capitala judetului si zona rurala, cea
mai evidenta în judetul Dolj. Aceeasi situatie este
prezenta si în privinta retelei de distributie a apei
potabile: chiar daca judetul Dolj este pe penultimul loc în România
ca numar de localitati conectate la reteaua de apa,
inaintea judetului Giurgiu, simpla lungime a retelei îl situeaza pe
locul 28 în România si pe locul 2
în Oltenia, dupa Gorj. Dolj este al 4-lea judet în România si primul
în Oltenia ca volum de apa potabila distribuita. Desigur,
Craiova este beneficiarul aproape al întregii cantitati.
Municipiul Craiova este "responsabil" si pentru plasarea judetului Dolj în top în regiunea Oltenia referitor la principalii indicatori privind profilul dezvoltarii umane
|
Unitatea teritoriala |
Biblioteci: cititori inscrisi la 1000 locuitori 2003 |
Abonamente TV la 1000 locuitori - 2003 |
Nr. Persoane la 1 doctor |
Înscrieri în învatamântul superior 2003/2004 (%din populatia 15-24 ani) |
Angajati în activitatea de cercetare dezvoltare (la 10.000 pers ocupate civile) 2003 |
Nr. anual spectatori la cinematograf (la 1000 locuitori) |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004 Diferenta mare între Dolj si celelalte patru judete privind înscrierile în învatamântul superior, si numarul angajatilor in activitatea de cercetare-dezvoltare se datoreaza existentei unui puternic centru universitar în Craiova, cunoscut ca al 2-lea cel mai important centru cultural din sudul României dupa Bucuresti. Disparitati evidente între cele cinci judete ale Olteniei se înregistreaza în sectorul turismului. Exista discrepante enorme între capacitatea de cazare a judetului Vâlcea si a celorlalte 4 judete: 70% din întreaga capacitate de cazare a regiunii Oltenia se gaseste in Vâlcea. Aceasta situatie este determinata de numarul mare al statiunilor balneo-climaterice din muntii judetului Vâlcea, cu ape minerale si o infrastructura buna în domeniul terapiei medicale. Judetele Gorj si Mehedinti sunt cunoscute mai ales pentru turismul rural si montan, însa infrastructura hotelurilor nu este foarte dezvoltata. Mehedinti, Dolj si Olt au o buna oportunitate de dezvoltare datorita fluviului Dunarea, dar turismul în regiunea fluviala este doar planificat a se dezvolta, singura parte a Dunarii suficient de bine dezvoltata pentru turism din România fiind Delta. Municipiul Craiova, unul dintre cele mai vechi orase din România si unul dintre cele mai importante centre culturale ale tarii, atrage mai putin turisti decât ar putea oferi potentialul sau, fiind izolata în mijlocul câmpiei Olteniei, relativ departe de zonele turistice traditionale.
Relatia dintre dezvoltarea rurala si urbanizarea regiunii s-a dovedit de asemenea extrem de relevanta. Cu cât distanta între un sat si cel mai apropiat oras este mai mare, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta sa fie sarac. La nivelul judetelor, cu cât urbanizarea este mai ridicata, cu atât sunt mai dezvoltate satele. La nivel national, saracia prezenta în apropierea marilor orase este specifica pentru satele din Iasi, Galati si Braila. Cazul opus de sate dezvoltate în contextul unei urbanizari scazute a fost identificat în judetele Suceava si Dâmbovita. Cea mai buna situatie pare a fi cea a satelor dezvoltate în contextul unor judete puternic urbanizate ca Sibiu, Brasov, Hunedoara si Ilfov. Satele regiunii Oltenia nu se încadreaza in nici una din aceste situatii extreme. Tabelul xxx: Nivelul mediu de dezvoltare rurala pe judete (1992-2002)
Sursa: NHDR 2005 Din tabelul de mai sus se poate observa ca judetele Dolj si Mehedinti înregistreaza cele mai înalt ritmuri de dezvoltare rurala (peste 10%), în timp ce judetele Gorj si Olt cunosc dezvoltari modeste în mediul rural (sub 5%). Dat fiind faptul ca doar un singur alt judet din tara (Bistrita-Nasaud) mai are un ritm de dezvoltare al satelor de peste 10%, iar o serie larga de judete înregistreaza regrese privind dezvoltarea rurala (de exemplu judetul Neamt are o rata a schimbarii de 90, adica o involutie de 10% fata de 1992), s-ar putea spune ca regiunea S-V Oltenia este pe drumul cel bun. Totusi, evolutia pozitiva a regiunii se explica si prin punctul de plecare întârziat, în sensul ca toate judetele regiunii S-V Oltenia au fost atât în 1992, cât si în 2002 în a doua jumatate a clasamentului judetean privind dezvoltarea zonelor rurale. Calculul indicelui de dezvoltare umana (IDU) la nivelul satelor din regiunea S-V Oltenia confirma faptul ca mediul rural din aceasta zona nu are un nivel de dezvoltare adecvat. Tabelul de mai jos prezinta deflacat componentele IDU pentru sate la nivel regional. Tabelul xxx: Dezvoltarea umana a satelor la nivel de judet, 2002
Sursa: NHDR 2005 Se poate observa ca exista diferentieri intra-regionale semnificative în ceea ce priveste mediul rural. În judetul Dolj exista o lipsa de capital uman. În Vâlcea demografia lasa de dorit, în sensul unui spor negativ al populatiei. Judetul Olt se confrunta în mediul rural cu probleme de ordin material, dar si cu izolarea unor comunitati rurale care nu au înca acces corespunzator la infrastructura. Între aspectele pozitive care reies din datele prezentate se remarca calitatea capitalului uman si conditiile materiale prielnice în Gorj, avantajele oferite de demografie în Dolj si gradul mai redus de izolare al satelor din Vâlcea. Daca grupam satele în functie de nivelul lor de dezvoltare în cinci categorii - foarte sarace, sarace, mediu dezvoltate, dezvoltate si respectiv cu un nivel maxim de dezvoltare - putem obtine o serie de comparatii atât la nivel intra- cât si inter-regional. Metodologia de calcul se bazeaza din nou pe Indicele dezvoltarii umane (IDU). Tabelul xxx: Nivelul dezvoltarii satelor la nivel de judet, 2002
Sursa: NHDR 2005 În tabelul de mai sus se poate observa faptul ca peste jumatate din satele situate în judetele Vâlcea si Mehedinti sunt sarace sau foarte sarace. Judetul Olt în schimb are cel mai redus procentaj de sate care sa fi atins un nivel de dezvoltare cu adevarat corespunzator. În Gorj, peste 10% din sate pot fi considerate cu adevarat dezvoltate, fiind judetul cu nivelul cel mai bun de dezvoltare al comunitatilor rurale. Daca facem comparatii cu judetele
din alte regiuni, constatam o performanta destul de modesta
a satelor din regiunea S-V Oltenia. Exista judete unde procentajul
satelor foarte sarace este de sub 5% ( Ce trebuie remarcat este faptul ca daca la nivel national disparitatile intra-regionale privind dezvoltarea satelor sunt în general considerabile, în cadrul regiunii S-V Oltenia problema dezvoltarii rurale este comuna tuturor judetelor componente, cu variatii mai reduse decât în alte regiuni. Acest fapt ar trebui sa faciliteze o politica regionala mai coerenta de dezvoltare a mediului rural, prin fundamentarea unui interes comun pentru toate judetele regiunii. Document InfoAccesari: 2642 Apreciat:  Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 ) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
