DUNELE DE LA BECI

Din rascrucea soselei care leaga orasul Tirgul Secuiesc cu Brasovul si Sfintu Gheorghe cu Covasna, ochiul poate surprinde toata intinderea pilcului de padure care acopera dunele de nisip de la Reci. De sus, din sosea, nici nu banuiesti existenta acestora. Daca ai aflat mai demult de ele si nu le-ai vazut, te-ai astepta sa gasesti aici un mic sector saharian. Acum o suta si ceva de ani in urma, parea un adevarat pustiu, unde vintul sufla cu putere purtind nisipul dintr-o parte in alta, incit putea sa ingroape chiar turme de oi.

Poate asa sa fi fost altadata. Astazi insa este o regiune fermecatoare, de un pitoresc rar, un adevarat parc natural, care te imbie la popas in orice anotimp, dar mai ales in anotimpul cald cind pe lacurile dintre dune infloresc nuferii. Deosebit de interesant este faptul ca nu numai in aria acestei depresiuni, dar in tot cuprinsul Carpatilor 333c25d Romanesti si in bazinul Transilvaniei, dupa cit se cunoaste pina acum, nu se mai semnaleaza prezenta unor asemenea dune, imbracate intr-un bogat covor vegetal.

Frumusetea incinta ochiul, pe cind ratiunea cere explicatii; cum s-a format tocmai aici aceasta curiozitate a naturii? De unde a provenit nisipul? Vint exista in toate partile in cuprinsul tarii noastre, nisip numai in anumite locuri. Complexul de dune de la Reci reprezinta o formatiune periglaciara cuaternara, in care se pot descifra o serie de probleme de ordin geomorfologic si paleoclimatic. Studiul nisipurilor din aceste dune poate contribui pe de-o parte la elucidarea unor probleme de natura paleoclimatica specifica intregii depresiuni a Brasovului, iar pe de alta parte, la descifrarea problemei genezei acestora. Existenta dunelor, cit si vegetatia din numeroasele lacuri permanente sau temporare din cadrul lor, a atras atentia multor cercetatori care au emis diferite ipoteze.

Suprafata acoperita de dune este de cca 17 km² si se extinde indeosebi pe terasele Riului Negru si mai putin pe terasa de lunca. Desi regiunea aceasta de dune, in totalitatea ei este mentionata in literatura sub denumirea de "Dunele de la Reci', local este cunoscuta sub denumirea de "Mestecanisul Reciului'; sectorului vestic localnicii ii spun "Nirul de la Sintionlunca' (Mestecanisul de la Sintionlunca), celui central "Nirul Comolaului' (Mestecanisul Comolaului), iar celui estic "Nirul Reciului' (Mestecanisul Reciului), care este si cel mai dezvoltat, cu cele mai inalte dune. Dunele acoperite de culturi sint si pe partea dreapta a Riului Negru, in imediata apropiere, in dreptul satului Sintionlunca. Aici au insa o dezvoltare mai mica atit in suprafata cit si ca inaltime. De asemenea, la est de punctul de confluenta a Covasnei-Saciovei cu Riul Negru, o fisie ingusta de nisipuri se continua si pe partea stinga a Riului Negru, pe terase, intre Tufalau si Surcea. Vintul misca aceste nisipuri cind ele nu sint acoperite de vegetatie. Localitatea Tufalau este asezata pe dune vechi, fixate si mici ca inaltime.

Dunele se prezinta astazi sub forma unor movile alungite aproximativ pe directia dominanta a vintului, sud-vest - nord-est, cu inaltimi variate: in sectorul vestic 2-4 m, central 6-7 m, iar in cel estic 10-12 m, axa mare la cele mai multe este de 70-80 m iar axa mica de 20-35 m.

Un alt fapt care atrage atentia in mod deosebit, in profilul dunelor de la Reci, este structura zonala particulara a acestora. Orizonturi de nisipuri cu o culoare galbuie alterneaza cu orizonturi de nisipuri de culoare roscata bruna, pe care le putem numi formatiuni rubinii, asemanatoare unor "cruste'. O asemenea structura, dupa cit cunoastem pina in prezent, nu mai este semnalata in celelalte cimpuri de dune din cuprinsul tarii noastre decit in regiunea Carei.

Dunele sint acoperite partial cu plantatii de pini si mesteacan. Pe ele se fac si culturi de secara si de cartofi. Versantii dunelor sint in multe cazuri acoperiti de arini care cresc in mod natural. Arinii (Alnus rotundifolia) nu cresc decit foarte rar pe culmile dunelor, astfel ca forma si directia acestora apar clare.

Existenta dunelor in acest loc este determinata de o serie de conditii favorabile intrunite de "strimtoarea' de la Reci si anume: prezenta nisipurilor din depozitele plioceno-cuaternare in loc si a celor transportate de riuri si torenti. O alta conditie este cea a formei de culoar ingust si plat; masele de aer dominante cu puternica forta de actiune suprapuse culoarului, dar deviate putin pe plan orizontal de conditiile locale, au contribuit si ele. Lipsa in faza initiala a unei vegetatii lemnoase, care sa constituie un obstacol in imprastierea nisipului, a avut rol important. In privinta originii nisipului opiniile cercetatorilor au fost impartite. Unii sustineau provenienta acestuia din nisipul pliocen in loc, altii ca fiind transportat de Riul Negru si sedimentat in terase, deci de natura fluviatila.

Tinind seama de datele obtinute din profilele geologice, din analizele mineralogice, de pozitia regiunii in cadrul pragului depresionar, precizam ca morfologia si structura dunelor sint strins legate de schimbarile fazelor climatice ale cuaternarului. Din cercetarile facute se constata existenta aceleiasi structuri, cu intercalatii de orizonturi rubinii, pe toata intinderea Mestecanisului, fapt care ne indreptateste sa credem ca nu este o situatie accidentala, intr-un singur loc, ci intreaga regiune s-a dezvoltat in aceleasi conditii paleoclimatice in timpul cuaternarului.

Nisipul din care s-au cladit dunele a fost luat mai intii din depozitele aluvionare si apoi din depozitele mai vechi sub actiunea Riului Negru, a proceselor complexe si a vintului puternic care a transportat nisipul si l-a recladit. Sintem indreptatiti sa presupunem ca in perioada anterioara formarii dunelor a avut loc o puternica activitate eroziva in zona sisturilor negre si a celorlalte formatii din care sint constituiti muntii marginasi si un transport bogat al apelor care aveau debite mari conditionate de o clima umeda. Caracterele morfologice ale dunelor ne conduc la supozitia ca forta de deplasare a vintului a fost mai puternica in trecut decit astazi. Afara de patrunderile maselor de aer dominant din vest, nord-vest si sud-vest, au mai actionat in opozitie cu acestea si cele din est. Aspectul particular, zonal, din structura dunelor se datoreste dezvoltarii elementelor care cuprindeau fier sub nuante variate climatice - diferite de cele de astazi - care favorizau procese chimice de alterare. Alternarea fazelor umede cu fazele reci a determinat, dupa toate probabilitatile, situatia semnalata in cuprinsul dunelor. Mestecanisul Reciului este o forma bruta a naturii caruia omul i-a dat nobleta si distinctie.