Dictionar geografic

Dictionar geografic

A  B  C  D  E   F  G  H  I   J  K  L  M  N  O  P  R  S  T  U Z A

Agroclimatologie

B

Babele (munte)

C

Cabalin

D

Dambovita (rau)
Afluent al Argesului. Are ca afluenti: Dambovicioara si Colentina.

Darmanesti
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Comanesti
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: extractia si prelucrarea petrolului

Dealu Mare (munte scund)
Deal 587 m - apartinand Podisului Moldovei.

Dealurile Banatului
Componente ale Dealuriloe de Vest, Dealurile Banatului se situeaza intre
Nera si Mures, sunt joase ca inaltime, ajungand la 200-300 m. Cele mai
insemnate sunt Dealurile Lipovei si Dealurile din Sud.

Dealurile Crasnei
Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crasnei si Dealurile Silvaniei
(Salajului), care se intind intre vaile Barcau si Somes.

Dealurile Crisene
Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crisene ocupa o intindere mai
mica decat Dealurile Banatului, dar au inaltimi mai mari. Ele sunt acoperite
cu podgorii, livezi cu pomi fructiferi si chiar paduri, acolo unde culmile sunt
mai inalte.

Dealurile Lipovei
Vezi Dealurile Banatului.

Dealurile Silvaniei (Salajului)
Vezi Dealurile Crasnei.

Dealurile Tulcei
Componente ale Masivului Dobrogei de Nord.

Dealurile de Vest
Incep de la Valea Nerei in sud si se intind pana la Valea Somesului, in nord
pe marginea Carpatilor Occidentali, facand trecera spre Campia de Vest.
Aceste dealuri nu se prezinta ca un sir continuu, deoarece, pe alocuri, muntii
ajung chiar pana la campie (de ex. Muntii Zarandului).

Decapod
Ordin de crustacee cu zece picioare.

Defileu
Vale strimta si adinca intre doi munti, sapata de o apa curgatoare;
trecatoare.

Defileul Dunarii
Sectorul Bazias-Portile de Fier se numeste si Defileul Dunarii; schimbarea
profunda a caracteristucilor cursului Dunarii are loc in dreptul barajului de
la Portile de Fier. In parte de nord sunt Muntii Locvei, Muntii Almajului
(intre Bazias si Orsova) si pe o mica portiune (in aval de Orsova) Podisul
Mehedinti; unitati care au corespondente la sud de Dunare, unde Carpatii se
continua.

Defileul Jiului
Jiu, cu izvoare in Carpatii Meridionali (Jiu de Vest in Godeanu si Jiu de Est
in Paring), strabate mai multe unitati (Depresiunea Petrosani, Defileul
Lainici, Depresiunea Tirgu Jiu Cimpu Mare, Podisul Getic, Cimpia Romana)
si primeste ca afluenti principali pe Tismana, Motru, Gilort si Amaradia;
Defileul Jiului separa Muntii Vulcan de Muntii Parang.

Defileul Muresului (Toplita-Deda)
Muresul, cu izvoare in Hasmasu Mare, strabate regiuni diferite (Depresiunea
Giurgeu defileul Toplita Deda, Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor
Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest), formeaza pe o mica portiune
granita cu Ungaria si se varsa in Tisa.
Defileul Toplita-Deda desparte Muntii Caliman si Muntii Gurghiului.

Delfin
Cetaceu rapitor cu corpul in forma de fus, de 2-3 m lungime, cu botul alungit
si prevazut cu numerosi dinti.

Delta Dunarii
Este regiunea cea mai joasa si mai noua a pamantului romanesc, pe care
fluviul o cladeste inainte de a se varsa inmare, reprezentand un tinut cu totul
deosebit.

Dendrologie
Parte a botanicii care se ocupa cu studiul plantelor lemnoase.

Depresiune
1. Intindere de teren inconjurata de inaltimi;
2. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintr-un loc
oarecare.

Depresiunea Almajului (Bozovici)
Depresiune situata in Muntii Banatului.

Depresiunea Brasov
Depresiune situata in grupa sudica a Carpatilor Orientali.

Depresiunea Campulung
Depresiune situata in Subcarpatii Getici.

Depresiunea Campulung Moldovenesc
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.

Depresiunea Caras-Ezeris
Depresiune situata in Muntii Banatului.

Depresiunea Casin
Depresiunem situata in Carpatii orientali-Grupa Centrala.

Depresiunea Chiojd
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Depresiunea Ciucului
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Depresiunea Comanesti (Darmanesti)
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Depresiunea Cracau-Bistrita
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.

Depresiunea Dornelor
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.

Depresiunea Dumitresti
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Depresiunea Fagaras
Depresiune situata in Carpatii Meridionali, la Poalel Muntilor Fagaras.

Depresiunea Giurgeului
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Depresiunea Hateg
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang.

Depresiunea Lovistei
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Fagaras.

Depresiunea Maramuresului
Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica.

Depresiunea Nalbant
Depresiune situata in Masivul Dobrogei de sud.

Depresiunea Neamtului
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.

Depresiunea Petrosani
Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang.

Depresiunea Sibiu
Depresiune situata in Podisul Transilvaniei, zona submontana.

Depresiunea Tazlau - Casin
Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei.

Depresiunea Tg. Jiu-Campu Mare
Depresiune situata in Subcarpatii Getici.

Depresiunea Vad-Borod
Depresiune situata in Carptii Apuseni.

Depresiunea Vrancei
Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.

Depresiunea Zarandului
Depresiune situata in Muntii Apuseni.

Detritic
(despre roci) Provenit din alte roci prin farimitarea cauzata de agentii
externi.

Detritic, orizont
Care este compus din detritus. Geologie: roca sedimentara compusa din
detritus mobil sau cimentat.

Detritus
Material rezultat din sfaramarea si distrugerea rocilor sub actiunea agentilor
modificatori externi. Poate fi:
- mineral - din dezagrgarea rocilor;
- organic - din dezagregarea cochiliilor, a scheletelor de animale si plante.
Geologii impart detritusul dupa marimea particulelor in:
- psefite - pietrisuri;
- psamite - nisipuri;
- pelite - praf sau mal.
Acestea prin cimentare dau rocile detritice: conglomerate (cand pietrisul e
rotund), brecii (cand e colturos), gresii (nisip), loessuri, argile, marne.

Devonian
(In sintagma) Perioada (sau era) devoniana (si substantivat) = a treia (sau a
patra) perioada a erei paleozoice, caracterizata prin existenta plantelor cu
organizare simpla, a tuturor claselor de nevertebrate etc.

Diaspora
Romanii din afara hotarelor tarii - in cazul nostru.

Diatomee
Clasa de alge monocelulare microscopice, cu cochilii de silice.

Diatomita
Sediment silicios, consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee;
tripoli, kiselgur.

Dihor
Mamifer carnivor de marimea unei pisici, cu corpul lung si subtire, cu
picioarele scurte.

Dobresti (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.

Dognecei (munti)
Culme muntoasa in Muntii Banatului - 617m.

Dolomit
Roca sedimentara, dublu carbonat de calciu si magneziu. Se intrebuinteaza ca
fondant in siderurgie, ca piatra de constructie, in industria chimica (la
fabricarea acidului carbonic), in industria sticlariei, ca ingrasamant chimic
etc.

Dom
Structura geologica in forma de bolta larga circulara sau eliptica.

Dragasani (podgorii- pod.Getic)
Localitate in Pod.Getic renumita pentru podgorii.

Drobeta (Drobeta-Turnu-Severin)
Drobeta-Turnu-Severin.

Dropia
Pasare de stepa, de talie mare (ocrotita prin lege).

Duna
Movila (mica) de nisip formata de vint in regiunile nisipoase.

Dunarea
Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale
ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare
(in afara catorva mici rauri dobrogene). Afluentii ei principali formeaza un
fel de aureola in jurul cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea
au directii radiale, ferastruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de
favorabil cailor de comunicatie interioare.
Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa, pe care o
strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. La
intrarea in tara noastra are un debit mediu de 5560 m3/s datorita in buna
parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta
hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i
dubleaza debitul. Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea parcurge 1075 km si
aduna o mare cantitate de ape, astfel ca la Patlageanca inainte ca fluviul sa
se desparta in bratele ce alcatuiesc delta si sa-si rasfire apele pe numeroase
garle, debitul mediu ajunge la 6470 m3/s, egal cu cel al Volgai.
Pe teritoriul romanesc, Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere
diferite. Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in
calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej), a fost pus in valoare prin
crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme
hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Portile
de Fier-Calarasi, unde fluviul curge intr-o singura albie (doar cateva mari
ostroave), dispune de adancimi ce asigura un pescaj minim de 2 m (la apele
mici). Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin despartirea fluviului in
doua brate ce inchid in interior doua incinte, pe vremuri cu mlastini, lacuri
si paduri, in prezent indiguite, drenate si cultivate agricol. in aval de Braila
este Dunarea maritima, cu adancimi mai mari, ceea ce asigura circulatia
navelor maritime (peste 7m pescaj). Navigatia in sectorul Deltei se face pe
bratul Sulina, canalizat si permanent dragat de aluvunile ce se depun cu
deosebire la varsarea in mare formand bara de la Sulina.

Dunarea Noua
Vezi Bratul Borcea.

Dunarea Veche
Vezi Bratul Borcea.

E

Ecosistem Sistem ecologic unitar, mai mult sau mai putin stabil, rezultat din
interactiunile dintre organismele vii si mediul inconjurator. El reprezinta
unitatea structurala si functionala de baza in ecologie si constituie un nivel
superior de organizare a materiei vii (ex: lacul, padurea, pajiste, etc.).

Ecuator
Cercul conventional care imparte Pamantul in doua emisfere egale, planul
sau fiind perpendicular pe axa polilor. Ecuatorul impreuna cu meridianul
zero alcatuiesc sistemul de referinta al coordonatelor geografice. Lungimea
ecuatorului este de 40.075,704 km (dupa elipsoidul Krasovski). Prin extensie
se spune si:
- ecuator ceresc (cercul rezultat din intersectia planului ecuatorului terestru
cu sfera cereasca);
- ecuator magnetic (linia care uneste punctele de pe suprafata Terrei unde
inclinatia magnetica este zero);
- ecuator termic (linia ce uneste punctele cu cea mai ridicata temperatura
medie anuala, situata obisnuit la Nord de ecuatorul geografic, la circa 10 gr.
lat.nordica, trecand prin Sahara,Thar, California).

Eforie Sud
Localitate si statiune pe malul Marii Negre.

Eforie Nord
Localitate si statiune pe malul Marii Negre.

Elicopter
Vehicul aerian prevazut cu una sau mai multe elice portante, care poate
decola si ateriza pe verticala.

Energia apelor termale
Energia calorica degajata de apele termale.

Energia eoliana
Energia produsa de vant (miscari de mase de aer).

Energia nucleara
Energia obtinuta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactii nucleare;
energia atomica.

Energia solara
Energia emisa de soare si folosita in diverse moduri si scopuri.

Energia valurilor marii
Energia produsa de valurile marilor.

Eolian
Care este actionat sau produs de vant.

Epirogeneza
1. Instalarea si incatusarea unui curs de apa si a vaii sale in roci dure, dupa
traseul avut anterior in rocile moi situate deasupra. O vale epigenetica se
poate forma pe doua cai:
- prin supraimpunere (cand valea a trecut dintr-o patura moale discordanta,
care masca pe cea dura, si s-a incatusat in cea masiva de dedesubt; sau valea
curgea anterior pe o suprafata de nivelare ce reteza deopotriva indiferent ce
roca);
- prin antecedenta, cand au intervenit miscari tectonice ulterioare instalarii
raului, care au ridicat o structura sub forma de anticlinal sau horst, sau
ramura muntoasa, fara ca valea sa se deplaseze, ci s-a incatusat in loc (ex.
Buzau).
Totusi, cel mai adesea, supraimpunerea si epirogeneza se cosidera a fi acelasi
lucru.
2. prin extindere, se foloseste si relief epigenetic pentru unele forme pozitive
dezvelite prin eroziune diferentiata de sub o patura mai moale de sedimente
(ex. o parte din Subcarpatii scosi de sub pietrisurile villafranchiene sau unele
masive cum ar fi culmea cristalina a muntilor Codrului sau chiar a
Mezesului, scoase de sub patura sedimentara).

Epoca geologica
Subdiviziunea de ordinul trei in scara geologica ( ex: Eogen, Miocen), dupa
era si perioada.

Epoca geomorfologica
Cea mai mare subdiviziune in scara evolutiei paleogeomorfologice (ex. epoca
carpatica, dupa care urmeaza etapa, faz, subfaza.

Epoca glaciara
Parte a erei cuaternare, ce corespunde, in mare, cu Paleoliticul, cand
climatul s-a racit in mai multe randuri si a fost relativ umed, astfel ca s-au
putut instala, pe o parte din zonele temperate, mari calote glaciare. Epoca
glaciara a durat peste 500.000 ani si s-a terminat acum 10.000 ani. Dupa
studiile facut e in Alpi au fost determinate patru faze glaciare: Gunz, Mindel,
Riss, Wurm.

Era geologica
Diviziune de ordinul I a timpului geologic, care se caracterizeaza prin mari
evenimente geologice. Ele se deosebesc fie dupa criterii stratigrafice (Arhaic,
Algonkian, Primar, Secundar, Tertiar, Cuaternar), fie dupa criterii
paleotologice (Azoic, Proterozoic, Paleozoic, Mezozoic, Neozoic), fie
combinat.

Etajul fagului
Etajul fagului incepe de la 500 m si urca pana la 1200 m. Este in continuarea
etajului stejarului. In unele parti, insa, fagul coboara chiar sub 100 m ca, de
exemplu, in Defileul Dunarii sau chiar in Campia Romana (padurile de
SNagov, Pustnicu, Baneasa etc.), dar poate ajunge si la altitudinea de 1500
m. Este etajul cel mai intins, ocupand 1/3 din suprafeta paduroasa a tarii.
Arborele principal care compune acest etaj este fagul. La partile joase,
fagul se amesteca cu stejarul, iar la cele superioare, cu rasinoasele.

Etajul rasinoaselor
Etajul rasinoaselor este situat la limita superioara a zonei padurilor, fiind
mai mult raspandit in Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Limita in
altitudine a acestui etaj poate cobora chiar pana la 650 m, dar poate si urcca
pana la 1600-1800 m. Pe langa molid si brad aici mai cresc si alte specii de
rasinoase, ca, de exemplu,larice, pinul s.a. Cel mai raspandit dintre rasinoase
este insa molidul.

Etajul stejarului
Etajul stejarului incepe de la inaltimea de 150 m si urca pana spre 500 m. El
ocupa partea cea mai de jos a zonei padurilor. Este numit asa dupa feluritele
specii de stejar care intra in alcatuirea lui (gorunul, cerul, garnita, stejarul,
pufos). Pe langa stejar, aici se mai intalnesc carpenul, teiul, frasinul, artarul,
jugastru, paltinul, ulmul etc.

Etapa morfotectonica
A doua treapta dupa epoca) in scara morfotectonica, care reuneste mai multe
faze tectonice ce contribuie la conturarea unor ansambluri de unitati
morfotectonice, caracterizate prin dominarea unui anumit stil de tectogeneza
(ex. Etapa Neocarpatica, caracterizata prin ridicari in ansamblu).

Etnic
Referitor la apartenenta unui popor.

Eustatism
Miscarile pozitive sau negative de lunga durata ale nivelului oceanic. Ele pot
fi cauzate de variatia volumului chiuvetelor oceanice (eustatism diatrofic),
sau a volumului apei prin retinerea unei parti in calotele glaciare, sau prin
topirea acestora (glacioeustatism). Sinonim eustazie.

Eustazie
Vezi Eustatism.

Exondare
Iesirea de sub apele marii a unor parti din scoarta terestra , fie prin miscari
epirogenetice pozitive, fie prin eustatism negativ, ambele ducand la o
regresiune marina. Exondarea se mai poate realiza prin colmatarea totala a
unui lac sau mare de mica adancime. Sininim cu emersiune.

F

Facies
Totalitatea caracterelor petrografice si paleontologice ale unui depozit sau
roci, determinate de conditiile genetice ale mediului in care s-au format. Se
subimpart in: litofaciesuri (gresos, calcaros, argilos, etc.) si biofaciesuri (
numulitic, coraligen, etc)

Fag
Arbore inalt de 15-30 m., cu scoarta neteda, al caruo lemn este folosit in
industria de mobile si de celuloza sau drept combustibil.

Fagaras (grupa)
Grupa Fagaras, parte a Carpatilor Meridionali, se intind intre Dambovita si
Olt si este aproape in intregime formata din sisturi cristaline. Ea cuprinde
doua culmi cu infatisari deosebite: Muntii Fagarasului spre nord si Muntii
Papusa, Iezer, Ghitu, Fruntii si Cozia spre rasarit.
Culmea dinspre miazanoapte este cea mai semeata. Ea poarta numele de
Muntii Fagarasului. Pe toata lungimea acestora se insira ca dintii fierastrau,
varfuri de 2000 m si chiar de peste 2500 m, intre care Moldoveanu (2544 m)
si Nehoiu (2535 m), cele mai inalte varfuri din Carpatii romanesti.

Fagaras (munti)
Vezi Fagaras (grupa).

Faina glaciara
Fractiuni fine morenaice prin a caror frecare laminara se realizeaza
polizarea rocilor sub ghetar.

Faneata
Teren in care creste iarba pentru fan.

Fauna
Totalitatea speciilor de animale, dintr-o regiune, dintr-o anumita epoca
geologica.

Feldspat
Mineral cu structura lamelara , care face parte din compozitia mai multor
roci , mai ales a celor eruptive.

Fenomen antropogen
Fenomen datorat actiunii omului cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si
climei ; fenomen antropic.

Fier
Metal greu, de culoare cenusie, maleabil, ductibil, bun conducator de caldura
si electricitate si care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se foloseste pe
scara larga in industrie.

Fiord
Golf maritim stramt, sinuos si intrat adanc in uscat, cu maluri abrupte si
inalte.

Firn
Zapada care se pastreaza de la un an la altul, dar a carei structura si volum
se modifica prin topire, recristalizare si tasare, devcenind granulara (zapada
de firn sau ghiata de firn). Prin topirea stratelor de suprafata, apa rezultata
se infiltreaza si contribuie la marirea granulelor de ghiata, densitatea
crescand cu adancimea, dar pastrand o porozotate ridicata. Firnul
alimenteaza masa ghetarilor. Tot firn se numeste si un volum important dar
izolat de zapada persistenta (Firnflecken),unde stratele de zapada isi
pastreaza dispunerea originala si care este capabila de oarecare actiune
morfologica.

Fitogeografie
Ramura a biogeografiei care studiaza raspandirea plantelor si comunitatilor
vegetale in raport cu mediul (inconjurator) geografic. Principalele ei
subramuri sunt : fitogeografia ecologica (studiaza cauzele ecologice ale
raspandirii plantelor), fitogeografias floristica (studiaza arealele actuale ale
plantelor), fitogeografia istorica sau genetica (studiaza raspandirea plantelor
in perioadele geologice si istoria elementelor floristice si a vegetatiei pana in
perioada actuala). Primele doua subramuri se ,cuprind si sub numele de
geobotanica. Sinonim geografia plantelor.

Flis
Formatie detritica alcatuita din straturi de conglomerate, gresii, argila si
marna, formate la fundul unei mari si devenit apoi, prin ridicarea acestuia,
un lant muntos

Floristic
Referitor la flora.

Fluvisol
Unitate principala in legenda FAO, care grupeaza soluri slab dezvoltate de
pe depozite recente aluviale, lacustre si marine. Sinonim cu soluri aluviale.

Focul Viu (Andreiasu de Jod - jud.Vrancea)
Fenomen datorat apriderii gazelor emanate permanent din sol.

Foen
Vint cald si uscat, frecvent pe pantele adapostite ale lanturilor montane
dezvoltate perpendicular fata de directtia vanturilor dominate. Se datoreaza
faptului ca pe versantii expusi vantului aerul in miscare ascendenta, se
raceste atat dupa gradientul adiapatic uscat, care este egal cu 1 gr.C/100m
(pana la nivelul condensarii) , cat si dupa gradientul adiabatic umed, care
are o valoare subunitara variabila (mai sus de nivelul condensarii), in timp ce
pe versantii adapostiti, unde miscarea aerului este descendenta, miscarea
aerului este descendenta, incalzirea are loc numai dupa gradientul adiabatic
uscat. in consecinta, la aceleasi inaltimi, pe pantele de 'sub vant',
temperaturile sunt mai ridicate, umezeala relativa, nebulozitatea si cantitatile
de precipitatii mai reduse decat pe cele 'din vant'.

Foliatie
Structura de detaliu a rocilor cristalofiliene si a altora, sub forma unor placi
sau foite paralele. Suprafetele de foliatie pot fi plane (sisturi), osor ondulate
(gresiile curbicorticale din flisul carpatic) sau puternic contorsionate. Rocile
ajunse la zi se pot desface sub influenta agentilor externi.

Fonta
Aliaj din fier si carbon produs in furnale si folosit la eleborarea otelului sai
la turnarea directa a unor piese.

Foraminifere
Ordin de protozoare marin, avand corpul acoperit cu o cochilie calcaroasa
prevazuta cu orificii pentru pseudopode.

Formatie eoliana
Formatie geologica a carei origine se datoreste actiunii de transport, de
sedimentare sau de eroziune a vantului.

Formatiune (formatie)
Complex de strate din scoarta Pamantului depuse intr-o anumita perioada
geologica.

Forta de deviatie
Vezi Forta Coriolis.

Fosfat
Nume generic dat sarurilor acidului fosforic, rezultate prin reactia acestuia
cu o baza.

Fosila
Organism sau rest dintr-un organism vegetal sau animal conservat in
depozitele sedimentare din trecutul geologic al Pamantului.

Frasinul
Arbore cu coroana rara, cu fructe (samare) alungite, al carui lemn, rezistent
si flexibil, se foloseste in industria mobilelor, a articolelor de sport etc.

Freza
Unealta cu unul sau mai multe taisuri dispuse simetric in jurul unui ax,
folosita in prelucrarea prin aschiere.

Furnal
Instalatie speciala pentru topirea minereurilor si extragerea metalelor;
cuptor inalt.

Furnire
Foaie subtire de lemn de calitate superioara, care servestre la fabricarea
placjelor, a panelelor sau se aplica pe lemnul din care se fac mobile.

G

Gaina (munte)
Muntele Gaina se afla in prelungirea sudica a Muntilor Bihor din Muntii
Apuseni.

Gainusa de balta
Pasare migratoare cu penaj negru, frecventa in baltile Dunarii..

Garnita
Arbore inrudit cu stejarul, cu lemnul rezistent folosit in constructii.

Gasca salbatica
Specie de gasca, mai mica decat cea domestica, si care vine la noi vara, fiind
vanata pentru carnea ei.

Gavan
1. Vezi Crov. Este socotit intermediar intre crov si padina.
2. Valcea in semicerc, cu fund mlastinos.

Gaz metan
Gaz din grupa hidrocarburilor, fara culoare si fara miros, care arde in aer
cu o flacara albastrie si care se formeaza din materia organica la
descompunere.

Genetic
Referitor la geneza, la nastere, la formare.

Genetica
Disciplina care studiaza fenomenele ereditatii si variabilitatii in organismele
vii.

Geneza
Proces de aparitie a unei fiinte sau a unui lucru; nastere, orgine.

Geogenie
Ramura a geologiei care studiaza originea si formarea Pamantului.

Geografia agriculturii
Studiul categoriilor de folosinta a terenurilor, a culturilor agricole si a
cresterii animalelor sub aspectul repartitieigeografice (spatiale) si a
structurilor regionale; ramura a geografiei economice.

Geografia economica
Stiinta a intregului teritorial analizat din latura productiei si a traficului.

Geografia industriei
Studiul raspandirii si concentrarii industriei in teritoriu, al rolului
activitatilor industriale in modificarea peisajului geografic, in structura
populatiei, in fizionomia si profilul economic al asezarilor umane, a
regiunilor si tarilor analizate evoutiv si cauzal.

Geografia istorica
Ramura a geografiei ce urmareste reconstituirea unor peisaje geografice
trecute (de demult), atat prin prezentarea lor in serii temporale succesive cat
si prin urmarirea modificarilor intervenite in timp, intr-un anumit loc,
teritoriu.

Geografia medicala
1. Studiul distributiei bolilor pe Terra in stransa corelare cu mediul
geografic.
2. Studiul mediului inconjurator sub aspectul influentei acestora asupra
sanatatii omului.

Geografia sistemica
Abordare sistematica a Terrei prin prezentarea succesiva a elementelor ce o
compun (fizice, biotice, economice, istorice s.a.), fiecare organizate si
prezentate de o maniera sistematica.

Geografia sociala
Studiul populatiei, al asezarilor urbane si rurale si al activitatilor sociale
(fara cele politice si economice). Adesea, notiunea de geografie sociala este
folosita in echivalenta cu geografie umana (in Europa), sau cu geografie
culturala (in S.U.A).

Geografia solurilor
Disciplina geografica care se ocupa cu studiul genezei, evolutiei si repartitiei
solului pe suprafata uscatului. Ea face legatura geografiei cu pedologia, cu
care in comun obiectul de cercetare solul, dar de care se deosebeste prin
aceea ca priveste solul sub aspectul sau de corp natural, produs si
component al peisajului geografic, si il studiaza in conformitate cu metodele,
principiile si legile geografiei.

Geografia transporturilor
Studiul geografic -la nivel mondial sau regional - al sistemelor de cai de
comunicatie , al curentilor de transport ce au loc in lungul acestor cai de
comunicatie, al nodurilor de transport (puncte de concentrare a curentilor de
transport), al diferitelor tipuri de transport.

Geografia turismului
Studiul premizelor complexe ale fenomenului turistic (potentialul turistic), al
repartitiei geografice a regiunilor emitente, al fluxurilor turistice si al
regiunilor de primire, al evolutiei formelor de turism practicate, dependente
de potentialul geografic turistic, al clasificarii formelor de turism.

Geografia umana
Parte a geografiei ce se ocupa de om si activitatile umane in raport cu mediul
geografic. Geografia umana include studiul omului (al gruparilor umane),
sub aspect demografic, etnografic, al distributiei, densitatii, dinamicii, apoi
al asezarilor umane (originea, distributia, formele si reteaua de asezari).

Geografie
Definitiile geografiei converg catre o stiinta care studiaza exteriorul
Pamantului, dar cu variante si controverse care imbraca trei principale
unghiuri de vedere: naturalistic (mergand pana la determinism geografic),
social (mergand pana la voluntarism) si complex (mediul de la suprafata
Pamantului ca un sistem, in care si societatea este o componenta sau un
subsistem).
Indiferent de aceste pozitii si variantele lor, tot ca parti de convergenta,
geografia abordeaza fenomenele de la suprfata Pamantului in
interdependenta lor teritoriala si temporala, la nivel planetar (geografie
generala), sau la nivel continental, zonal, regional si local (geografie
regionala) totdeauna in sens cauzal.
Citam doua definitii:
- stiinta Pamantului considerat in relatie reciproca a maselor celor patru
invelisuri atat din punct de vedere static - al distributiei in spatiu- cat si din
punct de vedere dinamic - al transformarii in timp - S. Mehedinti.
- Geografia studiaza organizarea launtrica, naturala si cea impusa de om, a
mediuluide la exteriorul solid al Terrei, sau spatiul terestru, ca un sistem
dinamic si unitar (geografia generala), dar diversificata local si regional
(geografia regionala) - Gr. Posea si altii.
Cu alte cuvinte, este vorba de studiul geosferei externe (compusa din mai
multe paturi) al carui specific rezida in schimbul de materie si cu Cosmosul
sau studiul unitatii structurale a naturii de la suparfata Terrei, prin analiza si
interactiunile elementelor ce o compun (geografia generala) si regionalitatea
imbinarii acestora (geografia regionala)
In Romania, creatorul geografiei moderne a fost Simion Mehedinti.
Geografia contemporana a condus la specializari pe discipline;
geomorfologie, hidrologia uscatului, oceanografie, climatologie,
biogeografie, pedogeografie, geografia economica si geografia populatiei si
a asezarilor (geografia umana).

Geologie
Stiinta care studiaza modul de formare, alcatuirea si istoria dezvoltarii
globului terestru.

Geomorfocronologie
Cronologia geomorfologica intocmita pe baza ierarhizarii in timp a
caracteristicilor reliefului actual. Este vorba de realizarea marilor ansabluri
muntoase si de platforma (epoci geomorfologice); in cadrul acestora de
separarea principalelor perioade de timp cand evolutia a fost impusa, sau de
perioade tectonice de peneplenizari deosebit de indelungate care se pastreaza
evident in relieful actual (etape), de ierarhizari in faze (si subfaze) a
principalelor categorii (familii sau forme) de relief care se observa in
peisajul actual (sub forma unor nivele, trepte, suprafete) si care au fost
realizate de diferiti agenti externi (rauri, ghetari, etc.), de un anumit climat,
de o anumita stare a nivelului de baza, sau de o faza de miscari tectonice.
Scara morfocronologica se realizeaza din imbinarea scarii morfotectonice cu
scara morfosculpturala, relieful fiind rezultanta in timp a celor doi factori.

Geomorfologie
Stiinta care se ocupa cu studiul stiinific al formelor pe care le imbraca
suprafata terestra, sau studiul reliefului, (descriere, geneza, evolutie,
clasificare, cronologie, dinamica, actuala, mod de folosinta). Este o stiinta
fizico-geografica, formele de relief reprezentand suportul mediului geografic
si suprafata pe care se interfereaza toate fenomenele de la exteriorul Terrei,
inclusiv viata umana; este solicitata uneori si de geologie (geologia dinamica
externa) , aceasta folosind-o insa mai ales ca metoda de studiu.

Geosinclinal
Regiuni depresionare foarte alungite si subsidente ale scoartei terestre,
situate de obicei la margine de ocean, in care se prepara nasterea unui lant
muntos. In ele au loc sedimentari foarte groase de tipul flisului, insotite de
metamorfism si magmatism.. Termenul a fost introdus de geologul american
J.Dana (1870), care considera ce geosinclinalul este un bazin
intracontinental (subsident si umplut cu sedimente de mica adancime), in
contrast cu europenii, care-l socotesc o fosa adanca extinsa la marginea
continentului.
Geosinclinalul se compune din fasii adanci de tipul jgheburilor si parti mai
ridicate , riduri. Partea interna, dinspre continent, ce contine un rid si un
jgheab se numeste eugeosinclinal, iar domeniul extern se cheama
miogeosinclinal.
Evolutia unui geosinclinal este indelungata si cuprinde diferite etape si faze
(care variaza in amanunt de la un autor la altul):
1. etapa de scufundare (sau geosinclinala), care se individualizeaza
geosinclinalul, si totul se scufunda, aparand eruptii de tip ofiolitic, dupa care
incepe umplerea cu sedimente de tip flis; miscarile tectonice sunt instabile ca
sens dar domina scufundarea;
2. etapa de ridicare (sau orogeneza) cind domina inaltarile cu tendinta de a
se forma un lant muntos. Se compune din mai multe faze:
a) faza de inversiune (orogeneza propriu-zisa), cand lasarile generale sint
inlocuite cu inaltari, ce incep prin cutari puternice ale zonei interne si
revarsari de panze catre exterior;
b) faza de inchidere a geosinclinalului (sau tardigeosinclinala), cand se
individualizeaza fose molasice (depuneri de roci moi de mica adancime), in
care se remarca avantfosa (in exterior), arierfosa si intrafosele (sau
depresiunile interne); apare totodata si un magmatism trahitoandezitic, cu
intruziuni granodiorice;
c) faza de postgeosinclinal (sau a ridicarilor in bloc, sau postorogena, sau de
echilibru izostatic), cand ridicarile si exondarea afecteaza si avantfosele si
chiar regiuni vecine, formand un nou sectoare muntoase care s-au format
independent.

Gheorghieni
SEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Giurgeu
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase), textila (prelucrarea
inului si canepii)

Ghitu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras - 1622 m.

Giumalau (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.

Giurgeului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.

Glaciar
Termen general folosit pentru toate fenomenele care se raporteaza la ghetari.
De asemenea, termenul este folosit ca substantiv: epoca glaciara, perioada
glaciara, actiune glaciara.

Glacis
Fasie de teren cu panta lina si neteda creata la poalele unui abrupt sau a
unui versant mai inclinat.

Gnais
Roca metamorfica cu structura sistoasa , formata din feldspat, cuart si mica.

Godeanu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Retezat-Godeanu - 2291 in
Vf.Gugu.

Goru (Vf.)
Varf in muntii Vrancei - 1785 m.

Gorunul
Arbore inrudit cu stejarul al carui lemn este folosit in constructii , in
tamplarie etc.

Gosmanu (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Gradient adiabatic
Variatia temperaturii in volumele de aer cu miscare convectiva adiabatica
(fara schimb de caldura cu mediul inconjurator) . Dupa gradul de saturatie a
aerului cu vapuri de apa se disting:
- gradientul adiabatic uscat, propriu miscarilor verticale ale aerului uscat
sau umed nesaturat si avand o valoare constanta ( = 1 gr. C / 100 m)
diferenta de nivel;
- gradientul adiabetic umed, propriu miscarilor verticale ale aerului umed
saturat si avand valori subunitare, care variaza in functie de cantitatea
vaporilor condensati pe unitatea de distanta ( < 1 gr. C / 100 m diferenta de
nivel).

Grangur
Pasare cantatoare migratoare, cu penele galbene si negre la mascul,verzi si
albe la femela, care traieste prin livezi si prin paduri.

Granit
Roca magmatica, acida, cu structura grauntoasa, cristalizata in intregime,
avand ca minerale de baza cuartul, feldspatul si mica. De culoare
alb-cenusie, galbuie, rosietica si mai rar verzuie.
Prezinta multe variatii: aplit (cu graunte fine), pegmatit (cu cristale ce ating
mai multi decimetri in lungime), etc. Uneori granitul imbiba rocile
metamorfice sau sedimentare si dau nastere la migmatite. Granitul are o
densitate relativ mica, ceea ce face sa aiba tendita de a se ridica spre
suprafata, transformand rocile pe care le traverseza, fenomen numit
granitizare. insoteste de obocei miscarile tectonice; cand se pune in loc in
timpul tectogenezei se vorbeste de granitizare sintectonica si formeaza masive
concordante, cu zone de tranzitie foarte extinse. Cand se pun sn loc
post-tectonic, se formeaza masive bine circumscrise, discordante - batolitele,
care au zone de tranzitie foarte inguste - aureolele de cintact.
Granitul se separa natural in blocuri paralelipipedice, prin dezagregare (mai
ales prin inghet) si da grohotis,, iar prin descompunerea granulara creaza
arena.
In general corpurile granitice au un relief greoi si masiv. Este folosit ca
piatra de constructii, ca piatra ornamentala (coloane, obeliscuri) etc.
In Romania se gaseste in: Dobrigea (Pricopani, Greci, Turcoaia), Muntii
Apuseni ( Muntele Mare, Highis), Muntii Banatului, Carpatii Meridionali.

Grau
Plante erbacee din familia gramineelor, cu spicul lung, din ale carei boabe se
face faine; boabele acestei plante.

Greci
Varf 467m in Muntii Macin.

Grind
Mica ridicatura de teren de forma alungita, care rezulta din depunerile
aluvionare ale unei ape curgatoare sau ale marii.

Grindul Caraorman
Grind situat in Delta Dunarii.

Grindul Letea
Grind situat in Delta Dunarii.

Grindul Saraturile
Grind situat in Delta Dunarii.

Grupa estica (ape)
Raurile interioare.
Dupa bazinele colectoare si locul de varsare, raurile interioare se impart in
urmatoarele grupe:
Grupa de vest
Grupa de sud
Grupa estica
Grupa raurilor dobrogene

Grupa estica. Cuprinde doua rauri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre
raurile tarii (222 m3/s) si Prutul, care, desi mai lung, are ape mai putine.
Siretul aduna toate apele de pe versantul estic al Carpatilor Orientali
(Suceava, Moldova, Bistrita, cel mai mare dintre afluenti, Trotusul, Buzaul).
Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, de unde
necesitatea construirii lacul de acumulare de la Stanca, langa Stefanesti,
pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului.

Grupa sudica- ape

Cuprinde afluentii directi ai Dunarii. Raurile mai mari sunt: Timisul,
principalul rau al Banatului, Barzava, Carasul, Nera, Cerna, care se varsa in
Dunare in dreptul localitatii Orsova, Jiul, care strabate cele doua principale
bazine carbonifere ale tarii (cel de huila de la Petrosani si cel de lignit de la
Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei. El are doi afluenti mari -
Motrul si Gilortul. Oltul, cu un traseu complex, ferastruieste mai multe
defilee in munti (Tusnad, Racos, Turnu-Rosu, Cozia). in lungul sau se afla o
salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale de circa 1000 MW forta
instalata, iar cursul sau inferior urmeaza sa devina navigabil. Din muntii
Fagarasului, Argesul isi aduna principalii sai afluenti, reuniti in manunchi
aproape de Pitesti, in amonte de care se insira un mare sistem de lacuri si
hidrocentrale. A doua mare confluenta este la sud de Bucuresti, unde
primeste Neajlovul si Dambovita. Lucrarile ce se executa in aval de Bucuresti
vor face navigabil cursul inferior al Dambovitei. Ialomita, cu izvoarele in
muntii Bucegi, traverseaza Campia Romana de la vest la est, inclusiv partea
mai secetoasa - Baraganul, unde apele ei sunt folosite la irigatii, scazand
astfel ca debit spre varsare. Principalul sau afluent este Prahova.

Grupa vestica - ape
Are colector Tisa, cuprinde Viseul si Iza, principalele rauri ale
Maramuresului, Somesul, cea mai mare apa a Transilvaniei de nord, care se
alimenteaza atat din Carpatii Orientali prin Somesul Mare de nord, cat si din
Muntii Apuseni prin Somesul Mic, unite la Dej; cand ajunge in campie, pe la
Satu Mare, are un debit bogat care-i fixeaza locul al 4-lea intre raurile tarii.
Din muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcaul si cele trei Crisuri:
Repede ce trece prin Oradea, Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si
Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului. Ca
volum de ape purtate sunt cam egale. Cel mai mare rau al Transilvaniei este
insa Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali, de unde primeste si doi
afluenti principali (Tarnavele), dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin
Aries si Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega, care trece prin Timisoara ete
canalizat si navigabil.

Grupa centrala (Carpatii Orientali)
Grupa centrala cuprinde de asemenea doua parti, de vest si de est. La vest,
muntii vulcanici Calimani, Gurghiu si Harghita (ultimul trece si la est de Olt,
langa Baile Tusnad, in muntele Ciomatu, unde se afla lacul Sf.Ana, un lac de
crater vulcanic) sunt mai inalti decat cei vulcanici din nord si au cratere
vizibile.
Pe vaile superioare ale Muresului si Oltului se desfasoara doua mari
depresiuni - Giurgeu si Ciuc -, inalte (600 - 700 m), cu climat racoros. in
partea de est a acestei grupe sunt Muntii Moldovei, alcatuiti din trei siruri de
culmi, din care cel din mijloc (muntii Bistritei, Ceahlau, Tarcau) cuprinde
inaltimile cele mai mari. in sirul vestic se afla muntii Giurgeului, Hasmasu
Mare (alcatuiti din calcare, avand in vecinatate Cheile Bicazului) Ciucului si
Nemira. in sirul estic sunt munti mai scunzi (Stanisoarei, Gosmanu, Berzunt),
care inchid pe Trotus depresiunea Comanesti, cu exploatari de carbune brun.
Spre sud, grupa centrala se termina prin muntii mici Persani, Baraolt si
Bodoc, ce patrund digitat in nordul Depresiunii Brasovului, intre cotiturile
Oltului.

Grupa nordica (Carpatii Orientali)
Grupa nordica cuprinde doua parti, de vest si de est. Partea de vest include
una din cele mai mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte.
Depresiunea Maramuresului, ce depaseste spre nord granita tarii, este
marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu mica depresiunea Tara
Oasului), Gutai si Tibles, bogati in minereuri neferoase (Gutaiul indeosebi),
la sud de Muntii Rodnei, ce depasesc 2 300 m inaltime si se prelungesc spre
sud cu muntii Suhardului si Bargaului, iar la est, de Muntii Maramuresului,
ce trec pe alocuri de 1 900 m( vf.Toroiaga), cu minereuri neferoase.
Depresiunea Maramuresului cuprinde inaltimi de 800 m, cu fanete si pomi
fructiferi, numai pe vai (viseu, Iza), in locuri mai joase extindandu-se
culturilor agricole.
Partea de est se evidentiaza printr-o succesiune de culmi paralele, Obcinele
Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Obcina Mare), ce scad treptat in altitudine
spre est. Doua depresiuni insemnate marginesc la sud aceasta grupa:
Depresiunea Dornelor pe Bistrita si Depresiunea Campulungului, dincolo de
pasul Mestecanis, pe Valea Moldovei. Ele sunt strajuite la sud de doua masive
de mare atractie turistica, Giumalaul si Raraul.

Grupa raurilor dobrogene

Cuprinde rauri putine si scurte, cu debite scazute in cea mai mare parte a
anului. Mai importante sunt Telita, Taita si Casimcea, care se varsa in
lacurile din lungul tarmului Marii Negre. In vestul Dobrogei sunt unele rauri
mici care se varsa in Dunare.
Intrucit apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in
foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin
mari variatii de debit, consecinta a continentalismului climatic. La mari ploi
torentiale, unele rauri au produs inundatii ca cele ale Somesului inregistrate
in 1970 si 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Indiguirile facute inlatura in
mare parte acest pericol, protejand terenurile din vecinatate.

Grupa sudica (Carpatii Orientali)
Grupa sudica sau a curburii are vai si culmi cu directie nord-est, sud-vest.
Mai cunoscuti sunt: Muntii Vrancei la est, cu varfuri peste 1 700 m, Muntii
Buzaului (care includ Penteleul si Siriul), mai la vest Ciucasul, cu varful sau
pitoresc la 1 954 m, dincolo de care se intind muntii Baiu.
O prispa mai scunda (Muntii Intorsurii) se intinde spre Depresiunea
Brasovului. Aceasta depresiune este intinsa, neteda, cultivata agricol, cu
multe orase, intre care Brasovul, important nod de cai de comunicatii,
dezvoltat ca mare centru industrial si turistic. In sud-vestul acestei depresiuni
sunt Muntii Barsei (Piatra Mare si Postavarul), cu vestita statiune montana
Poiana Brasovului la 1 000 m altitudine.

Gugu (Vf.)
Varf in Muntii Godeanu 2291 m.

Gurghiu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1776 m.

Gutii (munti)
Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza
alaturi de Muntii Oas si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor
vulcanici.
Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor
conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici ( mai
ales cei ai Gutiiului) contin minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.

Guvid
Denumirea unor specii de pesti, de 15-20 cm lungime, cu capul mare, latit si
corpul subtiat spre coada.

H

 

Halmeu
Localitate la granita cu Ucraina.

Hamsia
Peste marin, de culoare argintie, lung de 10-15 cm.

Harciogul
Mamifer rozator de circa 30 cm lungime, cu blana pufoasa, roscata, care se hraneste cu cereale pe care le transporta in galerii
subterane.

Harghita (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1800 m.

Hasmasul Mare (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.

Hemicristalin
(Despre roci vulcanice) Care are structura partial cristalizata.

Hercinic
(In sintagma) Orogeneza Hercinica = totalitatea miscarilor de cutare a scoartei pamantului manifestata din devonian pana in permian, in urma carora s-au format o serie de munti.

Hidroamelioratii
Totalitatea lucrarilor de imbunatatiri funciare
care au scopul sa mentina in sol un raport favorabil intre apa si ceilalti factori ai fertilitatii solului pe terenurile cu exces sau cu deficit de apa.

Hidrocentrala
Centrala hidroelectrica. Centrala de producere a energiei electrice prin transformarea energiei hidraulice in energie electrica.

Histria
Cetatea Histria - cetate greaca (ruine) din sec. VII i.Hr.. situata pe malul Lacului Sinoe.

Horst
Regiune a scoartei terestre marginita de falii, care a ramas ridicata dupa scufundarea regiunilor vecine.

Horticultura
Stiinta agronomica care se ocupa cu studiul cultivarii pomilor, florilor

Huila
Carbune natural compact, negru-stralucitor, cu mare putere calorica, utilizat la fabricarea cocsului, a gazului de iluminat etc.

Humus
Amestec de substante organice amorfe, rezultat din descompunerea unor microorganisme, a unor ciuperci, etc.

I

Ialomita
Ialomita aduna ape din zona montana si subcarpatica (Cricovu Dulce,
Prahova cu Doftana, Teleajen si Cricovu Sarat, Sarata), dar traversind
Baraganul isi diminueaza debitul pina la Dunare.

Iasi
Orasul Iasi este cel mai mare oras din Moldova. Are cea mai veche
universitate din tara si multe institute de invatamant si cultura. In Iasi s-a pus
in functiune prima fabrica de antibiotice din tara si se afla numeroase unitati
industriale (metalurgice, constructoare de masini si aparate electronice,
producatoare de textile, de produse alimentare s.a.)

Iasomia
Arbust ornamental, cu flori albe, cu flori albe parfumate, cultivat prin
parcuri si gradini.

Iaz
1. lac artificial format prin stavilirea sau abaterea unui curs de apa relativ
mic si cu panta redusa.
2. Lac mic natural format in albia unui rau in spatele unui mic baraj de
aluvionare, sau datorita surparii malurilor.

Iepurele
Mamifer rozator cu blana cenusie-bruna, cu urechi lungi si cu picioarele
dinapoi mai lungi decat cele dinainte, vanat pentru carne si blana.

Ierunca
Pasare putin mai mare decat o cioara, cu pene ruginii patate cu alb si negru
si cu un mot pe cap.

Iezer (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras -2462 m.

Iluviere
Depunerea particulelor translocate, in suspensie sau in solutie, dintr-un
orizont (de regula superior) al solului in altul (de regula inferior).

In
Planta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, ramificata in partea
superioara, fibroasa, cu frunze mici, inguste si cu flori albaste sau albe, care
au numeroase utilizari.

Induastria de medicamente
Ramura a industriei chimice care se ocupa de fabricarea de medicamente.

Industria aeronautica
1. Aeronautica - Stiinta si tehnica construirii de aeronave.
2. Tehnica navigatiei aeriene.
3. Ramura a industriei care se ocupa cu construirea aeronavelor si cu
problemele navigatiei aeriene.

Industria celulozei si hartiei
Ramura a industriei chimice care se ocupa cu producerea celulozei si hartiei.

Industria cherestelei
Ramura a industriei chimice care se ocupa cu producerea cherestelei.

Industria chimica
Ramura a industriei care cuprinde:
- industria produselor clorosodice si a acidului sulfuric;
- industria petrochimiei;
- industria celulozei si a hartiei;
- industria de produse farmaceutice si cosmetice;
- alte ramuri: coloranti, vopsele, lacuri, tananti vegetali, cleiuri animale si
gelatina.

Industria colorantilor si a vopselelor
Ramura a industriei chimice care se ocupa de producerea colorantilor si a
vopselelor.

Industria constructoare de masini
Ramura a industriei metalurgice care se ocupa cu constructia masinilor
pentru diverse necesitati: industriale, umane.

Industria de prelucrare a lemnului
Ramura a industriei care cuprinde:
- industria cherestelei;
- industria de furnire, placaje, placi aglomerate si fibrolemnoase;
- industria mobilei.

Industria de tractoare si masini agricole
Ramura a industriei constructoare de masini avand ca obiect fabricarea de
tractoare si masini agricole.

Industria energetica
Ramura a industriei care se ocupa de producerea energiei electrice.
Combustibilii minerali (petrol, carbuni si gaze naturale), forta apelor
curgatoare si alte surse oferite de natura (energia solara, a vantului, a apelor
geotermale si nucleara ) alcatuiesc sursele primare de energie, cu ajutorul
carora se produce energia electrica, considerata ca o ramura de baza a
economiei nationale.
Are ca ramuri:
    Combustibilii minerali
    Industria energiei electrice si termice
    Noi surse de energie

Industria extractiva a minereurilor feroase si metalurgia
Materiile prime de baza ale acestei ramuri sunt minereurile de fier.
Cele mai mari .antitati se extrag din minele Ghelari si Teliuc, din estul
muntilor Poiana Rusca, iar in cantitati mai mici, la Ocna de Fier in Muntii
Dognecei, la Lueta in muntii Harghita si la Baisoara in judetul Cluj.
In urma unor cercetari geologice au fost descoperite noi zacaminte de
minereuri de fier.
Cu toate acestea, rezervele nationale sunt insuficiente fiind nevoiti sa
importam cantitati insemnate.
La fabricarea fontelor si a otelurilor speciale, de calitate superioara, in
siderurgie se mai foloseste manganul, vanadiul, cromul etc.
Dintre acestea, tara noastra dispune de rezerve mai insemnate de mangan.
Cele mai mari exploatari se gasesc in apropiere de Vatra Dornei (Iacobeni,
Saru Dornei), in judetul Suceava.
In afara de minereuri, siderurgia mai utilizeaza combustibili, necesari la
topirea minereurilor.
Cel mai frecvent folosit este cocsul metalurgic ce se obtine din huila.
Productia noastra de cocs metalurgic, realizata din huila provenita din
bazinul Petrosani, este insuficienta pentru acoperirea necesitatilor nationale
si de aceea se importa in mare parte.
Principalele centre siderurgice cu furnale sunt: Galati, Hunedoara, Calan,
Resita si Vlahita.
La Galati se afla cel mai mare combinat din tara, dispunand de furnale de
mare capacitate, otelarii, o uzina cocsochimica, un laminor pentru tabla
groasa, necesara constructiei de nave, precum si alte instalatii moderne.
Combinatul foloseste minereu de fier si cocs din import, aduse pe mare si pe
Dunare.
La combinatul siderurgic de la Hunedoara sunt in functiune furnale, otelarii
si laminoare, o fabrica de aglomarare a minereurilor, o statie de granulare a
zgurii de furnal, o uzina cocsochimica si o termocentrala. Combinatul se
aprovizioneaza cu minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) si
partial din import.
Calan, langa Hunedoara, produce fonta de turnatorie de buna calitate. Are si
uzina de semicocs, care utilizeaza huila din estul depresiunii Petrosani, slab
cocsificabila.
Combinatul siderurgic Resita produce fonta, oteluri de calitate superioara si
laminate. Aici se afla si o uzina de cocs, care functioneaza pe baza carbunelui
de la Anina.
Intre cele doua razboaie mondiale, Resita devenise cel mai insemnat centru
metalurgic al tarii. Minereurile de fier provin din minele de la Ocna de Fier
din apropiere, dar mai ales din import.
Intreprinderea Vlahita (judetul Harghita) are furnale mici care prelucreaza
minereul de la Lueta , producand fonta de turnatorie.
Pe versantul de sud-vest al muntilor Poiana Rusca la Otelu Rosu se realizeaza
otel si laminate, pe baza fontelor provenite de la Hunedoara.
In afara acestora, mai amintim intreprinderea de la Campia Turzii, care
fabrica oteluri superioare si sarma, cea metalurgica de la Tulcea, care
produce feroaliaje.
Pentru tevi, mai importante sunt intreprinderile de la Bucuresti si Roman, cea
din urma fiind una dintre cele mai mari din tara.
Alte intreprinderi metalurgice sunt la Iasi, care produce tevi de otel, la Buzau
producatoare de sarma, la Targoviste, specializata in productia de oteluri
aliate si inalt aliate si la Calarasi, unde se afla un mare combinat.

Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa
Aceasta ramura produce metale cu intrebuintari industriale diferite; unele,
ca aluminiul (usor si rezistent), pot inlocui otelul, altele, cum este cuprul, au
insusiri deosebite de conductibilitate electrica.
In ceea ce priveste volumul rezervelor, cele de aluminiu acopera numai o
parte din necesar.
Pentru altele, cum sunt cuprul, plumbul si zincul, rezervele sunt mai putin
limitate.
Luand in considerare tipul metalelor, proprietatile lor fizice si modul de
utilizare, acestea se impart in:
- metale colorate (cuprul, plumbul, zincul si aluminiul):
- metale auro-argintifere;
- metale rare, din care fac parte molibdenul, wolframul, antimoniul (stibiul),
nichelul, cobaltul, uraniul, mercurul etc.
Metalele colorate. Cuprul, plumbul si zincul se gasesc sub forma minereurilor
complexe la poalele muntilor Gutai, in imprejurimile orasului Baia Mare si se
extrag in minele de la Baia Sprie, Cavnic, Baiut, Nistru si la Baia Borsa, in
depresiunea Maramures.
Zacaminte cuprifere se exploateaza la Toroiaga, in judetul Maramures, la
Lesu Ursului, Crucea si Fundu Moldovei, in judetul Suceava, la Balan, in
judetul Harghita, Baita si Deva, in judesul Hunedoara, si la mina Altan-Tepe,
in judetul Tulcea.
Intre exploatarile mai noi sunt cele de la Moldova Noua si Sasca Montana, in
judetul Caras-Severin, si cele de la Rosia-Poieni, in judetul Alba.
Extractia industriala si prelucrarea metalului se fac printr-un proces
tehnologic complex, la Baia Mare, Zlatna si Rosia-Poieni.
Plumbul se extrage din aceleasi minereuri complexe de la poalele muntilor
Gutai, iar metalul se obtine prin topire la Baia Mare. Alte centre de extractie
sunt Ruschita (muntii Poiana Rusca) si Muncelu Mic.
Plumbul este folosit la fabricarea camerelor de plumb (rezistand la atacul
acidului sulfuric), a tevilor pentru apa potabila, in tpogirafie, la aliaje cu
staniu, antimoniu, etc.
Industria plumbului, foarte nociva, necesita masuri deosebite de protectie a
muncii.
Zincul, folosit la fabricarea tablei, a electrozilor pentru elementele
galvanice, etc., se extrage din minereurile de la Nistru si Ilba, langa Baia
Mare, la Muncelu Mic, iar prelucrarea lui se face la Copsa Mica.
Aluminiu are mare raspandire in scoarta Pamantului. Este folosit in industria
aeronautica, in aliaje usoare, la fabricarea conductorilor electrici, etc.
Se obtine din bauxita (oxid de aluminiu hidratat) roca formata prin alterarea
calcarelor in conditiile unui climat tropical.
Bauxita se gaseste in muntii Padurea Craiului. Exploatari mai cunoscute sunt
la Rosia si la Varciorog, cu centrul de prelucrare la Dobresti.
Bauxita se prelucreaza la intreprinderile de alumina de la Oradea si Tulcea
(a doua lucreaza pe baza bauxitei din import). Pentru obtinerea metalului,
alumina se prelucreaza prin electroliza la intreprinderea de aluminiu de la
Slatina.
Metalele auro-argentifere.
Aurul este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Dacii il exploatau inainte de
ocupatia romana. Podoabele lucrate de ei erau vestite.
In perioada daco-romana, exploatarile au luat o si mai mare dezvoltare, cu
deosebire in Muntii Apuseni, cu centrul la Zlatna.
Cea mai importanta regiune pentru exploatarea minereurilor
auro-argentifere se afla in prezent in Muntii Metaliferi, intre Valea Ariesului
si cea a Muresului.
Principalele mine sunt cele de la Criscior-Brad, Rosia Montana, Baia de
Aries, Bucium, Sacaramb, Baita s.a.
A doua regiune aurifera este cea de la Baia Mare, la poalele muntilor Gutai,
unde aurul este asociat cu alte minereuri neferoase.
In aceleasi regiuni se exploateaza si argintul. Obtinerea si rafinarea
metalului se fac la Baia Mare si Zlatna.
Metalele rare se gasesc in rezerve cu totul reduse, raspandite cu deosebire in
Muntii Apuseni.
Amintim intre acestea mercurul, exploatat in minele de la Izvorul Ampoiului
(jud.Alba), apoi molibdenul si wolframul (acesta din urma numit si tungsten),
la Baita (jud.Bihor), ca si in alte parti.
Avand in vedere, asa cum s-a aratat, ca zacamintele de minereuri neferoase
nu sunt bogate, se urmareste cu toata grija ca din continutul minereurilor, in
afara metalului de baza, sa se extraga si elementele insotitoare, iar
recuperarea metalului sa se faca si din produsele secundare.

Industria materialelor de constructie
Ramura a industriei care cuprinde:
- industria liantilor (ciment, var );
- industria ceramicii;
- industria sticlei;
- industria prefabricatelor din beton.

Industria metalurgica
Ramura a industriei care cuprinde:
- industria siderurgica;
- industria metalelor neferoase;
- industria constructiior de masini si a prelucrarii metalelor.

Industrie
1. Ramura a productiei materiale si a economiei nationale, in cadrul careia
au loc,pe scara larga, activitatile de exploatare a bunurilor naturale si de
transformare a acestora, precum si a altora, in mijloace de productie si de
bunuri de consum;
2. (Cu determinari) Subdiviziune a industriei cuprinzand un domeniu limitat
de activitate. Industrie textila, Industrie extractiva etc.

Industrie petrochimica
Ramura a industriei chimice care se ocupa cu transformarea titeiului si a
gazului de sonda in alte poroduse.

Ineu (varf)
Virf in muntii Rodnei (grupa nordica a Carpatilor Orientali) - 2279 m.

Influenta submediteraneene
Ierni blinde si ploiase , veri secetoase.

Ingrasamant
Produs organic sau mineral , folosit pentru a mari fertilitatea solului.

Ingrasaminte azotoase
Ingrasaminte pe baza de azot.

Ingrasaminte fosfatice
Ingrasaminte pe baza de fosfati. (vezi fosfat)).

Insula Mare a Brailei
Vezi Balata Brailei.

Interfluviu
Partea inalta a teritoriului dintre doua vai. In mod obisnuit interfluviu este
numai fisia marginita intre doi versanti ce compun valea (aferenti la doua vai
vecine); uneori se considera interfluviu si spatiul dintre doua lunci vecine. In
regiunile montane interfluviile sunt sub forma de creste, culmi rotunjite sau
suprafete usor ondulate (suprafete de eroziune sau podisuri inalte); in
regiunile de podis si dealuri ele apar ca fisii alungite de poduri, sub forma de
coline si culmi deluroase sau mai rar, chiar creste; in regiunile piemontane,
interfluviile se prezinta ca plaiuri si poduri usor inclinate, coline sau muscele
paralele si cu inclinare uniforma; interfluviile in campii ocupa spatii extrem
de mari si se numesc campuri. Sinonim cu 'intre rauri' , 'intre vai'.

Intorsurii (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali- Grupa Sudica.

Intruziune
1. Procesul de patrundere a magmei prin crapaturile rocilor sau de-a lungul
suprafetelor de slaba rezistenta.
2. Corp magmatic consolidat rezultat din aceasta patrundere, care imbraca
forme si marimi variabile: batolite, lacolite, filoane, silluri, dyke-uri, etc.

Inul
Planta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, fibroasa cu flori
albastre sau albe.

Invelis geografic
Stratul complex exterior al Pamantului , unde se interpatrund si se
interconditioneaza lotosfera, atmosfera si biosfera. Procesele care se
desfasoara in invelisul geografic sunt determinate de energia solara, forta
Coriolis si forta de atractie universala, toate in interactiune cu precesele
impuse de gravitatie si agentii interni. Aceasta interactiune determina o
circulatie permanenta si un schimb de materie si energie intre diferitele sale
parti componente. In aceste conditii create in cadrul invelisului geografic,
apar feneomene noi, de interactiune, cum sunt: rocile sedimentare, relieful,
solurile, viata organica; aici a aparut si societatea omeneasca, ce isi
desfasoara pe planuri tot mai superioare, dar in acest cadru si in stransa
interactiune cu el. Varietatea factorilor care compun invelisul si mai ales
modul lor de imbinare de la un loc la altul, ca si evolutia interactiunii lor in
timp, conduc la diferetieri zonale, regionale si locale, formand unitati
teritoriale si spatiale distincte, cunoscute sub denumirea generala de regiuni
naturale sau regiuni geografice.

Iza (rau)
Rau din Gupa de Vest a retelei hidrografice, afluent al Tisei.

Izbucuri
Izvoare care izvorasc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi. Prezente
in Muntii Apuseni.

Izvorul Muntelui (lac)
Lac de acumulare pe Bistrita.

J

Jderul
Mic animal carnivor, asemanator cu dihorul, cu blana pretioasa de culoare
brun inchis.

Jidvei
Localitate in Podisul Tarnavelor renumita prin posgoriile sale.

Jijia (rau)
Afluent al Prutului. Are ca afluenti Sitna si Bahlui.

Jneapan
Arbust din familia pinului, cu tulpini ramificate, raspandit in zona alpina.

Judet
Unitate administrativ teritoriala in componenta careia intra mai multe
comune si orase.

Jugastrul
Arbore inalt pana la 15 m, cu lemnul alb, tare, utilizat in tamplarie sau pentru
foc.

Jugul intracarpatic
Este format din:
- Muntii Mesez;
- Dealurile Prisnel;
- Preluca;
- Dealul Mare

Jurasic
A doua perioada a Mezozoicului (dupa numele muntilor Jura).

K

Karen
Vezi Lapiez

Kiselgur
Roca sedimentara silicioasa, formata prin depunerea unor alge microscopice
monocelulare; diatomit; tripoli.

L

Lac
Intindere de apa statoare situata intr-o depresiune.
Acestea ocupa doua o suprafata de 1,1% din teritoriul tarii, dar au o
importanta multipla , nu numai turistica (balneara), ci si piscicola. Cele mai
mari lacuri sunt la tarmul marii , fie lagune ca Razim (415 km 2), Golovita,
Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu apa dulce, fie limanuri maritime,
ca Techirghiol, cu apa sarata si namoluri curative, ori Mangalia. Sunt si
limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostistea, Oltina s.a., la Dunare, sau la
Snagov si Caldarusani, la nord de Bucuresti, amenajate pentru agrement si
sporturi nautice.
Din categoria lacurilor construite de om, traditionale sunt iazurile (ex.lacul
Herastrau din nordul Bucurestiului), mai numeroase in Campia Moldovei
(mai mare este iazul Dracsani din judetul Botosani) si in Campia
Transilvaniei (lacul Geaca). S-au construit numeroase lacuri de acumulare de
interes energetic, dar si pentru alimentari cu apa, regularizarea debitelor,
etc. Mai mari sunt Izvorul Muntelui pe Bistrita (33 km ), Vidra pe Lotru,
Vidraru pe Arges, apoi altele pe Olt, pe Sebes, pe Siret, etc.
Pe muntii inalti (Fagaras, Parang, Retezat, Rodna) sunt numeroase lacuri
glaciare, formate in excavatiile sapate de fostii ghetari cuartenari. In genere,
acestea au dimensiuni mici, dar constituie elemente de atractie turistica.
Unele au insa adancimi pana la 15-20 m(Podragul Mare si Balea in Fagaras,
Galcescu in Parang, Bucura si Zanoaga in Retezat). Ca unicate, mentionam
lacul Sf.Ana, situat intr-un crater vulcanic langa Baile Tusnad, sau Lacul
Rosu, format prin surparea, in 1873, a unui pintem de munte, care a barat
Valea Bicazului, mai sus de chei. In Baragan, datorita verilor calde si
secetoase, se formeaza lacuri sarate, unele folosite balnear (lacul Amara,
Lacul Sarat).

Lac vulcanic
Lac constituit in craterul unui vulcan.

Lac (chimic)
Solutie a unor rasini, uleiuri, etc care aplicata pe suprafata unui obiect,
formeaza o pelicula ce protejeaza obiectul si totodata ii da un aspect placut.

Lac de acumulare
Lac artificial realizat pe albia unui rau, in scopul formarii unei rezerve de
apa (mai ales pentru hidrocentrale).

Lac de apa sarata
Lacuri contituite in masive de sare: Slanic, Telega, Ocnele Mari, Ocna Dej,
Turda, Ocna Mures, Ocna Sibiului, Sovata.

Lac de campie
Lacuri situate in zona de campie: limane fluviatile, limanuri maritime,
lagune, iazuri si helestee, la curi de delta, lacuri de acumulare.

Lac de deal
Raurile care izvorasc din dealuri sau podisuri si strabat tinuturi cu climat
mai uscat nu au apa prea multa, mai ales in timpul verii. Unele din ele au fost
stavilite de catre oameni, in multe locuri. Asa au luat nastere iazutile si
helesteele, create pentru adaparea vitelor, cresterea pestelui sau chiar
pentru oprirea revarsarii raurilor.

Lac de munte
Sunt lacuri constituite inmunti, au intinderi mici si sunt foarte numeroase. Ele
s-au nascut prin strangerea apelor provenite din ploi, din topirea zapezilor,
in caldarile ghetarilor de alta data, in craterele unor vulcani stinsi sau pot fi
lacuri de baraj natural (Lacul Rosu), lacuri de baraj artificial sau fromate in
masive de sare.

Lac de pe tarmul marii
Lacurile de pe tarmul marii sunt limanuri si lagune. Primele sunt asezate la
capatul unor vai inchise la gura de un orag de nisip depus de mare. Unele din
ele (Tasaul) au apa dulce, fiind alimentate de izvoare si de paraie, altele insa,
lipsite de izvoare, au devenit, din cauza eveporatiei, mai sarate decat chiar
apele marii, ca de exemplu, Techirgiolul.
Lagunele s-au format din vechi golfuri, despartite de mare printr-o limba de
nisip. Cea mai mare dintre ele este lacul Razim, care are legatura cu marea
printr-o deschizatura numita Portita. Vara, chefalii patrnd pe aici din mare,
pentru a-si depune icrele in apele mai calde si mai linistite ale lacului.

Lac din lunca si din Delta Dunarii
In lunca si in Delta Dunarii se gasesc numeroase lacuri. O parte din
intinderea lor a fost secata, terenurile asfel obtinute fiind bune pentru
cultura cerealelor si a legumelor. Lacurile ramase sunt folosite pentru
cresterea pestilor.
Delta Dunarii cuprinde, de asemenea, o multime de lacuri (Matita, Gorgova,
Rosu s.a.). Pentru a-si spori productia de peste, acestor lacuri li s-au adus
imbunatatiri, mai ales la garlele de legatura cu Dunarea, prin care isi
improspateaza mereu apele.

Lac glaciar
Lac format in caldarile ghetarilor de altadata.
Lacurile glaciare s au format prin acumularea apei (provenita din ploi sau
zapezi) in circurile ghetarilor cuaternari. Exista peste 170 lacuri glaciare,
dintre care majoritatea sint in Carpatii Meridionali si citeva in Muntii
Rodnei; ele au in general adincimi mici si suprafata redusa. Cele mai
importante lacuri glaciare sint: in Muntii Fagaras - lacurile Podragu Mare,
Bilea; in grupa Paring - lacul Cilcescu si Iezeru Sureanu (monument al
naturii); in Muntii Godeanu lacurile Bucura (cel mai intins) si Zanoaga (cel
mai adinc).

Lac hidroenergetic
Lacurile hidroenergetice au fost construite pentru acumularea apei unor
riuri cu potential energetic si utilizarea lor in hidrocentrale. Principalele
lacuri de acest fel:
- pe Dunare, lacurile Portile de Fier, construit, in zona cu acelasi nume, si
Ostrovu Mare ('Portile de Fier II');
- pe Bistrita, lacul Izvorul Muntelui (33 km2) si alte 12 lacuri in aval, pina la
Bacau;
- pe Arges, lacul Vidraru, trei lacuri mai mici pe afluenti (in zona montana)
si alte 13 lacuri (cu hidrocentrale), in aval, pina la Pitesti;
- pe Lotru, lacul Vidra;
- pe Sadu, lacul Negovanu;
- pe Prut, lacul Stinca Costesti;
- alte lacuri au fost construite pe Birzava, pe Somesul Mic, Sebes, Riul Mare,
Siret, Ialomita (lacul Scropoasa), precum si lacuri mai mici pe Tismana,
Motru, Cerna, Buzau (lacul Siriu), pe Doftana (lacul Paltinu), s.a.;
- pe Olt se afla in constructie 31 de lacuri de acumulare (dintre care 21 sint
deja amenajate).

Lacul Sarat (statiune)
Statiune in Judetul Braila unde exista lacul cu acelasi nume cu apa sarata si
amara.

Lacul Amara
Lac sarat in Campia Romana (statiune).

Lacul Balea
Lac glaciar in Muntii Fagaras.

Lacul Bucura
Lac glaciar in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu.

Lacul Capra
Lac glaciar in Muntii Fagaras.

Lacul Fantanele
Lac de baraj artificial realizat pe Somes.

Lacul Galcescu
Lac glaciar in Muntii Parang.

Lacul Gorgova
Lac in Delta Dunarii.

Lacul Izvorul Muntelui
Lac de baraj artificial pe Bistrita33 kmp. (si alte 12 lacuri in aval, pina la
Bacau).

Lacul Lala
Lac glaciar in Muntii Rodnei.

Lacul Matita
Lac in Delta Dunarii.

Lacul Ocna Sibiului
Lac format in masiv de sare in Podisul Transilvaniei.

Lacul Razim
Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra
(aproximativ 700 km2). Este format din lacurile: Razim (700 km2), Sinoe (190
km2), Zimeica si Golovita. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse
de curentul circular al Marii Negre; aceste aluviuni au format grindurile
Perisor si Chituc; grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina,
realizindu se in acest fel o legatura cu marea.
Laguna Razim este legata cu bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si
Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare. Laguna
Razim Sinoe are adincimi foarte mici (care ajung la maximum 2,8 m). Pe un
promontoriu de sisturi verzi se afla fostul oras Histria care in antichitate
(sec. VII i.e.n.) era port la mare.

Lacul Rosu
Lcul Rosu este un lac de baraj natural fiind format prin bararea in 1837 a
Vaii Bicazului in apropierea cheilor;

Lacul Sarat (Campia Romana)
Lac de campie cu apa sarata si amara, statiune (langa Braila).

Lacul Sf. Ana
Lacul in crater Sfinta Ana este un unicat, fiind adapostit in craterul vulcanic
bine pastrat al Muntelui Ciomatu.

Lacul Slanic
Lac format in masive de sare , situat in Subcarpatii de Curbura.

Lacul Snagov
Lac in Campia Romana (liman fluviatil), langa Bucuresti.

Lacul Tasaul
Liman fluvio maritim in care se varsa riul Casimcea).

Lacul Techirghiol
Liman maritim (fluvio maritim) cu namoluri terapeutice, situat in zona
litoralului.

Lacul Ursu
Lac cu apa sarata in statiunea Sovata

Lacul Vidraru
Lac de baraj artificial pe Arges.

Laguna
Lac de litoral provenit din inchiderea totala sau partiala a unui golf de mare
printr-u n cordon lateral.

Laguna Razim-Sinoe
Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra
(aproximativ 700 km2). Este format din lacurile: Razim (700 km2), Sinoe (190
km2), Zimeica si Golovita. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse
de curentul circular al Marii Negre; aceste aluviuni au format grindurile
Perisor si Chituc; grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina,
realizindu se in acest fel o legatura cu marea. Laguna Razim este legata cu
bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un
aport fluvial provenit din Dunare. Laguna Razim Sinoe are adincimi foarte
mici (care ajung la maximum 2,8 m). Pe un promontoriu de sisturi verzi se
afla fostul oras Histria care in antichitate (sec. VII i.e.n.) era port la mare.

Laguna Siutghiol
Laguna Siutghiol este tot un fost golf, barat de perisipul de la Mamaia. Are in
prezent ape dulci datorita unor izvoare subterane.

Lamelibranhiat
1. (Despre moluste) Cu branhiile in forma de lamele;
2. (La pl.) Clasa de moluste cu branhii lamelare, cu corpul intr-o cohilie cu
doua valve.

Laminor
1. Masina compusa din doi cilidri care se rotesc in sens contrar , cu ajutorul
careia metalele si alijele sun transformate in lame, fire, etc.
2. Masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile.
3. Masina cu care se farimiteaza anumite materiale pentru pregatirea
pastelor de argila, a nisipului de concasor.

Lana
Parul care acopera corpul unor animale, mai ales al oilor, din care se obtin
fire textile.

Landrace (rasa)
Rasa de porci.

Lapiez, lapiaz
Santulet format prin dizolvarea in suprafata a calcarului, sarii sau gipsului si
care se prezinta in grupuri dense, lasand adesea intre ele creste crenelate
ascutite sau rotunjite dand campuri de lapiezuri, numite rascles in Jura,
arrea in Pirinei si karren in Elvetia. Sinonim Karen.

Latitudine
Distanta in grade a unui punct de pe glob fata de ecuator, masurata pe
meridianul locului.

Lebada
Gen de pasari acvatice, mai mari decat gasca, cu pene albe, cu gatul lung si
arcuit.

Legume
Nume generic dat unor specii de plante (fasole, cartofi, ceapa etc.) cultivate
pentru a servi ca hrana omului.

Liant
1. Material fluid folosit pentru a lega prin intarire bulgarii, granulele, etc
unui material organic sau mineral.
2. Lichid viscos continind colorantul cu care fomeaza cerneala de tipar.
3. Substanta folosita la fixcare pigmentilor coloranti , fara afinitate pentru
fibre.

Lignit
Carbune natural de calitate inferioara, care pastreaza partial structura
lemnoasa initiala.

Liman fluvial
Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un grind
fluviatil.
Limanele fluviatile sint lacuri formate prin bararea unor riuri mici cu
aluviuni la confluenta acestora cu riurile mai mari.
Pe Dunare sint limanele fluviale Oltina, Bugeac, Vederoasa si Mostistea; in
lungul Ialomitei limanele Snagov si Caldarusani, iar pe Buzau lacul Balta
Alba.

Liman maritim
Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un
cordon marin.
Limanele maritime (fluvio maritime) s-au format prin bararea gurilor de
varsare ale unor riuri scurte cu acumulari de nisip.
Limane fluvio maritime sint Tasaul (in care se varsa riul Casimcea), Babadag
(unde se varsa Taita si Telita), Techirghiol (cu namoluri terapeutice) si
Mangalia (cu ape sulfuroase).

Linie izoterma
(si substantivat) Linie care uneste pe o harta geografica punctele terestre cu
aceeasi temperatura mediea aerului, a apei sau a solului intr-o anumita
perioada. (vezi si Curba izotermica)

Lipitan (cai)
Rasa de cai.

Lisita
Pasare calatoare de balta, cu pene negre si cu o pata alba intre ochi.

Litologie
Disciplina geologica ce se ocupa cu studiul rocilor.

Litosfera
Invelisul exterior, pietros, al globului terestru.

Lac de acumulare Vidraru
Lac de acumulare pe raul Arges, in Muntii Fagaras.

Locvei (munti)
Culme muntoasa in Muntii Banatului.

Longitudine
Distanta in grade, masurata pe ecuator, dintre primul meridian (care trece
prin Greenwich) si cel care trece prin punctul dat.

Lotru (rau)
Afluent al Oltului.

Lotrului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parng - 2242 m in Vf.
Steflesti.

Lucerna
Planta erbacee furajera cu frunze compuse din cate trei foliole si cu flori
violete.

Lunca
1. Ses de-a lungul unei ape curgatoare, in care se acumuleaza aluviunile;
regiune inundabila a unei ape.
2. Padure de salcii, arini, plopi etc.,pe malurile unei ape curgatoare.

Lunca Dunarii
Lunca Dunarii se intinde de la Drobeta-Turnu Severin pana la Delta. Latimea
sa ajunge pana la 20-25 km, in 'Insula Mare a Brailei'.
Baltile si lacurile luncii sunt locuri prielnice pentru inmultirea pestelui. Ele
pastreaza legatura cu fluviul prin garle. Prin acestea, in timpul revarsarilor,
baltile primesc ape proaspete, bogate in substante hranitoare. Pe terenurile
agricole, care sunt deosebit de roditoare, se obtin recolte mari de cereale si
plante industriale. Pasunile sunt de buna calitate, mentinandu-se verzi si in
timpul arsitei de peste vara.
Padurile, alcatuite din salcii, plopi, anini, sunt cunoscute sub numele de
zavoaie. Lemnul acestora se foloseste, fie ca materie prima in industria
celulozei, fie ca lemn de foc. Pentru punerea in valoare a ternurilo din lunca
Duanrii (ca si din luncile celorlalte rauri) s-au construit diguri care
impiedica revarsarile si canaluri pentru scurgerea apelor.
Cele mai mari suprafete indiguite s-au executat in Balta Ialomitei si 'Insula
Mare a Brailei'.

Lup
Mamifer carnivor canid, cu capul mare, gatul gros si coada stufoasa.

Lupeni
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 25.000-50.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera, celulozei (fibre artificiale)

  

M

Macesul
Gen de arbusti cu spini, cu flori rosii; cacadir, ruja.

Macin (munti)
Culme muntoasa in Podisul Dobrogei de nord - 467 m in Vf. Greci.

Magmatism
Ansamblul fenomenelor legate de magma, mai ales urcarea acesteia spre/sau
pana la suprafata si patrunderea ei sub forma de intruziuni in interiorul
scoartei.

Magnetism terestru
Proprieatea Pamantului de a se comporta ca un pamant cu doi poli. Acesti
poli magnetici nu coincid cu cei geografic (de rotatie), cele doua axe facand
un unghi de cca 11 grade.
Unghiul facut de meridianul locului cu linia acului magnetic se cheama
declinatie magnetica, iar liniile de egala declinatie se cheama izogone.
Prezenta unor particularitati geologice cum ar fi minereuri de fier
importante, determina schimbari locale in directia liniilor magnetice terestre,
creind anomalii magnetice.
Campul magnetic terestru formeaza o umbrela magmetica (centurile lui Van
Allen) ce protejeaza viata pe Pamant impotriva unor radiatii solare.

Magnitudine
Numar ce reprezinta enrgia dispersata de un cutremur, sau logaritmul
amplitudinii maximale a miscarii masurata la 100 km de epicentru si
exprimata in microni.
Se determina cu ajutorul formulei:
M = log A/A0 + C + D
in care:
A= amplitudinea adevarata a miscarii solului;
A0= componenta orizontala a amplitudinii maxime pentru undele superficiale
cu perioada de aproximativ 20 s pentru cutremurul de magnitudine nula;
C= constanta statiei de inregistrare;
D= constanta cutremurului (mecanismul cutremurului, adancimea focarului,
etc.)

Magura Odobestilor (deal 996m)
Deal - 996m - in Subcarpatii Curburii.

Mamaia
Statiune pe litoralul Marii negre.

Mamelon
Forma de relief cu aspect elipsoidal bombat, care se ridica deasupra unei
culmi deluroase sau muntoase, sau deasupra unei forme plate.

Manastirea Agapia
Manastirea Agapia Noua
(Agapia din Deal), de calugarite, 502 vietuitoare, cu hramul "Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavril" (8 noiembrie); com Agapia, jud. Neamt, 12 km
SV de Tg.Neamt, 48 km de N de Piatra Neamt, ctitorita de Gavriil Coci
hatmanul si sotia sa Liliana Doamna (1642-1647); biserica sfintita in 1647;
cu fatade imbracate in decoruri de inspiratie noeclasica in 1823, pictata in
interior inclusiv catapeteasma de Nicolae Grigorescu (1858-1860), cu
tablouri in stil realist si colorat de valoare artistica deosebita; paraclis cu
hramul "Nasterea Domnului" (25 decembrie) si "Duminica Tuturor
Sfintilor" (26 iunie), ctitorit la 1846 de stareta Elisaveta, sora Mitropolitului
Veniamin Costachi si schimonahia Amfilohia Mortun, cu catapeteasma adusa
de la Bisericani de domnitorul Mihail Sturza; biserica bolnita de lemn din
1828; biserica de lemn din cimitir de la 1821; muzeu cu icoane vechi din sec.
XVI-XVII si de le Nicolae Grigorescu, broderii, ferecaraturi; au cunoscut-o si
au creat ai Bogdan Petriceicu Hasdeu si fiica sa Iulia, Ion Luca Caragiale,
Alexandru Vlahuta, George Cosbuc, Calistrat Hogas, Duiliu Zamfirescu,
critici si oameni de arte etc; arhondaric (N.Stoicescu,1970; V.Dragut, 1976).

Manastirea Agapia Veche
(Agapia din Deal), de calugarite, cu hramul "Schimbarea la fata" (6 august);
12 km SV de Tg.Neamt, 48 km N de Piatra Neamt, ctitorita din piatra de
Elena Doamna, sotia lui Petru Rares, in 1527, pe locul unei biserici dee lemn
din sec. XIV ridicata de sihastru zis Agafie; dupa "risipiri" si incendii s-a
reconstruit de Petru Schiopul la 1585 si din lemn de Duca Voda si sotia sa,
Doamna Anastasia (cca 1680) si de altii; biserica actuala ridicata din piatra
si lemn pe locul celei vechi inainte de ultimul razboi mondial; aici s-a nevoit
Cuviosul Rafail de la Agapia (+ intre 1640 si 1645), ale carui moaste au
ramas tainuite de teama navalitorilor.

Manastirea Neamt
Manastire de calugari, 64 vietuitori; com.Vanatori, jud. Neamt, 17 km NV de
Tg.Neamt; ctitorita initial ca schit de lemn, daruit cu mosii si sate pe vremea
lui Petru Musat (1376-1392); inlocuit si transformat de acesta in manastire
cu biserica de piatra, cu chilii, turnuri si ziduri de aparare(Monumente,
Iasi,1974); rectitorita si intregita de Alexandru cel Bun cu case si
turnu-clopotnita, singura piesa de epoca pastrata pana astazi de la inceputul
sec. XV; biserica cea mare, cu hramul "Inaltarea Domnului" (la 40 de zile
dupa Pasti), recladita (dupa unii zidita) de Voievodul Stefan cel Mare si Sfant
in 1497, langa sau pe vatra unei biserici de lemn de la sfarsitul sec XIV;
arhitectura in stil moldovenesc, 'maiestrit proportionata', pe plan trilobat,
turla octogonala; usor modificat prin adugiri si restaurari in timp, ultima
(1954-1956), readucand-o la forma originara; fatade bogat impodobite cu
motive ornamentale in campul zidariei si pe turla, decoratii cu elemente
gotice; pictura in fresca originara din 1497, pastrata in absida principala,
altar, naos si in incaperea mormintelor, de pe vremea lui Petru Rares in
pronaos si pridvor; exterior cu picturi pastrate in ocnita (monumente, Iasi,
1974); biserica cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie), databila de la
sfarsitul sec. XVIII, cca 1796, recladita in stil neoclasic imbinat cu elemente
traditionale (V.Dragut, 1976), de Dometian Staretul, pe locul primei biserici
de piatra ridicata de Petru Musat (sfarsitul sec. XIV); paraclis cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august), ctitorit de Mitropolitul Veniamin
Costachi, 1809; paraclis cu hramul "Buna Vestire" (25 martie), zidit in 1821
de staretul Ilarie; biserica bolnita si biserica "Sfantul Ioan cel Nou"
construite in 1846, prima si sanatoriu, in care a stat o vreme si Mihai
Eminescu; paraclisul "Sfantul Pantelimon", 1820; clisarnita din 1548;
aghiazmatar din 1836; 'album de istorie a neamului', impunatoare prin
'frumusetea si maiestria ei', manastirea Neamt a fost u reputat centru de
caligrafi si miniaturisiti, vestit fiind Gavril Uric (sec.XV); de cronicari
cunoscuti ca Macarie si Eftimie (sec. XV); de cronicari cunoscuti ca Macrie
si Eftimie (sec. XVII), de renumiti carturari si parinti imbunatatiti ca staretul
Paisie Velicikovski (+1794), ucenicul Cuviosului Staret Vasile de la Poiana
Marului, ambii innoitori ai monahismului romanesc, de tiparituri, cu
tipografie infiintata in 1808 de Mitropolitul Veniamin Costachi; adaposteste
moaste descoperite in 1986 in incinta sa; doua icoane "Hodighitria" din sec.
XV, cunoscuta si venerata este icoana facatoare de minuni "Lidianca",donata
lui Alexandru cel Bun de Ioan al VIII-lea Paleologu, in 1407 (M.Vlasie,
1992); una dintre cele mai vechi biblioteci din tara; muzeu cu valoroase
obiecte de arta medievala, cu manuscrise marcand istoria din sec. XIV-XIX;
obiecte de arta medievala, cu manuscrise marcand istoria din sec. XIV-XIX;
obiecte de cultetc.; a fost vatra de nevointe a Sfantului Cuvios Ioan Iacob de
la Neamt-Hozevitul, decedat in pestera Hozeva la Locurile Sfinte (+1960) ;
moastele lui vor fi aduse in tara in 1994; arhondaric.

Manastirea Secu
Manastire de calugari, 50 de vietuitori; com. Pipirig, jud. Neamt, 18 km V de
Tg.Neamt; ctitorita in 1602-1605 de Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana;
biserica mare cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" (29
august); cladita din piatra, marita si cu o arhitectura exprimand influenta
munteneasca "in plastica monumentala a fatadelor"; pictura refacuta la
1850; biserica cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie) , sec. XVIII,
recladita de Dometian staretul la 1824; catapeteasma zugravita in 1833;
biserica cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul" (7 ianuarie)
ctitorita in 1832 de Veniamin Costachi Mitropolitul, in cimitir, pe vatra
fostului schit Zosin, ridicat de Zosin, vistiernicul si Alexandru Lapusneanu
(1582-1584); asezamant de cultura disparut dupa 1602 (I.Gonta, 1964);
paraclisul din sec. XVII, incinta fortificata cu turnuri de aparare; muzeu cu
obiecte de arta medievala; epitaf din 1608, vesminte in fir de aur, manuscrise
slavone din 1664; tiparituri vechi; mormintele ctitorilor: Nestor Ureche si
Mitrofana, sotia sa; arhondaric.

Manastirea Varatec
Manastire de calugarite, 504 vietuitoare, sat Varatec, com. Agapia, jud.
Neamt; fondata din lemn in 1785 de schimonahia Olimpiada si duhovnicul
Iosif sub indrumarea staretului de la Neamt, Paisie Velicikovschi
(Monumente, Iasi, 1974); fondata de Maica Nazaria (N.Stoicescu, 1974);
biserica mare cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), rezidita
pe locul celei de lemn intre 18089 si 1812, sub stareta Nazaria si obstea de
calugarite, reunite de la mai multe schituri de Mitropolitul Veniamin
Costachi la 1787 si 1808; terminata, pictata si sfintita in 1841 de Mitropolitul
Veniamin Costachi; arhitectura "imbina forme traditionale moldovenesti cu
"elemente neoclasice"; biserica de lemn din 1817, in cimitir, cu hramul
"Sfantul Ioan Botezatorul" (7 ianuarie), refacuta din piatra in 1817; biserica
de zid cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august), ctitorita de stareta
Eufrosina Lazu (1845-1847), sfintita in 1847; paraclisul in turnul-clopotnita
cu hramul "Sfantul Nicolae" (6 decembrie) de la inceputul sec.XIX (1808);
colectie de arta cu obiecte de de mare valoare artistica si istorica;
mormantul Veronicai Micle (+1889); icoane argintate din sec. XVI-XVII,
icoana arhanghelului Mihail si icoana Iisus Pantocrator, icoana
"Hodighitria" sec. XVI; broderii (epitaf din 1798), dvera sec. XIX; ateliere
pentru covoare si tesaturi vesminte; arhondaric.

Mangalia (Callatis)
Oras situat in Podisul Dobrogei, zona litorala. Este mentionat inca din
secolele VII-VI i.Hr. Are o populatie de 25000-50000 locuitori.

Mangalita
Rasa de porci.

Mangan
Metal alb-cenusiu, asemanator fierului. Se gaseste in diferite minerale ale
scoartei, in apele marilor de unde bacteriile manganogene fac sa precipite
oxizi de mangan (care mai contin si fier, nichel, cobalt) de pe fundul
oceanelor. Este folosit in siderurgie ca dezoxidant si desulfurant al fontei si
otelului la fabricarea unor aliaje rezistentwla coroziune,m in industria
chimica, a vopselelor, a sticlei, a ceramicii, a ingrasamintelor, ca protector
contra coroziunii.

Maramuresului (muntii)
Munti in Carpatii Orientali (Grupa Nordica) . Ei ajung la aproape 2000
minaltime. Ei sunt bine impaduriti, iar in subsol contin unele minereuri
metalifere.

Mare de tip continental
Mare inclusa intre hotarele unui continent.

Marea Azov
Marea Neagra este la origine o parte din fosta mare ce ocupa o intinsa
suprafata, in sud-estul Europei. De-a lungul timpului acesta s-a retras treptat,
ramanand din ea un lac numit Lacul Pontic, care reprezinta Marea Neagra
de astazi.
Procesul genezei s-a desavarsit o data cu formarea stramtorilor Bosfor si D
Dardanele, prin care s-a stabilit legatura cu Marea Mediterana.
Adancimea maxima Marii Negre este de 2211 m si se afla in partea
centrel-sudica, in timp ce in regiune de nord, adancimea scade treptat sub 50
m.
Tarmurile Marii Negre sunt usor crestate. In nord patrunde adanc peninsula
Crimeea, marginita de Marea Azov. Aceasta comunica cu Marea Neagra prin
stramtoarea Kerci.

Marea Neagra
Mare mica in nordul Marii Negre. Ea comunica cu Marea Neagra prin
stramtoarea Kerci.

Marele alb
Rasa de porci.

Marghile
Movile mici (30-60 cm.) inerbate, similare musuroaielor de furnici, formate
in regim periglaciar pe suprafete usor inclinate. In zona de tundra sunt mai
dese intalnite si au domensiuni mai mari decat in etajul montan periglaciar.
Sunt alcatuite din material argilo-nisipos, in amestec cu pietricele colturoase,
uneori avand la baza si un mic bolovan, sau o lespede. Sunt acoperite cu
muschi, ierburi higrofile. Se formeaza prin inghetul diferentiat al lentilelor
de apa din sol, la care se asociaza si procese biochimice. Au o durata de
doi-patru ani, cand cresc, se sparg si dispar, reaparand alte pe locuri vecine.
Degradeaza pajistile. Termenul este popular , intrebuintat in regiunile
montane; se pare ca, in unele regiuni mai joase, acelasi termen ar specifica o
portiune mlastinoasa sau mocirloasa, similar cu rovina, motiv pentru care
unii autori romani nu-l folosesc. Similar musuroaie inerbate.

Marmura
Roca metamorfica cristalizata,alcatuita din calcit sau dolomit, alba sau
colorata, intrebuintata in sculptura si ca material de constructie.

Masivul Dobrogei de Nord
Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se
deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei
de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud.

Matca raului
Sinonim Albie minora.

Material rulant
Totalitatea vehicolelor care circula pe liniile ferate.

Maxima termica
Temperatura maxima inregistrata pentru o anumita zona.

Medias
Oras situat in Podisul Tarnavelor, pe Tarnava Mare, cu o populatie de peste
73.000 locuitori.

Meduza
Animal celenterat marin cu corpul gelatinos, transparent, in forma de
ciuperca.

Mehedinti (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Retezat-Godeanu.

Meridian
Jumatatea unui cerc care intretaie suprafata terestra dupa un plan ce trece
prin axa polilor. Toate meridianele sunt perpendiculare pe ecuator.
Meridianul de origine a fost ales cel care trece pe la Greenwich, langa
Londra (Conferinta de geodezie de la Washington), 1884); in prealbil si alte
popoare sau tari propusesera propriu lor meridian, incepand cu Eratostene
care a ales pe cel care trecea prin Rhodos, etc. Opus meridianului zero este
cel de 180 gr., sau antemeridianul. De la meridianul de origine se masoara
gradele de longitudine spre est (logitudine estica) si spre vest (longitudine
vestica).

Meridianul 0
Meridian de origine sau primul meridian, meridianul zero = meridianul care
trece prin localitatea Greenwich (Anglia) si in raport cu care se calculeaza,
in baza unei conventii international, longitudinea punctelor de pe glob.

Merinos
Rasa de oi.

Mesesului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni.

Metaliferi (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni -1080 m.

Metalurgia neferoasa
Ramura a metalurgiei care se ocupa prelucrarea neferoaselor.

Metalurgie
1. Disciplina care studiaza propritatile fizice si chimice ale metalelor si ale
aliajelor lor, procesele fizice care au loc la extragerea metalelor din
minereuri si la prepararea aliajelor..
2. Tehnica elaborarii unui metal sau a unui aliaj

Metamorfism
Totalitate a modificarilor suferite de roci ajunse la mari adancimi, sub
actiunea agentilor endogeni: caldura si presiune mari, deplasarea materiei,
gaze ti substante minerale din adanc.
O forma particulara impusa de miscarile tectonice este
dinamo-metamorfismul ce are loc mai ales in lungul fracturilor.

Metoda geografica
Procedeu, principiu sau regula (ansamblu de procedee, principii si reguli)
care se aplica in cercetarea unei realitati obiective. In mod curent harta este
sosotita metoda de baza in studiul fenomenelor geografice, in sensul de
cartare exacta in teritoriu a fenomenelor ce se iau in studiu, pentru a le putea
analiza sub aspect genetic, cauzal, evolutiv, etc., dar si in sensul alcatuirii
unei harti de sinteza din care sa se poata deduce diferitele relatii spatiale
dintre aceste fenomene, precum ti raporturile lor cu teritoriul, respectiv cu
mediul geografic.

Mezozoic
Vezi Secundara.

Mica
Grup de minerale de siliciu si aluminiu cristalizate , care se desfac in foite
de obicei elastice.

Midie
Animal marin, comestibil, din increngatura molustelor, cu cohilia
triunghiulara.

Miere
Substanta semilichida bogata, bogata in zaharuri, vitamine si enzime,
rezultata din nectarul cules si prelucrat de albine.

Mierla
Pasare cantatoare sedentara de padure, cu coic galben si pene negra.

Mierla
Pasare cantatoare sedentara de padure, cu coic galben si pene negra.

Miercurea Ciuc
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Ciuc
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 25.000-50.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria constructiilor de masini (tractoare pe senile, utilaj
feroviar), lemnului, tricotajelor si confectiilor

Minima termica
Temperatura minima inregistrata intr-o anumita zona si perioada.

Mistret
Porc mistret - animal salbati, cu corpul masiv, cu caninii lungi si taiosi,
stramosul porcului domestic.

Moara
Masuna pentru macinarea ceralelor; instalatia care cuprinde asemenea
masini.

Modova
Regiune a tarii situata la nord de raul Milcov, la est de Carpatii Orientali,
fiind delimitata la est de raul Prut (granita cu Republica Moldova) si la nord
de granita cu Ucraina.

Modova (rau)
Raul in Moldova. Se varsa in Siret. (vezi harta din Sectiunea Instruire -
Carpatii Orientali).

Mofeta
Produs gazos, constituit in cea mai mare parte din bioxid de carbon, care
strabate prin crapaturile scoartei terestre in fazele finale ale activitatii
vulcanice.

Mojdreanul
Arbore din regiunile sudice ale tarii, inalt pana la 10 m, cu frunze compuse si
flori albe, mirositoare.

Moldova (apa)
Afluent al Siretului face parte din grupa de est a retelei hidrografice.

Moldoveanu (varf)
Varf in Muntii Fagaras -2544 m.

Moldovei (muntii)
Muntii Moldovei cuprind Muntii Bistritei, Ceahlau, Giurgeu, Hasmasu Mare,
Ciucului, Tarcaului, Muntii Stanisoarei, Gosmanu, Nemira si Depresiunea
Comanesti si muntii scunzi din sud Persani, Baraolt, Bodoc. Fac parte din
Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Moldovita (rau)
Afluent al Moldovei impreuna cu Neamtul.

Molid
Arbore rasinos inalt pana la 50 , cu tulpina dreapta, cu coroana piramidala si
cu frunzele in forma de ace.

Molisol
1. Strat de sol sau de roci care se dezghiata vara la partea superioara ,
devenind plastic si favorizind producerea solifluxiunilor. Se imbiba cu apa si
produce solifluxiuni. (v. Gelisol).
2. Clasa de soluri din sistemul de clasificare, la care exista un continut
apreciabil de humus (minimum 1% si maximum 20-35%, in functie de textura),
cu structura gromerulara, grauntoasa sau poliedrica mica, grad de saturatie
inbaze peste 55 % , grosime de cel putin 20 cm.
Molisolurile sunt reprezentative iindeosebi pentru stepele si silvostepele
campiilor periferice ale tarii noastre.

Morena
Totalitea aluviunilor glaciare pe cale de a fi transportate sau care sunt deja
depuse. Se compun din blocuri mari sau mici de roci dure, uneori usor
scrijelite sau tocite, amestecate haotic intr-o argila nisipoasa si in faina
glaciara.

Moroeni (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.

Mortalitate
Proportia de decese din sinul populatiei dintr-un teritoriu si o perioada
anumita.

Morun
Peste de mare cu capul masiv, lung de 2-4 m, fara solzi, apreciat pentru
carnea si icrele lui negre.

Motorina
Combustibil lichid, vascos, obtinut prin distilarea titeiului sau a unor produse
sintetice, folosit la motoarele cu autoaprindere.

Motru
Oras situat pe raul Motru.

Motru (rau)
Afluent al Jiului.

Movila Miresei
Lac sarat in Campia Romana.

Mreana
Peste de rau, lung de 25-50 cm, cu corpul acoperit de solzi marunti si cu doua
perechi de mustati in jurul gurii.

Mucava
Carton gros folosit la legatul cartilor, la confectionatul cutiilor si
ambalajelor.

Municipiu
Oras cu un numar mare de locuitori si cu o viata economica, politica si
social-culturala dezvoltata.

Muntele Mare
Culme muntoasa in Muntii Apuseni-1826 m.

Muntele Mic
Culme Muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 1802 m.

Munti vulcanici
Munti de origine vulcanica.

Muresul (rau)
Muresul, cu izvoare in Hasmasu Mare, strabate regiuni diferite (Depresiunea
Giurgeu defileul Toplita Deda Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor
Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest), formeaza pe o mica portiune
granita cu Ungaria si se varsa in Tisa.
Afluentii principali sint: Aries, Ampoi, Gurghiu, Niraj, Tirnava (formata din
Tirnava Mare si Tirnava Mica unite la Blaj), Sebes (cu Secas), Strei (cu
afluentul sau Riu Mare), Cerna (de Hunedoara) si alte riuri mai mici;

Murfatlar
Zona viticola Dobrogea renumita pentru vinurile sale.

Muscele (dealuri)
Culme deluroasa cu povarnisuri domoale, caracteristica zonelor
subcarpatice.

N

Natalitate
Raportul dintre numarul de nasteri si numarul total al populatiei
dintr-un teritoriu intr-o perioada data.

Neamt (rau)
Afluent al Moldovei, impreuna cu Moldovita.

Negoiu (varf)
Varf in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras-2535 m.

Nemira (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.

Neogen
A doua perioada a erei Neozoice.

Neozoic
(tertiar) A treia era geologica, socotita uneori si ultima (cand include
si cuaternarul sau antropogenul), subdivizata in trei perioade:
paleogen, neogen, antropogen.

Neptun
Statiune pe litoralul Marii Negre.

Nera (rau)
Afluent al Dunarii, la intrarea in tara, renumita pentru cheile ei
extrem de pitoresti.

Niculitel
Culmea niculitelului -363 m - Masivul Dobrogei de Nord.

Nisetrul
Peste rapitor inrudit cu morunul, lung de 1-2 m, cu placi osoase pe
spate si pe laturi, apreciat pentru carnea si icrele lui (negre).

Nivatie
Totalitatea fenomenelor morfogenetice datorate actiunii directe a
zapezii si a firnului (F.E. Matthes, 1900). Sensul a fost largit ulterior
pentru totalitatea fenomenelor din regiunile unde zapada joaca un
mare rol (E. de Martonne, 1947), exceptand insa actiunea ghetii; mai
recent, se intelege prin forma nivala acele fenomene ce se datoresc
frigului si inghetului apei (criergie), denumite si periglaciare. In
acest mediu apar urmatoarele forme de relief: circuri nivale sau
semipalnii nivale (bazinete cu aspect torential modelate puternic de
zapada, care de multe ori devine in parte firn, uneori apropiindu-se
de stadiul de gheata, situandu-se sub limita zapezilor persistente),
cornise nivale (treapta, unmeri mici sau scobitura alungita, sub
muchia unei creste, imediat sub bataia vantului, creata de actiunea
zapezii acumulate aici si adusa din partea opusa; ex.: pe partea de
Est a Muntelui Mic), nise de nivatie, grohotisuri nivale (care cad la
partea inferioara a unui abrupt masat cu zapada sau firn,
acumulandu-se peste aceasta si lasnad un gol intre el si abrupt dupa
topirea zapezii) morene nivale (transportate de avalanse), conuri de
avalanse (partea inferioara a unui culoar de avalanse sub forma de
palnie sau semicorn, acoperita uneori cu un con de grohotis); forme
subnivale, realizate de torentii subnivali.

Nonius
Rasa de cai.

Nurca
Mic mamifer carnivor, asemanator cu dihoril, cu blana pretioasa de
culoare cafeniu-roscata.

O

Oas (munti)
Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza
alaturi de Muntii Gutii si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor
vulcanici.
Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor
conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici contin
minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.

Obcina Feredeului
Vezi Obcinele Bucovinei.

Obcina Mare
Vezi Obcinele Bucovinei.

Obcina Mestecanisului
Vezi Obcinele Bucovinei.

Obcinele Bucovinei
Culmi muntoase paralel despartite de vaile longitudinale ale Bistritei,
Moldovei si Moldovitei. Acestea sunt:
- Obcinele Mestecanisului;
- Obcina Feredeului;
- Obcina Mare.

Ocolasul Mare (varf)
Varf in Muntii Ceahlau -1907 m- punctul cel mai inalt din Muntii Moldovei.

Odobesti
Localitate renumita prin podgoriile sale, situata in Subcarpatii Moldovei, la
contactul cu Campia Romana din est.

Oituz (rau)
Afluent al Trotusului, grupa de est a retelei hidrografice.

Olimp
Statiune pe litoralul Marii Negre.

Olt (rau)
Oltul izvoraste din Hasmasu Mare si dupa un traseu sinuos si complex
(Depresiunea Ciucului Depresiunea Brasov Depresiunea Fagaras Defileul
Turnu Rosu Cozia Subcarpatii si Podisul Getic Cimpia Romana), se varsa in
Dunare aproape de Turnu Magurele. Afluentii principali sint Riu Negru,
Birsa, Homorod, Cibin (cu Sadu si Hirtibaciu), Lotru, Topolog si Oltet (cu
Cerna). Este in amenajare prin construirea, in final, a 31 lacuri de
acumulare.

Orezul
Planta alimentara din familia gramineelor, cu tulpina inalta cultivata pentru
fructele ei cu seminte bogate in amidon; semintele acestei plante.

Orogeneza
1. Sensul cel mai larg este acela de geneza reliefului.
2. Sensul cel mai des folosit este de nasterea muntilor. In acest ultim inteles,
procesul de orogeneza are doua perioade:
- tectogeneza sau structogeneza (cind are loc cutarea sedimentelor dintr-un
geosinclinal) , si;
- morfogeneza (inaltarea sedimentelor si a fundului geosinclinalului peste
nivelul marii).
Un ciclu de orogeneza (de faze orogene) formeaza un lant muntos, respectiv o
era tectonica. Au fost descifrate mai multe orogeneze (in sens de ere) dintre
care trei precambriene (laurentiana, algomiana, si assyntica), dar dupa unii
autori consolidarea uscatului precambrian s-ar fi facut printr-o serie de
aproape 20 de ere tectonoce; aceste zone s-au rigidizat ulterior, devenind
scuturi. Urmatoarele orogeneze sunt: caledonica, hercinica, alpina.

Orzoaica
Specie de orzoaica cu spicul format din doua randuri de boabe, bogate in
amidon, folosite la fabricarea berii.

Orzul
Planta din familia gramineelor cu tulpina inalta si spic lung, format din 4-6
randuri de boabe; boabele aceste plante folosite la hrana pentru animale, in
industrie si alimentatia omului.

Ostrov
1. Insula (in mare);
2. Insula mica, adesea plutitoare, intr-o apa curgatoare.

Otel
Aliaj de fier si carbom, caracterizat prin rezistenta, duritate si elasticitate, si
avand o larga intrebuintare in tehnica.

Otel aliat
Otel care pe langa carbon mai are si alte elemente.

Ovine
Nume generic dat oilor.

Ozana (rau)
Rau in Moldova (grupa estica).

p

Pal
Placi aglomerate din lemn.

Padina
Vezi Crov.

Padurea Cernica
Padure si lac situate in apropierea capitalei.

Padurea Craiului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Bucegi - 2238 la Vf. Om.

Padurea Pustnicul
Padure si lac situate in apropierea capitalei. Pemalul lacululi se afala si
Manastirea Pasarea.

Padurea Snagov
Padure si lac situate in apropierea capitalei.

Paduri de lunca
Paduri de suprafata mica situate in lunci, compuse din 'iubitori de
umezeala' : salcie si plop. Semai numesc si zavoaie.

Paie
Ceea ce ramane dupa recoltarea sementelor din spicele ceraleleor. Sunt
folosite in industrie, pentru hrana animalelor.

Pajura
Acvila.

Palamida
1. Nume dat unor specii de plante erbacee care cresc ca buruieni prin
semanaturi.
2. Peste marin rapitor, lung de 50-60 cm, de culoare albastruie-verzuie, cu
solzi mici si cu numerosi dinti in fata.

Paleolitic
Epoca de cultura umana - epoca veche a pietrei- cand se face trecerea de la
prehominizi la Homo sapiens, cand apar, primele unelte facute de om (Homo
faber) din cremene (silex sau alte roci dure. S-a derulat inainte si in timpul
glaciatiunilor (Gunz-Wurm) aproximativ intre 1.850 /2 milioane si
10.000/8.00 i.e.n..

Paleontologie
Ramura a geologiei care se ocupa cu studiul organismul animale si vegetale
si vegetale care au trait in trecutul geologic si care s-au pastrat ca fosile in
sedimentele scoartei.

Paleosol
Sol al carui profil s-a format total sau partial in alte conditii de pedogeneza
decat cele actuale.

Paleozoic
Prima era geologica ce incepe cu aparitia primelor fosile identificabile. A
durat aproape 400 milioane de ani, a avut doua cicluri orogenetice
(caledonic si hercinic) si se imparte in urmatoarele perioade:
- cambrian;
- ordovician;
- silurian;
- devonian;
- carbonifer;
- permian.

Paltinul
Arbore inalt pana la 25 m, cu fructele prevazute cu doua aripi, cu lemnul alb
si rezistent.

Panciu
Oras in Subcarpati, la contactul cu Campia Romana din est. Zona renumita
pentru podgorii.

Pannonia (campie)
Campia ungara.

Papusa ( munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras.

Paralela
Fiecare din cercurile imaginare determinate de intersectia globului
pamantesc cu planuri perpendiculare pe axa polilor.

Parang (grupa)
Grupa a Carpatilor Meridionali.

Parang (munti)
Culme muntoasa in Carapatii Meridionali-Grupa Parang.

Parangu Mare (varf)
Varf in Muntii Parang (Carpatii Merdionali - grupa Parang) - 2519 m.

Pas
Drum ingust intre munti ; trecere (defileu).

Pastravul
Peste din apele de munte, de 20-40 cm lungime, cu solzii mici, cu pete negre si
rosii pe spate.

Pastruga
Peste de mare inrudit cu cega, cu botul lung si turtit.

Pasune
Loc acoperit cu vegetatie ierboasa, unde pasc vitele; iarba de pe acest loc.

Pediment
Definit obisnuit ca o suprafata de eroziune locala, usor inclinata (1-7%) si
dezvoltata pe roci masive, rezistente, mai ales pe roci cristaline de tipul
granitului, este echivalat adesea cu glacisul de eroziune in roci dure, sau
glacisul pietros.

Pedologie
Stiinta care se ocupa cu studiul solului sub toate aspectele sale (geneza,
morfologie, proprietatii, clasificare, raspandire,utilizare, ameliorare)

Pegmatit
Vezi Granit.

Peleaga
Varf in Muntii Retezat - 2509 m.

Pelican
Pasare acvatica migratoare, cu penele albe si ciocul lung, cu un fel de punga
sub maxilarul inferior, in care aduna pestii ce-i servesc ca hrana.

Peneplena
Campie usor valurita ce s-a format printr-un indelungat proces de eroziune si
care pastreaza din loc in loc reliefuri reziduale care nu au fost nivelate,
numite martori de eoziune.

Penteleu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii orientali - Grupa Sudica - 1772 m.

Periglaciar
1. In sens propriu, semnifica fenomenele ce se extind in vecinatatea unui
ghetar.
2. Sensul general actual este mult mai larg, referindu-se la sistemul
morfogenetic, formele de relief si structurile din sol, in care rolul pricipal il
joaca inghetul apei in sol si subsol.Este specific acelor regiuni unde iarna
este lunga si cu inghet prelungit, iar vara se face putin simtita, cum ar fi zona
tundrei, sau etajul alpin din, din muntii inalti, situat imediat deasupra
padurilor. Ca procese si factori genetici secundari (dupa cele de
inghet-dezghet) se mai intalnesc: zapada (nivatiunea), vantul incarcat sau nu
cu cristale de ghiata (eolizatie, etc.), gheturile plutitoare de pe rauri sau cele
marine, nivo-torentialitatea, precum si nisipul si malurile. Tipurile de forme
periglaciar sunt determinate de tipul de climat rece, de roca si panta
topografica. Asa de exemplu, pe versanti se formeaza: grohotisuri, blocuri
glisante, umeri de altiplanatie, rauri de pietre, terasete, alunecari, avalanse,
morene nivale, nise nivale etc., iar pe suprafete plane: cercuri de pietre,
soluri poligonale, mari de pietre, pavaje nivale, marghile, hidrolacoliti,
pingo-uri etc. Vezi Gelisol, Desene paraglaciare.

Permian
Ultima perioada a erei paleozoice. Vezi Paleozoic.

Pescaj
Adancimea de cufundare in apa a unei nave, masurata la linia de plutire.

Pescarusul
Nume dat mai multor specii de pasari acvatice, cu picioare palmate, care se
hranesc cu pesti.

Pestera Dambovicioarei
Pestera situata in Muntii Bucegi formata in rocile sale calcaroasa de apele
raului Dambovita.

Pestera Ialomicioara
Pestera situata in Muntii Bucegi formata in rocile sale calcaroasa de apele
raului Ialomita.

Pestera Meziad
Pestera situata in Carpatii Occidentali- Muntii Padurea Craiului.

Pestera Topolnita
Pestera situata in Podisul Mehedinti.

Petrila
SEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Est
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 25.000-50.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera

Petrol
Amestec lichid de hidrocarburi si de alti compusi organici, care se gaseste in
zacaminte reprezentand o materie prima de baza penrtu industria chimica si
o importanta sura de energie.

Petrol lampant
Gaz.

Petrosani
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 50.000-100.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera, constructiilor de masini (utilaj minier)

Piatra Craiului (munti)
Culme muntoasa in Meridionali - Grupa Bucegi -2238 m in Vf. La Om..
Culme muntoasa in Carpatii Occidentali - Muntii Apuseni , de altitudine sub
1800 m.

Piatra Mare (masiv muntos)
Culme muntoasa in carpatii Orientali - grupa Sudica.

Piemont - Piemontana (campie)
Piemonturile si campiile piemontane sunt acumulari de sedimente (in general
pietrisuri si nisipuri), depuse la marginea unei unitati in inaltare de oretea
hifrografica cu caracter torential. In relieful actual se pastreaza mai bine
Piemontul Getic, un piemont format in perioada Pliocen-Cuaternar prin
sedimentarea unor mase mai mari de pietrisuri (denumite 'Pietrisuri de
Cindesti') la baza unei regiuni de inaltare (Carpatii Meridionali); inaltarea
Subcarpatiilor Curburii a favorizat formarea unor campii piemontane,
relativ inalte, la contactul acestora cu Campia Romana (Campia Targovistei,
Campia Ploiestilor, Campia Ramnicului); aceste 'campii piemontane' exista
si partea de vest a tarii, in continuarea Dealurilor de Vest: Campia de Vest
sunt, in cea mai mare parte, 'piemonturi de eroziune', adica suprafete usor
inclinate cu aspect piemontan, dar provenite din eroziunea substratului
(sedimente pliocene). Exista acumulari de tip piemontan si in depresiuni
(depresiunile Fagaras, Brasov, Sibiu)

Pietrele Doamnei
Stanci calcaroase pe culmea Muntilor Rarau (Carpatii Orientali - Gruap
Centrala) care de departe par ruinele unei cetati.

Pietrica
Culme deluroasa in Subcarpatii Moldovei.

Pietrosu (varf)
Virf in muntii Rodnei (grupa nordica a Carpatilor Orientali) - 2303 m.

Pirita
Sulfura naturala de fier.

Pisica salbatica
Animal de prada inrudit cu pisica, lung de circa 70 cm, cu blana
cenusiu-galbuie.

Placaj
Placa de lemn formata prin incleierea unui numar de foi de furnir.

Placi aglomerate din lemn
Placi obtinute prin aglomerarea unor deseuri de lemn.

Plai
1. Culme sau suprafata montana, sau de deal, prelunga si domoala, obitnuit
cu pasune si cu drum; fata unui munte sau deal inalt, cu pante usor de urcat;
culmi muntoase nivelate de eroziune si inclinate usor intr-o singura directie,
specifice mai males supraftelor medii carpatice.
2. Drum pe coasta unui munte.
3. Campie.
4. Tinut sau meleaguri (natale).
5. Fosta diviziune administrativa a unui judet de munte, echivalenta cu plasa.

Planor
Aeronava fara motor care se deplaseaza cu ajutorul unor curenti de aer.

Plante de nutret
Pante care servesc ca hrana animalelor domestice erbivore(fan, trifoi,
lucerna etc.).

Plante industriale
Plante care se prelucreaza industrial in vederea obtinerii de alte produse: in,
canepa etc.

Plante radacinoase
Grup de plante cultivate pentru producerea radacinilor, care sunt utilizate in
alimentatia omului, in industrie sau ca furaje.

Plante textile
Din care se obtin fibre textile.

Plante uleioase
Care contin ulei; din care se poate extrage ulei.

Platforma continentala (a Marii Negre)
Incepand de la tarm spre largul marii pana la o adancime de 200 m se
defasoara platforma continentala. In ultimii ani, in subsolul ei s-a descoperit
zacaminte de petrol si gaze care se exploateaza.

Platica
Peste de apa dulce, cu capul mic si scurt, cu corpul turtit lateral.

Pleistocen
Vezi Cuaternar.

Plesului (culme deluroasa)
Culme deluroasa in Subcarpatii Moldovei.

Pliocen
Vezi Tertiar.

Plop
Nume dat mai multor specii de arbori inalti, cu flori grupate in amenti,al
caror lemn se foloseste in industria chibriturilor, a furnirurilor, a celulozei.

Plumb
Metal moale, alb-cenusiu intrebuintata la fabricarea tevilor de canalizare, a
literelor de tipar, a placilor de acumulatori.

Podis
Forma de relief de mare intindere, aproape plana, situata la o anumita
altitudine.

Podisul Dobrogei de sud
Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se
deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei
de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud.

Podisul Arges
Component al Podisului Getic.

Podisul Babadagului
Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord.

Podisul Barladului
Component al Podisului Moldovei.

Podisul Candesti
Componenet al Podisului Getic.

Podisul Casimcei
Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord.

Podisul Cotmeana
Component al Podisului Getic.

Podisul Dobrogei
Este cuprins intre Dunare si Marea Neagra. El este inconjurat din trei parti d
regiuni joase, si anume: in vest si nord, lunca si Delta Dunarii, la est, Marea
Neagra. Catre sud ei se continua pana la granita cu Bulgaria.
Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se
deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei
de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud.

Podisul Getic
Podisul care se intinde intre Dambovita si Dunare, spre sud marginindu-se cu
Campia Romana, iar spre nord cu Podisul Mehedinti si Subcarpatii getici.

Podisul Husnitei
Component al Podisului Getic.

Podisul Medgidiei
Component al Podisului Dobrogei de Sud.

Podisul Mehedinti
Acest podis continua braul de dealuri de la vest de Motru. Inaltimea sa este
de 500-600 m. Este alcatuit din sisturi cristaline si calcare.

Podisul Moldovei
Este delimitat de Obcinele Bucovinene, Subcarpatii Moldovei, Valea Prutului
si Campia Romana. Podisul Moldovei este alcatuit din urmatoarele unitati
principale: Podisul Sucevei, Campia Moldovei (Jijiei), Podisul Barladului.

Podisul Negru Voda
Component al Podisului Dobrogei de Sud.

Podisul Oltetului
Component al Podisului Getic.

Podisul Oltinei
Component al Podisului Dobrogei de Sud.

Podisul Someselor
Este situat in partea de nord-vest a Transilvaniei, intre Carpatii Orientali si
Muntii Apuseni. In vestul acestei regiuni exista o punte de legatura intre
Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali, sub forma unui sir de munti scunzi
(Prisnel, Dealu Mare, Preluca), ce apar ca niste insule razlete, ingropate in
depozite noi, sedimentare.

Podisul Sucevei
Component a Podisului Moldovei. Este situat in partea de nord-vest a
acestuia. Este alcatuit din roci mai tari, din care cauza prezinta si cele mai
mari inaltimi din intreg podisul moldovei, de 500-600 m.

Podisul Tarnavelor
Component al Podisului Transilvaniei.

Podisul Transivaniei
Cu o altitudine de 500 - 600 m, este alcatuit din strate sedimentare aproape
orizontale, boltite pe alocuri in forma de domuri, in cuprinsul carora se
acumuleaza gazul metan, una din principalele bogatii ale tarii. Vaile largi ale
Muresului (intre Targu-Mures si confluenta Ariesului) si ale celor doua
Somese (intre Cluj-Napoca, Dej si Nasaud) despart acest teritoriu deluros in
trei diviziuni: Podisul Tarnavelor, la sud de Mures, cu culmi de 500-600 m,
orientate est-vest (mai inalt si mai impadurit spre sud, parte numita Podisul
Hartbaciului, si mai jos in SV, unde se numeste Podisul Secaselor); Campia
Transilvaniei, la nord de Mures, cu dealuri in jur de 500 m, avand substrat
argilo-marnos si rauri mici, cu iazuri, o importanta zona agricola; Podisul
Someselor, dincolo de culoarul celor doua Somese, cu relief asemanator de
dealuri, in mare parte cu culturi agricole.

Podragu (lac)
Lac glaciar in Muntii Fagaras.

Podragu Mare
Lac glaciar situat in Carpatii Meridional-Muntii Fagaras.

Podul Bucegilor
Muntii Bucegi se infatiseaza cu marginile ca niste ziduri drepte , dar cu
culmile netede ca un adevarat podiis - numit de aceea 'Podul Bucegilor'.

Podul Calului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica.

Podzol (spodosol)
Sol nisipos so lutos, sarac in elemente nutritive.

Poiana Rusca (masiv muntos)
Grupa a Carpatilor Occidentali si culme muntoasa cu acelasi nume- 1374 m
in Vf.Padesu.

Polimetale
(Geologic: despre minerale, minereuri, zacaminte) Care contine mai multe
metale,din care se pot extrage mai multe metale.

Pomi fructiferi
Pomi ale caror fructe sunt comestibile.

Pomicultura
Stiinta care se ocupa de cresterea pomilor fructiferi.

Popandaul
Mic mamifer rozator de stepa, cu blana glaben-cenusie, care isi sapa galerii
lungi in pamant.

Populatia rurala
Populatia care traieste in mediul rural.

Populatia urbana
Populatia care traieste in mediul urban.

Populatie
Toatalitatea oamenilor care locuiesc pe un anumit teritoriu, intr-o tara,
localitate etc.

Porcine
De porc, privitor la porci. Denumire data subfamiliei din care fac parte
porcii.

Porcul de carne romanesc
Rasa de porci obtinuta in fermele specializata din Romania.

Portile de Fier II
Hidrocentrala amenajata pe Dunare in sectorul Portile de Fier-Calaras, la
Ostrovul Mare.

Portita
Deschizatura prin care lacul Razim comunica cu marea.

Porumb
Planta din familia gramineelor, cu tulpina inalta si groasa, cu frunzele lungi,
la subsuara carora cresc stiuletii.

Porumbarul
Arbust din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe si fructe
negre-vinete, astringente.

Postavaru (masiv muntos)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali Grupa Sudica - 1799 m.

Potaissa
Vechiul nume al orasului Turda.

Potarnichea
Pasare de campie de marimea unui porumbel, care traieste in stoluri mici,
prin holde si tufisuri.

Povarnis continental
Panta inclinata cu care se termina platforma continentala. Se intinde la
adincimi de la minus 3000 - 4000 m, unde se remarca piemontul suboceanic.
Inclinarea sa este cuprinsa intre 3 si 6 gr., rar atinge 20 gr., este strabatut de
vai de tipul canioanelor, unele dintre ele continuand vai de pe uscat ex.: Ind,
Gange), Povarnisul continental cuprinde cca. 55 milioane kmp. (15% din
suprafata Ocenului planetar). Sinonimtaluz continental, panta continentala.

Pozitie geografica
Locul pe care-l ocupa o tara, o regiune pe glob; latitudine, longitudine,
continent, emisfera etc.

Prahova
Rau din grupa sudica care constituie granita intre Carpatii Meridionali si
Carpatii Orientali.

Precambrian
Cea mai veche era geologica ale carei terenuri nu au urme de vietuitoare,
sau prezinta organisme greu de clasat (alge sau celule). In partea superioara
este limitata de cambrianul inferior, cand au aparut primele fosile
identificabile. Sininim cu algonkian.

Predeal
ASEZAREA GEOGRAFICA
Valea Prahovei
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Turistic: statiune climaterica

Preluca
Munte scund in Podisul Somesului.

Prepelita
Pasare migratoare din grupa galinaceelor , de culoare bruna, cu dungi pe
spate, care se vaneaza pentru carnea ei gustoasa.

Presiune
Forta exercitata asupra unei suprafete (apasare)

Prisnel
Munte scund in Podisul Somesului.

Privighetoarea
Gen de pasari calatoare, insectivore, de culoare brun-roscata, cunoscute prin
cantecul lor.

Proluviu
Depozit continental cladit la baza versantilor, transportat de torenti si
siroaie. Se compune din pietris putin rulat, nisip si argila si imbraca forma
unor conuri de dejectie. Impreuna cu materialele coluviale se ingemaneaza si
formeaza trene sau glacisuri proluvio-coluviale sau coluvio-proluviale, dupa
predominarea unuia sau celuilalt.

Proterozoic
vezi Precambrian

Prut (rau)
Prutul are ca afluenti pe Baseu si Jijia (cu Sitna si Bahlui); la Stinca Costesti
exista o amenajare hidrotehnica hidroenergetica.

Pupaza
Pasare calatoare cu ciocul lung si curbat si cu un mot de pene portocalii pe
cap.

R

Raboteza
Masina industriala.

Randunica
Pasare calatoare insectivora, de culoare albastra-inchis pe spate,
alba-galbuie pe pantece, cu ciocul scurt si lat si coada adanc despicata.

Rapita
Planta din familia cruciferelor, cu tulpina inalta, cu flori galben-aurii si
semnte mici, bogate in ulei.

Rarau (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Rasul
Mamifer carnivor din familia felidelor, lung de circa 1 m, cu blana
galben-roscata, cu pete negre, si cate un smoc de par in varful urechilor.

Rata salbatica
Stramosul celor mai multe rase de rate domestice.

Rau Mare ( in Retezat)
Rau ce strabate Muntii Retezar, prin Depresiunea Hateg, pe care s-au
construit hidrocentrale.

Rechinul
Nume generic dat unor pesti marini rapitori, ci corpul acoperit de sozi
marunti si cuschelet cartilaginos.

Regresiune marina
Proces de retragere a apelor marii de pe portiuni intinse ale scoartei
terestre, provocata de ridicarea uscatului.

Relict
Specie de plante sau de animale care constituie o ramasita a unei faune sau
a unei flore diparute. Sol relict = sol format in trecut , a catui dinamica
initiala a incetat.

Relief antropic
Relieful antropic cuprinde toate transformarile mari datorate omului:
Canalul Dunare Marea Neagra, Suprafetele lacustre artificiale, cariere,
baraje, diguri (indeosebi in Lunca si Baltile Dunarii), relieful datorat
exploatarilor miniere, caile de comunicatie etc.

Relief de modelare ciclica
Relieful de modelare ciclica (denumit mai simplu al suprafetelor de eroziune)
reprezinta rezultatul modelarii subaeriene indelungate, exercitata de
ansamblul factorilor morfogenetici asupra substratului anterior (format din
roci si forme de relief).
Se poate ajunge la erodarea totala a reliefului anterior, formindu se o
peneplena. ortiunile vechi ale Dobrogei (Dobrogea hercinica si Dobrogea
caledoniana) au fost erodate de a lungul timpului pina la aspectul de
peneplena. De asemenea, suprafetele de eroziune care se gasesc la altitudini
mari si sint sculptate pe sisturile cristaline din Carpati sint interpretate ca o
peneplena. In Carpatii Meridionali aceasta peneplena este mai tipica, se afla
situata la 2.000 - 2.200 m si a fost denumita platforma Borascu; in Carpatii
Occidentali are altitudini mai coborite. In Carpatii Meridionali si Carpatii
Occidentali au fost identificate alte doua platforme de eroziune; in Carpatii
Meridionali se afla la 1.200-1.600m (platforma Riu Ses) si 1.000m (platforma
Gornovita), iar in Carpatii Occidentali au inaltimi mai mici (cu aproximativ
500m). Identificarea si denumirea acestor platforme a fost facuta prima oara
de geograful francez Emm de Martonne.
Acest tip genetic de relief (suprafete de eroziune) caracterizeaza si alte
unitati montane (Muntii Rodnei, Carpatii Curburii) sau chiar unitati de
dealuri si podis, dar aici nu sint tipice.
Pedimentele sint forme de eroziune si acumulare dezvoltate in conditiile unui
climat arid; ele se dezvolta in jurul unor 'munti' insulari (inselberguri).
Aceste pedimente se recunosc in relieful Dobrogei de Nord.

Relief fluviatil
Relieful fluviatil cuprinde sistemul de vai, terase, lunci. Vaile creeaza prin
eroziune in adincime culoare de vai (culoarul Muresului, de la Alba Iulia la
Lipova), defilee (Turnu Rosu Cozia, Lainici, Racos), vai in chei (Cheile
Turzii, Cheile Bicazului, Cheile Nerei, etc.). Vaile riurilor sint insotite de
terase (cu acumulari de pietris), care arata momentele de acumulare si
eroziune exercitate de riu. In regiunile de cimpie si dealuri joase sint bine
exprimate in relief; pe alocuri formeaza chiar suprafata cimpiei (in lungul
Dunarii). In Subcarpati sint mult deformate tectonic si inaltate.
Luncile reprezinta albiile majore ale riurilor, inundabile la debite foarte
mari. Ele reprezinta spatiul de acumulare a sedimentelor fine (nisip, argila,
mil), din lungul riurilor. In cimpiile de susidenta luncile se identifica aproape
cu intreaga suprafata a cimpiei (Cimpia Titu Gerghita, Cimpia Siretului
Inferior, Cimpia Crisurilor etc.). Lunca si Baltile Dunarii nu mai au aspectul
unor suprafete inundabile, datorita indiguirii si desecarii acestora.

Relief glaciar
Relieful glaciar s a format pe muntii inalti in timpul racirii climatice din
Cuaternar; in relieful actual se recunosc cicluri glaciare continuate peste
praguri cu vai glaciare care au in partea terminala acumulari de morene.
Forme de relief glaciar exista in Muntii Rodnei, Iezer, Bucegi, Fagaras,
Paring, Surean, Cindrel, Retezat si Tarcu. Cele mai spectaculoase forme sint
in Retezat si Fagaras.

Relief litoral
Relieful litoral se intilneste in tara noastra sub forma deltei (Delta Dunarii),
lagunelor (sistemul Razim Sinoe) si a tarmului inalt (cu faleza) ce
caracterizeaza zona litorala de la sud de Capul Midia. In prelungirea
submarina a reliefului litoral, exista o cimpie litorala submersa care
formeaza platforma continentala a Marii Negre.

Relief negativ
Clasificat dupa un plan mediu de referinta, relieful poate fi:
- pozitiv: munti, interfluvii, continent, etc;
- negativ: depresiuni, vai, bazine oceanice, etc,

Relief pozitiv
Clasificat dupa un plan mediu de referinta, relieful poate fi:
- pozitiv: munti, interfluvii, continent, etc;
- negativ: depresiuni, vai, bazine oceanice, etc,

Relief structural si petrografic
Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior
determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de 'structura'
lor geologica.
Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior
determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de 'structura'
lor geologica.
Muntii au, in ansamblul lor, o structura de 'munti bloc', despartiti de
regiunile mai joase din jur prin denivelari (unele datorate faliilor); acest
aspect este usor de observat la contactul dintre Carpatii Meridionali, Muntii
Poiana Rusca si Muntii Banatului, care sint despartiti prin grabenul Timis
Cerna; aspectul de 'munti bloc' apare evident si in cazul Muntilor Rodnei, cu
o denivelare mare fata de depresiunea Maramuresului, Valea Salauta si
Valea Somesului.
Un tip foarte reprezentativ este relieful dezvoltat pe conglomerate cretatice,
dispuse sub forma unor sinclinale suspendate, ca in cazul Muntilor Bucegi;
aici intilnim o adaptare majora la structura (platoul Bucegilor, care este un
sinclinal), precum si forme mai mici ('brine', Sfinxul, Babele). In mod similar
exista forme structurale pe conglomeratele din Ceahlau si Ciucas. Formele
structurale dezvoltate pe calcare sint deosebit de reprezentative in Muntii
Piatra Craiului, Trascau, Muntii Almajului, Hasmasu Mare.
Regiunile cu relief sculptat pe roci mai moi (gresii, argile, marne, nisipuri)
din Subcarpatii si zonele de deal si podis au forme adaptate la structura
astfel: suprafete monoclinale (de exemplu interfluviile platformelor Podisul
Getic, portiuni din Podisul Sucevei etc.), cueste (mai frecvente in Podisul
Central Moldovenesc si in Subcarpati), inversiuni de relief (in Subcarpatii
Curburii), forme care urmaresc direct structura
(Podisul Dobrogei de Sud).
Relieful petrografic cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior
influentat predominant de alcatuirea geologica (petrografica) a rocilor
subiacente.
Pe sisturi cristaline se dezvolta un relief mai masiv, imprimat de duritatea
rocilor; versantii sint abrupti, vaile adincite (defileele Dunarii, Jiului,
Oltului), interfluviile sint insa netede, plate, conservind suprafetele de
eroziune.
Relieful dezvoltat pe calcare, denumit relief carstic, cuprinde sisteme
subterane (cursuri, pesteri), avene, doline, polii, chei; relieful carstic cel mai
expresiv este dezvoltat pe calcare jurasice. Zona Padis Scarisoara Cetatile
Ponorului din partea centrala a Muntilor Bihor (cu avenul ghetar de la
Scarisoara, vaile seci din zona Padis, sistemul subteran Cetatile Ponorului
etc.) este cea mai importanta zona carstica din tara. In Muntii Padurea
Craiului exista, de asemenea, forme deosebite, inclusiv Pestera Vintului

Relief vulcanic
Relieful vulcanic este un relief atit structural si petrografic, cit si un relief de
'constructie', formele majore (conurile vulcanice) fiind datorate urcarii
magmei la suprafata. In Muntii Metaliferi formele predominante sint conurile
vulcanice, vizibile bine in peisaj, dar distruse puternic de eroziune. In
sectorul nordic al Carpatilor Orientali - sistemul Oas Gutii Tibles Birgau,
formele predominante sint de tipul conurilor, platourilor, cu asociatii de neck
uri (cum este Creasta Cocosului din Gutii). In sectorul central Calimani
Gurghiu Harghita Ciomatu, eruptiile au generat cratere mari, bine pastrate
pina astazi (cum este craterul ce cantoneaza lacul Sfinta Ana), terminate spre
exterior cu platouri datorate curgerilor de lava; alternanta de materiale
vulcanice fluide (lava) si materiale detritice (provenite de la explozii) au
creat un sistem de relief vulcanic stratificat (stratovulcani). Eroziunea a
distrus partial aparatele vulcanice initiale; aspectul lor in peisaj este insa
usor de distins si nu poate fi confundat.

Reteaua hidrografica
Totalitatea vailor prin care se scurg apele de suprafata ditr-un anumit
teritoriu.

Retezat (munti)
Grupa de munti ai Carpatilor Meridionali si culme muntoasa cu acelasi nume
- 2509 m in Vf. Peleaga.

Retezat-Godeanu (grupa munti)
Grupa a Carpatilor Meridionali.

Rezervatia Agigea
Rezervatie floristica si faunisticadin Podisul Dobrogei

Rezervatia Hanu Conachi
Rezervatie de fauna mdin judetul Galati.

Rezervatia Izvoru
Rezervatie de fauna din judetul Dambovita.

Rezervatia Lacul Sarat .
Rezervatia de flora si fauna in judetul Braila.

Rezervatia Muntele Cozia
Rezervatie de flora si fauna in judetul Valcea.

Rezervatia Padurea Slatioara
Rezervatie forestiera in judetul Suceava.

Rezervatia Piatra Craiului
Rezervatie de flora si fauna in judetul Brasov

Rezervatia Slanic Moldova
Rezervatie de flora si fauna in judetul Bacau.

Rezervatia Bosanci
Rezervate floristica in Podisul Moldovei.

Rezervatia Ceahlau
Rezervatie forestiera in Muntii Ceahlau.

Rezervatia Frumoasa
Rezervatie floriatica in Podisul Moldovei.

Rezervatia Matita
Rezervatie de fauna in Delta Dunarii.

Rezervatia Padurea Bejan
Rezervatie forestiera in Muntii Metaliferi.

Rezervatia Tulghes
Rezervatie floristica in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali.

Rezervatia Valea Lunga
Rezervatie floristica in Podisul Moldovei.

Rezervatie
Teritoriu cu plante , animale si formatii geologice rare, pe care este oprita
prin lege orice transformare.

Rezervatie a biosferei
Rezervatie care contine elemente de biosfera. Vezi biosfera.

Rezevatia Sinaia
Rezervatie floristica in statiunea Sinaia.

Ricinul
Planta oleaginoasa inalta de 1-2 m, cu frunze mari, palmat-lobate, cu flori
rosietice.

Roci eruptive
Roci din eruptie, de origine vulcanica.

Rodnei (munti)
Munti in Carpatii Orientali situati la sud-est de muntii Tibles si constituiti
din sisturi cristaline. Muntii Rodnei sun muntii cei mai inalti, nu numai din
grupa nordica a Carpatilor Orientali dar si din intregul lant al Carpatilor
Orientali. Varfurile cele mai semete sunt Petrosu (2303 m) si, alaturi de el,
mai spre est, Ineul (2279 m). Ele poarta urmele vechilor ghetari in caldarile
carora se gasesc cateva mici lacuri. Din Muntii Rodnei izvorasc mai multe
rauri (Bistrita, Somesul Mare, Viseul).

Rucar-Bran (culoar)
Culoar situat intre Muntii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului.

Rulment
Organ masina constituit din doua inele concentrice, separate prin bile sau
role, care serveste la ghidarea fusurilor de arbori sau de osii.

S

Sadu (rau)
Afluent al Cibinului impreuna cu Hartibaciu; component al grupei de sud a
retelei hidrografice.

Salaul
Peste rapitori, lung pana la 70 cm, cu corpul acoperit de solzi mici si cu gura
mare, prevazuta cu dinti ascutiti.

Salcie
Numele mai multor specii de arbori si de arbusti cu flori grupate in amenti
cilindrici, cu lemnul usor si moale.

Salinitate
Continut in saruri a unei ape sau a unui sol.

Santier naval
Santier unde se construiesc si/sau se repara nave.

Saratura
Teren bogat in saruri minerale solubile cu fertilitate redus; prin extensie:
pasune care se intinde pe un astfel de loc.

Sare
1. Denumire uzuala data clorurii de sodiu.
2. Compus chimic rezultat din reactia dintre un acid si o baza.

Sarma
Fir subtire de metal avand numeroase intrebuintari.

Sarmatian
Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, caracterizat prin fauna de
gasteropode, lamelibranhiate, foraminifere.

Sate adunate
Sate in care casele sunt apropiate unele de altele.

Sate cu functii mixte
Sate in care pe langa agricultura se practica si alte activitai: miniere,
forestiere s.a.

Sate foarte mari
Sate care au peste 4000 locuitori.

Sate forestiere
Sate in care activiatea de baza este exploatarea padurilor.

Sate mari
Sate ale caror populatie este in jur de 1500 - 2000 locuitori.

Sate mici
Sate cu o populatie de sub 500 locuitori.

Sate mijlocii
Sate cu o populatie de 500-1000 locuitori.

Sate miniere
Sate in care ocupatia de baza a locuitorilor este mineritul.

Sate risipite
Sate in care locuintele sunt imprastiate.

Scolopendra
Miriapod insectivor, lung de 10-12 cm, care traieste in locuri umede si
intunecoase.

Scorpionul
Specie de arahnida care are la partea posterioara gkande veninoase ce se
deschid in varful unui ac.

Scropoasa (lac de acumulare)
Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci,
din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.

Scrumbia albastra
Peste de culoare albastra-verzuie, lung de 20-30 cm, raspandit in Oceanul
Atlantic.

Scrumbia de Dunare
Peste de mare, lung de 30-40 cm, cu solzi albi-argintii, care primavara intra
in Dunare, unde isi depune icrele.

Sectorul maritim al Dunarii
Intre Braila si Sulina se desfasoara sectorul maritim al Dunarii.

Secundara
A doua mare era geologica cu viata. A durat cam 160 milioane de ani si
cuprinde urmatoarele perioade: triasic, juasic, cretacic. Sinonim Mezozoic.

Sediment
Depozit petrografic care poate avea origine detritica, chimica sau organica
si provine pe urmatoarele cai: dezagrgarea sau alterarea rocilor
preexistente, acumulari organice, precipitarea elementelor dizolvate in apa.
Prin comprimare si intarire, sedimentele dau rocile sedimentare, care se
clasifica divers, dupa origine (detritice, chimice, organice), dupa mediul de
sedimentare (marine, lacustre, continentale), dupa compozitia chimica
(silicioase, argiloase, carbonatice, saline, etc.)
Sedimentele continentale sunt cele mai importante pentru procesele
geomorfologice actuale; ele provin din distrugerea scoartei de catre diferiti
agenti de eroziune: rauri (aluviune), vant (loess), ghetari (morene), depozite
sau sedimente de versant (scoarta de alterare).
Sedimentele marine se clasifica mai ales dupa facies, respectiv mediul de
depunere: litorale (nisipuri, miluri, pietrisuri), neritice (miluri, nisipuri),
batiale (miluri organice).

Sedimentogeneza
Depunere de diferite fractiuni de roci rezultate din eroziunea litosferei.

Semanatoare
Masini agricole care se folosesc la semanare.

Semenic (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Occidentali - Muntii Banatului - 14461 in Vf.
Semenic.

Sericicultura
Ramura a zootehniei care se ocupa cu crestera viermilor de matase.

Ses (munte) (Plopis)
Culme muntoasa in Carpatii Occidentali - Muntii Apuseni -- 776 m.

Sfantu Gheorghe
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Brasov
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 50.000-100.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria constructiilor de masini (echipament electric), textila
(bumbac)

Sfecla de zahar
Planta cu radacina cilindrica sau conicaalungita, care contine zahar, fiind
utilizata in industria zaharului si a alcoolului.

Sfinxul (munte)
Stanca in forma de cap urias de om pe Podul Bucegilor.

Sicativ (despre uleiuri)
Care se usuca repede; substanta foflosita in vositorie , care se adauga
uleiurilor pentru a mari viteza de uscare.

Siderurgie
Ramura a metalurgiei care studiaza proprietatile fizice si chimice ale
fierului si aliajelor lui , precum si operatiile de extragere, elaborare si
prelucrare a acestora.

Sighetu Marmatiei
Oras situat in Depresiunea Maramures.

Sighisoara
Oras situat pe Tarnava Mare.

Silice
Nume generic dat diferitelor varietati de bioxid de siliciu.

Silvostepa
Regiune de trecere intre o zona de padure si o zona de stepa cu vegetatie
formata din arbusti.

Sinaia
ASEZAREA GEOGRAFICA
Valea Prahovei
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria constructiilor de masini (mecanica fina)
Turistic: statiune climaterica

Siret (rau)
Siretul cu cel mai mare debit (222 m3/sec. la varsarea in Dunare) aduna
apele din Carpatii Orientali si Podisul Birladului, strabatind sccesiv, dupa
intrarea in tara, Podisul Sucevei. Culoarul Siretului si Cimpia Siretului
inferior. Afluentii principali sint: Suceava (cu Putna si Sucevita), Moldova
(cu Moldovita si Neamt), Bistrita (denumita in cursul superior, pina la Vatra
Dornei, Bistrita Aurie) si in aval cu afluentii sai (Dorna, Neagra,
Bistricioara, Bicaz, Tarcau, Cracau si marea amenajare de la Izvoru
Muntelui), Trotus (cu Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau), Susita, Putna (cu
Zabala, Milcov, Rimna), Rimnicu Sarat, Buzau (cu Bisca, Slanic si Cilnau),
Birlad (cu Vaslui, Racova, Tutova, Zeletin, Crasna) si Covurlui.

Siriului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica-1657 m.

Sist
Roca ce are proprietatea de a se desface in foi subtiri dupa planuri paralele.
Se pot distinge:
- sisturi argiloase ( care provin din compresiunea stratelor de argila);
- sisturi bituminoase (sisturi argiloase impregnate cu hidrocarburi);
- sisturi cristaline ( sisturi argiloase metamorfozate si deci cristalizate).

Sist cristalin
Vezi Sist.

Sistem Hidroenergetic Portile de fier I
Complex Hidroenergetic contruit pe Dunare, la intrarea in tara.

Sistem energetic
Ansamblul de instalatii organizat unitar in scopul producerii, transmisiunii si
distributiei energiei electrice.

Slanic Moldova
Statiune balneo-climaterica situata in Carpatii Orientali- Gruap Centrala, pe
Valea Slanicului.

Smochinul
Arbore mediteranean cu flori inchise intr-un receptacul care la maturitate
devine un fruct comestibil, carnos, dulce.

Soarecele de camp
Numele mai multor specii de rozatoare daunotaoare, de talie mica, cu botul
ascutit, cu coada lunga si subtire.

Soda calcinata
Soda=Carbonat neutru de sodiu (cristalizat), folosit mai ales la spalarea
rufelor, vaselor etc;
Soda calcinata=carbonat de sodiu in stare anhidrica;
Soda cristalizata=carbonat de sodiu cristalizat.

Soda caustica
Hidroxid de sodiu

Sol
Stratul afinat de la suprafata Pamintului in care se dezvolta viata vegetala.

Sol aluvial
Tip de sol format pe depozite recente fluviale, fluviolacustre sau lacustre.

Sol intrazonal
Sol format sub influenta dominanta a unuia din lactorii locali (relief, roca,
exces de umiditate, exces de saruri), independent (sau slab dependent) de
zonalitatea bio-pedoclimatica (ex.: solurile litomorfe, hidromorfe, halomorfe,
neevoluate).

Solifluxiune
Alunecare lenta a solului; curgere de teren.

Soluri alpine
Se intalnesc in zona pajistilor alpine si subalpine din muntii inalti. Ele se
numesc spodosoluri (soluri alpine brune acide si podzolice).

Soluri aluvionare de lunca
Soluri fomate din aluviunile depuse in lunci. Sunt indicate pentru culturi de
cereale si in special pentru cele de legume si zarzavaturi.

Soluri argiloiluviale
Clasa de soluri caracterizate prin acumularea argilei prin iluvuiere.

Soluri brun-roscate de padure
Argiluvisoluri. Vezi Soluri de padure.

Soluri de padure
Sunt raspandite in zona muntilor, dealurilor si chair in o parte din campii.
Dintre varietatile de soluri ale acestei zone, deosebim solurile brun-roscate
de padure- argiluvisoluri, care se gasesc in etajul stejarului.
In regiunile de dealuri mai inalte, acoperite de paduri de fag apar
camisolurile (solurile brune si brune-acide) - prielnice culturiolor de pomi
fructiferi.

Soluri de silvostepa
Sunt cernoziomuri spalate (levigate).

Soluri de stepa
Sunt cele mai fertile soluri soluri de la noi- cernoziomuri, cu diverse
varietati: cernoziomul negru-propriu-zis, castaniu si ciocolatiu.

Soluri halomorfe
Clasa de soluri care grupeaza solurile cu contunut ridicat de saruri solubile.
Solul halomorf poate fi salin (v.Solonceac) sau alcalic (v.Solonet).

Soluri hidromorfe
Clasa de soluri care grupeaza solurile formate in conditiile unui exces
temporar, prelungit sau permanent de umiditate. Excesul de umiditate poate
proveni din apa freatica la mica adancime (ducand la formarea orizontului
gleic, diagnmostic pentru lacoviste, sol gleic) sau din apa stagnata in partea
superioara a profilului (ducand la formarea orizontului pseudogleic,
diagnostic pentru solul pseudogleic).

Soluri saraturoase
Soluri azonale - se gasesc in Campia Romana, Campia De Vest, Campia
Transilvaniei, Campia moldovei, pe tarmul Marii Negre et; sunt soluri
sarace, cu ungrad scazut de fertilitate.

Somesul
Somes, format din unirea la Dej a Somesului Mare (cu izvoare in Rodna
Suhard si afluentii sai Salauta, Sieu Bistrita), cu Somesul Mic (cu izvoare in
Muntii Apuseni, format din Somesul Cald si Somesul Rece), la care se adauga
afluenti mai mici (Almas, Agrij, Lapus si Crasna);

Somnul
Peste rapitor din raurile mari, cu corpul masiv, ajungand pana la 300 - 400
kg, fara solzi, cu carnea alba, foarte apreciata.

Soseaua 'Transfagarasan'
Sosea amenajata peste Muntii Fagaras.

Sparceta
Planta furajera din familia leguminoaselor, cu flori rosii, trandafirii.

Speologie
Stiinta ce se ocupa cu studiul complex al pesterilor. Speologia fizica
cerceteaza: geologia, geomorfologia, hidrologia, microclimatul, iar
biospeologia se ocupa cu biologia pesterilor.

Spinul Vantului
Specie ierboasa ce se gaseste in zona de stepa.

Spodosoluri
Soluri alpine brune acide si podzolice.
Clasa de soluri din sistemul de roman de clasificare corespunzatoare
podzolurilor din legenda FAO.

Spor natural
Diferenta dintre numarul nascutilor vii si cel al decedatilor in timpul unui an.

Stanisoara (munte)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali- Grupa Centrala.

Stavrid
Peste marin, rapitor, lung de 13-15 cm, cu gura mare, prevazuta cu numerosi
dinti.

Stejaru pufos
Specie de stejar.

Sticletele
Mica pasare cantatoare, cu penaj viu colorat.

Stiuca
Peste rapitor de apa dulce, lung pana la 150 cm, cu gura mare in forma de
cioc de rata, inarmata cu dinti puternici.

Stramtoarea Azov
Stramtoarea ca separa MArea Azov de Marea Neagra.

Structura nationala a populatiei
Reaprtitia populatiei pe natiunile conlocuitoare pe o anumita zona.

Structura populatiei pe varste
Reaprtitia populatiei pe varsta pe o anumita zona.

Structura profesionala a populatiei
Repartitia populatiei pe profesii pe o anumita zona.

Strung
Masina unealta pentru prelucrarea, prin aschiere, cu ajutorul unei unelte, a
suprafetelor unei piese in miscare de rotatie.

Stuf
Planta erbacee din familia gramineelor, inalta pana la 4 m, care creste prin
mlastini, pe malurile raurilor si a lacurilor, fiind folosita la acoperisul
caselor, la fabricarea celulozei etc.

Sturioni
Ordin de pesti rapitori din marile si apele dulci ale emisferei nordice, avind
corpul acoperit cu placi osoase.

Subcarpatii
Subcarpatii alcatuiesc un tinut deluros, care sub forma unui brau, cand mai
lat, cand mai ingust, insoteste margine Carpatilor Orientali si Meridionali,
incepand cu Valea Moldovei pana in Valea Motrului.
Subcarpatii sunt formati din dealuri inalte, cuprinse intre 400-800 m si chiar
peste aceasta inaltime. Aceste dealuri au luat nastere intocmai ca si muntii
prin incretirea scoartei.
Subcarpatii sunt impartiti in trei subdiviziuni si anume; Subcarpatii
Moldovei, Subcarpatii de Curbura si SUbcarpatii Getici.

Subcarpatii Getici
Se desfasoara din Valea DAmbovitei si pana in Valea Motrului.

Subcarpatii Moldovei
Se intind intre Valea Moldovei si Valea Trotusului.

Subcarpatii de Curbura
Sunt cuprinsi intre Valea Trotusului si Valea Dambovitei.

Subsidenta
Scufundarea lenta si progresiva a fundului unui bazin sau depresiuni, paralel
cu sedimentarea acestora. Suprafata fotografica a zonelor de subsidenta
poate ramane perioade intregi la acelasi nivel, fiind compensata continuu de
acumulari venite din exterior,. Privita pe perioade foarte indelungate
subsidenta se face totusi ritmic si sacadat, un ciclu incepand cu sedimente
grosiere si terminandu-se cu altele fine, ajungandu-se, in fibnal, la sute si mii
metri grosime, pana se realizeaza un echilibru izostatic mai stabil.
Initial, se definea ca o arie de coborare lenta fara dislocari marginale,
inecata sub aluviuni abundente, a caror depunere grabita impiedica marea sa
patrunda inlauntru depresiunii respective. In prezent se admite ca ariile
subsidente pot fi sub nivelul marii.
Exemple de subsidenta: Campiile Titu-Sarata, Campia Siretului, Depresiunea
Brasovului.

Suceava
Oras situat pe Valea Sucevei, cu populatie de peste 114 000 locuitori.

Suhardului (muntii)
Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica), in continuarea Muntilor
Bargaului.

Sureanu (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parang 2130 m in Vf. lui
Patru.

T

Taluz continental
Vezi Povarnis continental

Tara Barsei
In nordul Carpatilor Curburii, se afla Depresiunea Brasovului. Partea ei
vestica este cunoscuta sub numele istoric de 'Tara Barsei'.

Tara Motilor
Tinutul strabatut de Aries si afluentii sai.

Tarcau (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1664 m.

Tarcului (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 2190m.

Targoviste
Oras situat in Campia Targovistei, cu o populatie de peste 100 000 locuitori.

Targu Secuiesc
SEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Brasov
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea), confectiilor

Tarnava Mare
Afluent al Muresului.

Tarnava Mica
Afluent al Muresului.

Tarpan
Cal salbatic care a trait in Podisul Moldovei, Dealurile Falciului, pana in
sec.XVII.

Taxonomic
Stiinta legilor de clasificare a organismelor vii.

Tectogeneza
Procesele interne care duc la crearea structurilor geologice. Uneori
termenul e folosit si pentru nasterea reliefului tectonic, in special in sens de
orogeneza.

Teiul
Denumire data unor specii de arbori cu frunze mari, cu flori albe sau
alb-galbui cu miros puternic, intrebuintate in medicina.

Telecomunicatiile
Transmitere la distanta, prin instalatii cu sau fara fir, a unor semnale
corespunzand unor sunete, semne sau imagini.

Temperatura medie a iernii
Media temperaturii inregistrata in timpul iernii intr-o anumita zona.

Temperatura medie a verii
Media temperaturii inregistrata in timpul verii intr-o anumita zona.

Temperatura medie anuala
Media temperaturii inregistrata in timpul unui an intr-o anumita zona.

Termal
Care izvoraste cald din pamant.

Termalism
Utilizarea proprietatilor apelor minerale si amenajarea statiunilor termale.

Termoentrala
Centrala termoelectrica.

Tertiar
A treia era, cu viata, in evolutia scoartei terestre, ce a durat cca. 70 milioane
de ani. Incepe prin disparitia marilor reptile; acum se formeaza lanturile
muntoase alpine. Include sau nu si cuaternarul, limita intre ele nefiind clara
(in general se ia ca limita aparitia Omului). Se subdivide in doua perioade:
1. Paleogen (cu doua epoci eocen si oligocen);
2. Neogen, care are doua epoci: miocen (cu urmatoarele varste: aquitanian,
burdigalian helvetian, badenian, sarmatian) si pliocen (cu urmatoarele
varste: meotian, ponsian, dacian, romanian).

Tibles (munti)
Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza
alaturi de Muntii Gutii si Muntii Oas partea nordica a lantului muntilor
vulcanici.
Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor
conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici contin
minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint.

Timis (rau)
Rau component al retelei hidrografice-grupa de sud. Are ca afluenti Raul
rece si Bistra..

Timisoara
Timisoara, oras asezat in mijlocul Campiei Timisului, strabatut de canalul
Bega, are o industrie diversificata (industrie electronica, chim,ica, textila,
alimentara, a mobilei, a materialelor de constructii, etc.) Timisoara este si un
mare centru cultural si universitar.

Tisa (rau)
Tisa, tangenta in nord (62 km) cu afluentii sai din depresiunea
Maramuresului, Viseu, Iza si Tur (interceptat in exteriorul tarii);

Tismana (rau )
Afluent al Jiului.

Topitorie de in sau canepa
Bazine special amenajate unde se pune canepa sau inul la topit.

Toplita
ASEZAREA GEOGRAFICA
Defileul Muresului
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase), materialelor de
constructii (extractia de bazalt)

Topoclima
Clima determinata de conditiile geografice locale (de relief).

Transgresiune
Inaintarea apelor marine peste uscat si respectiv, retragerea liniei de tarm,
datorita unei epirogeneze negative sau aunui eustatism pozitiv. In acest timp
are loc extinderea platformei de abraziune (continentale).
O transgresiune regionala se numeste ingrsiune, iar una locala(cauzata de
miscari locale oscilatorii) se cheama transgrsiune marginala.
O serie de depozite transgresive incepe cu materiale grosiere (pietrisuri,
conglomerate) dupa care urmeaza roci mai fine (argile, marine).

Transhumanta
Deplasare periodica a pastorilor cu turmele de oi, vara de la ses la munte si
iarna de la munte la ses.

Trascaului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni.

Trecatoare
Pas.

Trecatoarea Bran
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.

Trecatoarea Bratocea
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.

Trecatoarea Buzau
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.

Trecatoarea Ciucea
Trecatoare in Muntii Apuseni.

Trecatoarea Cozia
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Fagars - 309 m.

Trecatoarea Ghimes - Faget
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Trecatoarea Izvorul Muresului
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Trecatoarea Lainici (Surduc)
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Gruap Parang 450 m.

Trecatoarea Merisor
Trecatoare in Carpatii Merdionali-Grupa Retezat-Godeanu, desparte
Depresiunea Petrosani de Depresiunea Hategului.

Trecatoarea Mestecanis
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1099 m.

Trecatoarea Oituz
Trecatoare in Carpatii Orientali Grupa Sudica- 866 m.

Trecatoarea Poarta Orientala (Domasnea)
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 540 m.

Trecatoarea Poarta de Fier a Transilvaniei
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 700 m.

Trecatoarea Predeal
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Bucegi - 1000 m.

Trecatoarea Prislop
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1416 m.

Trecatoarea Setref
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 818 m.

Trecatoarea Tihuta
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1201 m.

Trecatoarea Tulghes
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala .

Trecatoarea Turnu-Rosu
Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Fagaras - 400 m.

Trecatoarea Tusnad
Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala.

Triasic
Prima perioada a Mezozoicului.

Tripoli
Diatomit

Trotusul
Afluent al Siretului. Are ca alfuenti: Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau.

Turcana
Rasa de oi.

U

Ucraina
Tara vecina situata la estul tarii noastre.

Ulmul
Denumire data unor arbori cu coroana stufoasa, cu frunze aripate,
inalti pana la 35 m.

Uricani
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
sub 25.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera

Ursul
Specie de mamifer omnivor din Europa si din Asia, Cu corpul masiv,
acoperit cu o blana negricioasa sau roscata.

V

Valcanului (munti)
Culme muntoasa in Grupa Retezat-Godeanu a Carpatilor Meridionali.

Valea Calugareasca
Localitate situata in sudul tarii renumita pentru podgoriile sale (si vinurile).

Valea Tarnavelor (podgorie)
Valea celor doua Tarnave (Tarnava Mare si Tarnava Mica) renumita pentru podgoriile sale.

Vanadiu
Metal dur, casant, de culoare cenusie, folosit ca adaos la fabricarea otelurilor speciale.

Vatra Dornei
Statiune balneo-climaterica situata in Depresiunea Dornelor din Carpatii Orientali.

Vedea (rau)
Vedea (cu Teleorman) aduna apele dintre Olt si Arges;

Vegetatie
Totalitatea plantelor dintr-o regiune, dintr-o tara etc.

Vidra
Mamifer carnivor care traieste pe malul apelor, cu corpul acoperit de o blana deasa, cafeniue-roscata.

Vierme de matase
Larva unor specii de fluturi care produc gogosile de matase.

Viseu de Sus
Oras situat pe Valea Viseului in Depresiunea Maramures,.

Viseul (rau)
Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre nord.

Vrancei (munti)
Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Sudica.

Vulcan
ASEZAREA GEOGRAFICA
Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest
VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992)
intre 25.000-50.000
PROFILUL ECONOMIC
Industrial: industria carbonifera

Z

Zarandului (munti)
Culme muntoasa in Muntii Apuseni -836 m in Vf. Drocea.

Zavoi
Padurice pe malul apei.

Zimbrul
Animal salbatic masiv din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu o blana deasa,pasloasa, cu capul mare si lat, cu coarnele scurte intoarse inafara, in fata si-n sus, cu greabanul inalt, cu gatul si cu barbia acoperite cu par lung, care astazi, din cauza ca se afla pe cale de disparitie, este ocrotit in rezervatii naturale.

Zincul
Metal alb-albastrui intrebuintat in aliaje, la acoperirea unor piese etc.

Zona Litoral
Parte a Pod. Dobrogei situata la malul Marii Negre.

Zona de vegetatie a padurilor
Aceasta incepe de la inaltimea de 150-200 m si urca pana la 1600-1800 m.
Deci, in partea de jos, ea intra in contact cu zona stepei si silvostepei, iar in
partea de sus, cu zona alpina. Zona padurilor acopera dealurile joase,
dealurile inalte si cea mai mare parte din munti. In aceasta zona, clima este
mai umeda, cu variatii mici de temperatura si cu vanturi mai slabe decat in
stepa. De aceea, arborii pot creste aici in conditii mai bune.
Aceasta zona cuprinde trei etaje:
a) etajul stejarului;
b) etajul fagului;
c) etajul rasinoaselor.

Zona de vegetatie a stepei
Zona stepei ocupa tinuturile de campie si partile joase ale podisurilor.
Caracteristic pentru zona stepei este lipsa padurilor. Acestea nu au conditii
favorabile de crestere, din cauza caldurii mari in timpul verii, precum si
datorita uscaciunii climei. Pe alocuri insa, la intalnirea dintre zona stepei si
zona padurilor, incep sa apara si paduri. De aceea, in zona stepei se
deosebesc:
a) stepa propriu-zisa;
b) stepa cu paduri sau silvostepa.

Zona de vegetatie alpina
Zona de vegetatie alpina se intinde mai sus de limita superioara a
rasinoaselor, ocupand cele mai inalte culmi muntoase. Padurea de rasinoase
se rareste incet, incet, pana dispare, facand loc zonei alpine. Trecerea de la
zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina, formata din
turfisuri de ienuperi si jnepeni. Clima este rece, iar vanturile sunt puternice,
ceea ce impiedica cresterea arborilor. Pe suprafete intinse cresc felurite
ierburi, care formeaza pasunile alpine, unde in timpul verii pasc numeroase
turme de oi.

Zona subalpina (a vegetatiei)
Trecerea de la zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina,
formata din turfisuri de ienuperi si jnepeni.