Economia industriilor pe terra

Economia industriilor pe TERRA

Dezvoltarea economica a fiecarui stat este dependenta de un complex de factori din care mentionam: conditiile fizco-geografice, respectiv cadrul natural, bogatiile solului si subsolului, apoi forta de munca si nivelul sau de dezvoltare tehnico-stiintifica. Majoritatea specialistilor in domeniu au precizat ca secolul XXI din mileniu III va fi secolul mediului (L. Brown, 1999, in lucrarea „Starea Lumii”), economia tuturor tarilor urmand sa se indrepte catre un viitor durabil cand se vor folosi principiile fundamentale ale ecologiei din care mentionam: utilizarea rationala a resurselor, reechilibrarea tuturor factorilor de mediu agresati si stabilirea unor relatii stabile intre economie si sistemele ambientale. Pentru a implini aceste deziderate se impune o reevaluare in primul rand a resurselor de pe Terra, care este nivelul de consum, pentru ca economistii sa reorienteze productia ramurilor economice mondiale fata de cerinte. In acest sens expertii economiei mondiale au elaborat teoria existentei unei industrii a resurselor intrucat dezvoltarea exploziva a unor ramuri ale economiei mondiale cat si explozia demografica au condus la aparitia unui dezechilibru economic mondial, unele resurse, mai ales cele minerale, fiind supuse pericolului epuizarii. Pentru a prezenta situatia reala a principalelor ramuri ale industriei mondiale vom analiza mai intai industria energetica de pe Terra si principalele resurse utilizate, la acest considerent adaugandu-se si remarca, ca de industria energetica depinde dezvoltarea tuturor ramurilor economiei mondiale.

1 Industria energetica

Principale resurse utilizate in industria energetica au fost clasificate in doua grupe mari. Din acest punct de vedere distigem::

- Resurse conventionale epuizabile

- Resurse neconventionale inepuizabile

In categoria resureselor epuizabile mentionam: carbunii, petrolul, gazele naturale, sisturile bituminoase, uraniu, thoriu, etc.

In categoria resurselor inepuizabile distingem: energia eoliana, solara, hidrica (rauri, maree, valuri), geotermala, biomasa, toate acestea avand o mare calitate ca sant regenerabile. De-a lungul istoriei umane resursele au fost utilizatze diferit. In prima etapa au fost utilizate ca resurse: biomasa (lemnul), apoi apa si vantul ca mori de apa, pive, etc. In a doua etapa, sec XVIII- inceputul sec XX, resursa primordiala a fost carbunele in proportie de 95-98%, in sec XX, domina resursele fosile,

proritar carbune la cca 62%, apoi petrolul si gazele naturale, a patra etapa, mijlocul sec XX si inceputul mileniului III apare din nou criza petrolului si se dezvolta treptat industria energetica nucleara.

1.1 Resurse conventionale epuizabile

Carbunii pe Terra

Sant o resursa minerala epuizabila si neregenerabila;

Au fost utilizati inca din antichitate pentru incalzit si pentru prelucrarea metalelor;

- Dezvoltarea capitalismului in Anglia, aparitia masinii cu abur, dezvoltarea industriei siderurgice pe continentul european si extinderea acesteia pe Terra, determinat extinderea exploatarilor miniere si descoperirea a noi bazine carbonifere. Carbunii au constituit principala sursa de energetica, sec XIX fiind definit „secolul carbunelui”;

Continutul de carbon imparte carbunii in doua mari categorii

- inferiori (turba, lignitul, carbunele brun) la care concentratia de carbon este

cuprinsa intre 30-50% iar valoarea calorica fiind de la 1600-3500 Kcal/Kg;

- superiori (huila, antracitul) cu continutul de carbon cuprins intr 75-97%

(antracit) iar valoarea calorica atinge 9000Kcal/Kg;

Rezerva mondiala, este de 11 miliarde tone (tc.c) din care ¾ carbune superior, la acesta cantitea se adauga si o rezerva de 180 miliarde tone de turba.

Toata acesasta cantitate reprezinta 90% din resursele minerale ale Terrei (petrolul fiind doar 4%, si gazele naturale 1%, restul fiind alte resurse).

Rapartitia este diferita spatial, CSI, SUA si China de tin 90% din resursa mondiala de carbune, ele dau 50% din productia mondiala de aproximativ 5 miliarde tone.

Principalele bazine carbunifere.

In Europa – Germania (Ruhr), Anglia, Polonia, Cehia, Romania

- Dombasul ucrainean cca (300 strate)

Bazinul Moscovei, Pecioarei, (Dombasul polar)

In Asia – CSI – Zona Muntilor Urali

- Zona Kuzbas (b.h Obi) - Tomi

- Zona Karaganda – Kazahstan

- Zona Tungusca – Lac Baikal

- Zona Taimir, Kolima, Ins Sahalin

In Asia – China detine , locul I in lume cu o productie de 1351 milioane tone anual, cantitatea extrsa din bazinul Chinei de Est, Centrale si Manciuria. India are o productie de 325 milioane tone pe an, Africa de Sud, o productie de 220 milioane tone pe an iar America de Nord, o productie de 913 miloane tone pe an, zonele carbonifere: Muntii Stancosi, Apalasi, si in bazinele marilor lacuri, cursul mijlociu al raului Mississipi.

In Romania exista o rezerva de cca1,15 miliarde tone, din care 1,1 miliarde tone carbune inferior. Productia a evoluat de la 3,3 milioane tone in 1930 la 31,2 milioane tone in 1991 si la cca 36 milioane tone in 2002.

Bazinele carbonifere le regasim in zonele: Petrosani, Oltenia, Banat, Trotus.

Carbunii superiori se extrag in Valea Jiului – Petrosani (huila), in centrele Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, in Muntii Banatului: Anina, Doman, Secu.

Carbunii inferiori se gasesc in bazinul Motrului (Rovinari, Lupoaia, Plostina), in platoul Mehedinti, apoi in zona Barcau Crasna, Valea Crisului, in vestul tarii si la Moinesti.

Petrolul pe Terra

Este o rezerva de origine organica (dupa savantii Eugler si Hofer), epuizabila, neregenerabila. S-a format prin procese chimice intr-un mediu acvatic din materiale fosilifere obtinandu-se Kerogenul care supus unor presiuni locale si temperaturi mai mari de 150 grade Celsius, acesta s-a transformat in hidrocarburi lichide (petrolul) si gaze naturale.

A fost folosit din antichitate (3000 i.e.n) in Orientul Apropiat de catre Sumerieni ca liant in constructii, apoi in China, Romania (1857 ca lubrefiant), in SUA (1859), Rusia (1862). Dupa 1886 cind apare motorul cu ardere interna (benzina) si 1893 cand apare motorul disel incepe extractia tot mai sustinuta a acestei resurse, iar dezvoltarea capitalismului cu marile industrii a condus la utilizarea petrolului in mari domenii ca: chimie, petrochimie, constructii, transporturi, etc. Astfel daca in 1860 s-au extras cca 0,7 milioane tone titei in:

- 1939 s-au extras cca 286 milioane tone titei;

- 1974 s-au extras cca 2855 milioane tone titei;

- 2004 s-au extras cca 3 miliarde tone titei.

Principalele tari producatoare de petrol (2000):

Romania, fosta tara producatoare de titei, are in prezent o productie de cca 6,7 milioane tone anual.

Pe Terra distingem patru zone geografice mari producatoare de petrol:

a.     Europa de Est si Nord Vest (CSI + Norvegia);

b.     Orientul Apropiat (40% din productia mondiala);

c.      Africa de Nord si Est;

d.     America dfe Nord si Centrala;

In Romania intra in functiune prima rafinarie la Rafov, langa Ploiesti In 1850 Bucurestiul este al IV lea oras din Europa care avea iluminatul cu petrol. Zacamintele sant localizate in Campia Romana, Subcarpati de Curbura, Getici, Moldovei (Baz. Tazlau,Trotus, Tg. Neamt) in Campia de Vest si pe platformele din Marea Neagra (6 in exploatare).

Gazele Naturale

Sant un amestec de hidrocarburi saturate in care predomina metanul sub forma de combustibil cu o putere calorica mare de cca 135000 cal/mc.

Productia mondiala:

- 1929 – 57 miliarde mc;

- 1970 – 1070 miliarde mc;

- 1996 – 2308 miliarde mc;

Zonele cu gaze naturale sant localizate in general aceleasi perimetre cu cele petroliere. Principalele tari producatore de gaze naturale sant:

- Rusia 26% din productia mondiala;

- SUA 23,4% din productia mondiala;

- Canada 7% din productia mondiala;

- Anglia 3,9% din productia mondiala.

CSI a extras in 2004, 773 miliarde mc, lucul I in lume, are peste 15000 Km de conducte de gaze naturale care sant exportate transcontinental, Ex: Conducta „Aurora Boreala” alimenteaza

Europa Centrala iar din Conducta „Orenburg – Ujgorod” preia si Romania o cota pentru a-si completa necesarul.

Romania are o productie anuala de cca 18 miliarde mc, ea fiind a 8-a tara producatoare din Europa. Are o rezerva de cca 350 miliarde mc. Primele exploatari s-au facut la Sarmas si Bustenari (in Transilvania), 86% din productie este obtinuta in Transilvania. Gazele naturale se mai gasesc in Podisul Getic, Campia Romana si de Vest si in Bazinul Moldovei (Stulpicani).

Aceste trei categorii de resurse au fost si sant utilizate pentru obtinerea in general de energie termica, in termocentrale prin procese individuale sau mixate (consuma multa materie prima + apa) care in final dau hrana energetica a tuturor ramurilor economiei mondiale.

Marile tari industrializate detin si cele mai puternice termocentrale cu capacitati de peste 4200MGW/ora,Ex: CSI (Rusia- Kostromia) SUA, Anglia,Cehia, Polonia, Canada (4000MGW/ora).

Este in general o energie obtinuta cu mari pierderi (randamentul fiind 35-40%) si cu emanatii de mari cantitati de noxe in atmosfera:

1.2 Resurse neconventionale inepuizabile

Apa este utilizata cu forta sa hidraulica. Pe Terra pe cursul marilor fluvii din majoritatea statelor s-au construit acumulari cu functii complexe: alimentare cu apa, irigatii, pescuit dar si cu functie energetica. State ca SUA, Brazilia, Italia, Franta, Anglia, Spania, Canada, Suedia, Norvegia, CSI, China au mari hidrocentrale.

In Romania marile hidrocentrale se regasesc pe Dunare, Siret, Prut, Somes, Jiu, etc. Portile de Fier ofera 2140 MGW/ora, iar Stanca Costesti 16MGW/ora.

Potentialul mondial este evaluat la cca 21300 miliarde KW/ora (CSI 2154 Kw/ora). Patru tari detin peste 50% din acesta (China, SUA CSI si Brazilia).

Uraniul. De retinut ca 1gr de uraniu echivaleaza cu 4 t de huila, si prin procese nucleare de fuziune, se obtine o energie electrica nepoluanta.

Principalele tari ce detin reactoare nucleare sant SUA: CSI, Franta, Germania, Canada, Japonia, Anglia, Suedia.

Romania are o centrala nucleara la Cernavoda de tip Candu – Canadiana si utilizeaza uraniu natural moderat cu apa grea – deuteriu. Productia sa este de 700MGW/ora.

Energia solara este neconventionala si se obtine prin patru procedee:

concentrarea prin focalizare a energiei solare, prin sistene de oglinzi spre rezervoare de apa (centrale helioelectrice). In SUA Solar One produce cca 10MGW/ora). Alte tari cu centrale: Spania, Italia, Franta, Japonia, Australia, etc;

cu ajutorul unor panouri cu celule fotovoltaice;

captatori solari sau case solare.

Energia eoliana utilizeaza viteza vantului mai mare de 2m/sec si este tot mai solicitata de state ca: Danemarca, Olanda, Austria, Germania, China, SUA, Canada, Australia, etc.

Energia mareica este utilizata de catre statele cu val mareic mai mare de 2 m. Centrale mareomaritice le gasim in Franta, Canada, SUA, Japonia, Anglia, Norvegia, Suedia, etc.

Energia geotermala prezenta in zonele vulcanice ofera sursa energetica dar si termica, marilor centre urbane (Japonia) si tari (Islanda) care utilizeaza cu precadere apa juvenila, provenita din adancime.

La noi este utilizata in zona Crisanei: (Alesd, Oradea, Felix, dar si la Herculane, Olanesti, Snagov, Caciulata.