ECOURI DIN "CIMPUL LINISTEI'

Baraganul, cel mai important grinar al tarii noastre, a intrat mai mult in literatura si stiinta decit alte sectoare ale Cimpiei Romane. Il cunoastem din diferite opere literare. Al. Odobescu, C. Sandu-Aldea si Panait Istrati mai ales, i-au consacrat pagini tulburatoare prin frumusetea si subtilitatea lor 616d32g , imbinind fondul natural cu viata omului, il stim din operele unor clasici ai geografiei - Emm. de Martonne, G. Valsan - ori ai geologiei - Gr. Stefanescu, L. Mrazec, Gh. Munteanu-Murgoci si altii. Efigia Baraganului - e mult de atunci, "a fost odata' - se rezuma la fintina cu cumpana si la apa putina, pe intinderea pustie si infierbintata de soare, la vinturi care maturau nisipul si fugareau ciulinii, la drumuri prafoase si bordeie sapate in pamint. Linistea cimpului, cu energie de relief redusa, desfasurat la nesfirsit, devenise proverbiala.

Peisajul natural al Baraganului se schimba putin de la un loc la altul. Ceea ce insa impresioneaza astazi sint schimbarile mari petrecute in Cimpia Baraganului. Cine-1 strabate azi prin partea mijlocie, pe sosele ori pe calea ferata, avind in fata imbinarile din tabloul proaspat si stralucitor al cimpului, nu-si poate imagina cum era altadata. Baraganul era considerat ca un tinut sarac in resurse ale subsolului. Forajele executate in anii socialismului au descoperit acumulari de hidrocarburi. Dintre acestea semnalam cimpurile petrolifere Urziceni-Bordei Verde-Oprisenesti in exploatare, prelungite in aria Colelia-Grindu si din alte regiuni. Din stepa "ciulinilor', Baraganul s-a transformat intr-o padure de sonde. Prospectiunile geologice au descoperit si ape cu calitati minerale - cum sint cele de la insuratei, Ciulnita, Dichiseni etc. Localitatile Lacu Sarat si Amara au devenit adevarate complexe balneoclimaterice. Lucrarile hidrotehnice au regularizat cursurile apelor din Baragan, au scos de sub inundatii mari terenuri agricole. Terenurile nisipoase din bazinul Calmatuiului au devenit fertile. Lipsa apei in perioadele secetoase este astazi compensata de o tesatura de canale de irigatii moderne, care dau apa necesara vietei plantelor. Metamorfoza Baraganului s-a infaptuit intr-un timp relativ scurt. Peisajul urbanistic, foarte sarac altadata, care se rezuma doar la doua tirguri, s-a amplificat. Slobozia, din inima Baraganului, un fost tirg de vite si cereale, s-a dezvoltat treptat trecind la oras cu specific industrial. Urziceni, netrecut pe vechile harti are astazi infatisarea orasului modern, ca si Tandarei, transformat tot dintr-un sat. Procesul de innoire al Baraganului este evident si in multe din asezarile rurale care capata noi valente.