Egipt
Egiptul antic
Au inventat sapa cea mai veche unealta agricola si au facut experiente în cresterea animalelor si plantelor.
Egiptul este un tarâm cu o izolare geografica neobisnuita. La est si la vest se gasesc deserturi vaste, la nord se afla Marea Mediterana, iar la sud înainte de construirea Marelui Baraj era o bariera formidabila de roca magmatica în spatele careia se întindea pamântul sterp al Nubiei. Între aceste teritorii se gasea un teritoriu divizat: Egiptul de Sus se întindea de la Assnan pâna într-un punct situat la sud de modernul Cairo si era sterp, înafara de o fâsie îngusta de pamânt, acela care flanca fluviul, delta sau Egiptul de Jos si se întindea din locul unde Nilul, înainte de a ajunge în Marea Mediterana, iriga un triunghi fertil de cca 200 km. Fluviul Nil facea legatura între Egiptul se Sus si Egiptul de Jos.
Egiptul ocupa 1 milion de km˛ din coltul cel mai uscat si sterp al Africii, include si peninsula Sinai, care este africana geologic, însa geografic îi apartine Asiei. La sud si la vest dincolo de largile bariere ale desertului se întinde mare parte a restului Africii, de care Egiptul este legat ombilical în plus prin zveltul si întretinatorul vietii, Nilul. Pe masura ce traverseaza granita sudaneza spre Egipt, Nilul a parcurs deja 5000 de km, presarând pe traseu lacuri de munte, pravalinde-se în cascade, s-a evaporat în mlastini si a sapat o serpentina prin 1000 de mile de stânci si nisip, într-un lac artificial, masiv cu templul Abu Simbel pe un mal. Acest lac la sud de Aswan, este lacul Nasser, cel mai mare lac din lume, o realizare a secolului XX care a schimbat înfatisarea Egiptului o data pentru totdeauna.
Înaintând spre nord, fluviul curge prin meandre pe câmpiiile punctate de hipopotamii cu pasi lenesi, se strecoara apoi pe sub multimea de poduri din Cairo. Aici Nilul formeaza o delta, apoi se împrastie luxuriant pâna când, mult diminuat, ajunge în Marea Mediterana.
Pentru Egipt, Nilul si vaile lui, nu reprezinta totul. In adâncul desertului se întind miraculoase insule de verdeata numite oaze.
Relieful
Egiptul leaga coltul nord estic al Africii si marginea sud vestica a Asiei. Cea mai mare distanta în lungime este de la nord la sud de 1025 km si cea mai mare distanta în latime este de la est la vestde aproximativ1240 km. Deserturile egiptene formeaza mai mult de 90% din suprafata. Ele sunt parti ale regiunii aride care se întind de la coasta Atlanticului în vest si pâna la Asia Centala în est. Desi extrem de putin populate (sunt locuite de mai putin de 1% din populatie), ele con, ele contin sase depresiuni populate numite oaze.
Desertul de Est sau Desertul Arab se afla la est de valea Nilului si se extinde catre Marea Rosie. Este mai înalt decât Desertul de Vest, înaltându-se printr-o serie de lanturi muntoase, paralele cu marea numite Muntii Marea Rosie. Acopera aproximativ223000 km˛ sau 21% din masa de uscat a Egiptului.Desertul Arab are doua portiuni distincte: podisul nordic Al Ma’aza care este compus în primul rând din calcare si podisul sudic Al’Ababdba. În aceste zone apa este foarte putina.
Desertul de Vest sau Desertul Liban este mult mai mare decât desertul Arab, având o suprafata de 681000 km˛ si ocupa doua treimi din Egipt. Este separat de marea Sahara prin regiuni deluroase fiind compus mai ales din piatra de nisip nubiana si calcar.
La sud de depresiunea Ouattarah exista o fâsie de dune de nisip de la nord la sud care continua mult în sud pâna la depresiunea Khorga, unde se aplatizeaza. Desertul de Vest este cea mai mare zona arida din Egipt. Oaze din Desertul Liban: Siwa, Farafra, Dakhla, Kharijah.
Desertul Nubian aflat în extremitatea sudica, reprezinta o regiune extinsa de roca, nisip si dune de nisip.
Peninsula Sinai este dominata în partea de nord de un desert, iar în partea de sud de munti tari, rezistenti a caror vârfuri masoara mai bine de 2100 m altitudine. Dintre acesti munti punem enumera Muntii Catherine, unde cea mai mare altitudine este de 2637 m si Muntii Sinai.
Clima
Climatul din Egipt este caracterizat de doua sezoane: unul cald din mai pâna în septembrie, unde temperatura este ridicata, având o maxima de 37°C si o minima de 14°C si unul rece din noiembrie panâ în martie. Diferente mari de temperatura de la zi la noapte se înregistreaza în deserturi, unde temperatura maxima ziua este de 46°C, iar noaptea temperatura minima este de 6°C. În sezonul rece temperaturile în desert noaptea sunt destul de scazute, ajungând chiar la 0°C.
Verile sunt fierbinti si uscate în partea de sus a Egiptului, umede în delta si de-a lungul coastei mediterane. În ultimii ani umiditatea a ajuns si la Cairo, iar orasul se înabuse din cauza arsitei.
Iernile sunt mai blânde cu putine ploi, dar de obicei, zilele sunt luminoase si însorite, iar noptile reci.
Primavara si toamna sunt scurte si în timpul celor 50 de zile între sfârsitul lui martie si mijlocul lunii mai, si isca furtuni de nisip sporadnice.
Economia
Economia egipteana a fost dominata de capitalul privat pâna când a avut loc revolutia de la 1952, care a înlocuit monarhia cu republica.
Forta de munca
Forta de munca egipteana este de 25.9 milioane din care 69% sunt barbati si 31% sunt femei. În agricultura si pescuit lucreaza 30% din total, în sectorul serviciilor lucreaza 49% din total, iar în industrie 21% din total.
Agricultura
În anul 2002 sectorul agricol inclusiv pescuitul, au contribuit cu 17% la formarea PIB-ului. Înainte de industrializare, agricultura furniza exporturile egiptene, dar din 2002 a furnizat mai putin de 1% pentru export. Cela mai importante culturi agricole le constituie bumbacul, cerealele, fructele si legumele. Suprafata de cultivare a Egiptului este mica dar cu un grad de fertilizare foarte ridicat. Este localizata de-a lungul Nilului si în delta Nilului. Productia la hectar este ridicata. Începând cu secolul XX Egiptul exporta fructe, legume, zahar si orez.
Pescuitul
Pescuitul este o industrie importanta în Egipt. Mari cantitati de peste se gasesc în Nil, Marea Mediterana si Marea Rosie.
Produsele industriale
Industria, include produse industriale, minerit si constructiile care a contribuit la formarea PIB-ului cu 33% în 2002. Principalele produse industriale sunt textilele, chimicalele, metalele si produsele petroliere. Politica economica mai liberala a permis înfiintarea unui numar de companii private care aveau diverse domenii de activitate precum producerea de piese pentru automobile, electronice, bunuri de larg consum si alte articole si produse farmaceutice. Majoritatea fabricilor sunt concentrate în jurul celor doua mari orase Cairo si Alexandria si în zonele industriale de-a lungul Canalului Suez.
Mineritul
Petrolul în Egipt constituie cel mai important produs mineral, deasemenea cea mai importanta sursa de venit. Egipt a început sa exporte gaz natural în 1990. Alte minerale produse în Egipt includ rocile fosfate, minereu de fier.
Servicii
Serviciile contribuie cu 50% la formarea PIB-ului. Serviciile cuprind: servicii social guvenamentale precum sanatatea si educatia, servicii financiar bancare si servicii personale.
Turismul
În 2002 4.9 milioane de turisti au vizitat Egiptul, aducând venituri tarii în valoare de 3.8 miliarde$. Majoritatea turistilor au facut un tur în Egipt care includea vzitarea orasului capitala, Cairo, si situri cu ruine din Egiptul antic de pe Nil.
Începând cu anul 1979 s-a înregistrat un flux masiv de ajutor strain. Drept urmare infrastructura s-a îmbunatatit, s-au construit drumuri noi care conecteaza toate drumurile din tara. Satele din susul si din partea de jos a Nilului precum si din desert au acum electricitate, scoli noi si spitale si beneficieaza deasemenea de alte servicii care s-au dezvoltat si au crescut numeric. Sistemele telefonice continua sa se renoveze si sa se extinda. În Egipt a fost încurajata investitia în sectorul privat, ceea ce a facut ca schimbarea sa fie brusca.
Pentru turisti exista zeci de hoteluri noi, restaurante precum si magazine cu marfa de înalta calitate.
Resurse naturale
Egiptul detine o varietate de resurse minerale printre care se enumera si aurul si granitul rosu, care au fost exploatate înca din antichitate. Alte minerale pe care le putem întâlni în Egipt sunt fosfatii, manganul si minereul de fier.
Deasemenea Egiptul, detine cantitati importante de petrol în zona coastei Marii Rosii la Al’Alamayn, Marii Mediterane si Peninsulei Sinai. Se extrag deasemenea si gaze naturale.
Egiptul are multe probleme legate de mediu, care au îngreunat dezvoltarea economica si sociala. Cea mai imporatanta problema este legata de calitatea si cantitatea apei, poluarea pamântului, cresterea demogeafica, poluarea aerului si efectele turismului asupra mediului.
Egipt se alimenteaza cu apa din Nil. Calitatea apei din râu este serious amenintata degradul de poluare rezultat din industrie si agricultura. Au contribuit deasemenea la poluarea apei din Nil si folosirea de catre fermieri a unor substante chimice fertilizante. Pentru a creste productia la hectar, fermierii au folosit ierbicide si pesticide moderne, care deasemenea contribuie la poluare.
Crestera rapida a populatiei egiptene a cauzat deasemenea mari probleme ale mediului. Datorita faptului ca agricultura în Egipt se poate face doar de-a lungul si în delta Nilului, populatia s-a îngramadit în aceste zone. Densitati mari ale populatiei precum în Cairo, Alexandria, Al Minya si Aswan au saracit aerul facându-l de o proasta calitate. Automobilele sunt si ele responsabile pentru gradul ridicat de poluare a aerului în aceste orase.
Turismul este o importanta sursa de venit a tarii care contribuie la cresterea economica. Cu toate acestea s-a ajuns la o degradare serioasa a calitatii apei din Marea Rosie.
Bugetul egiptean a alocat anumite sume pentru protectia mediului. Câteva dintre aceste probleme au fost rezolvate spre exemplu crearea unei rezervatii naturale în regiunea Sinai.
Ppulatia egipteana este de 76.117.421 în anul 2004. Oamenii locuiesc aproape exclusiv în valea si delta Nilului, în regiunea Canalului Suez si în coasta nordica a Peninsulei Sinai. Exista si câteva mici comunitati în oazele Desertului Liban si în orasele miniere din Desertul Arab.
Densitatea populatiei în Egipt este de 77 loc./km˛, dar densitatea populatiei în zonele nelocuite a tarii este de 1,9 loc./km˛.
Rata de crestere a populatiei, care a fost de aproximativ 2.5%/an în 1980. În 2004 rata de crestere a populatiei a fost de 1.83%.Rata natalitatea a fost de 24‰, iar rata motalitatii a fost de 5‰.
De-a lungul istoriei majoritatea populatiei egiptene a locuit la sate, practicând agricultura, însa începând cu jumatatea secolului al XX-lea acestia au migrat spre orase în cautare de lucru. În 2002, 43% din întraga populatie locuiesc la orase.
Orase, zone si atractii turistice
Cairo, capitala Egiptului este o metropola galagioasa de 17 milioane de locuitori. Cairo este iubit si detestat în egala masura, dar majoritatea vizitatorilor Egiptului petrec cel putin câteva zile aici, admirând moschee, muzee si bazaruri.
Daca cândva Cairo a fost considerat “mama lumii”pentru “solul sau de aur” pentru femeile care sunt ca fecioarele cu ochi negri din Paradis, cu casele lui palate, iar aerul catifelat si la fel de placut mirositor ca padurea de aloe, acum el este vazut ca o “doamna în vârsta”, unde aerul placut mirositor a atins unul dintre cei mai înalti indici de poluare din lume.
Alexandria cel mai important oras de coasta a Egiptului, fondat de Alexandru cel Mare, este legat de Nil prin canale. De aici se extinde o fâsie neteda si lata de nisip alb de-a lungul tarmului spre est si spre vest.
Hurghada
Una dintre cele mai renumite statiuni litorale
din Egipt, situata pe malul Marii Rosii, la 500 km de Cairo.
Marea cristalina este aici marginita de plaje acoperite cu nisip
fin. În unele locuri patrund în mare recifuri de corali, a caror
frumusete subacvatica îi încânta pe iubitorii de
scufundari. Hurghada asigura conditii ideale pentru baie si
diferite sporturi nautice, datorita climei placute si a faptului
ca temperatura apei marii nu coboara decât foarte rar sub 22°C.
El Gouna – Orasul din oras
Orasul de sine statator apartine totusi de
Hurghada. Atmosfera romantica a statiunii se datoreaza
lagunelor. În centrul orasului se afla un port în care sunt ancorate
iahturi luxoase. Centrul este presarat cu restaurante internationale,
baruri, cafenele, mici magazine. Tot aici se afla cel mai mare teren de
golf cu 18 gauri.
Safaga
Este o statiune linistita pe malul marii, la 50 de km de
Hurghada. Bogatia acestei zone în recifuri de corali ofera
posibilitati minunate pentru scufundari. Statiunea este în
curs de dezvoltare, dar totusi recomandam familiilor cu copii si
pentru turistii care doresc liniste si odihna.
Makadi
Statiunea Makadi este renumita pentru plaja frumoasa,
hotelurile elegante si luxoase care ofera servicii de calitate
si recifurile de corali. Aceasta statiune se situeaza la 35
de km de Hurgahada si se poate ajunge usor dintr-o localitate în alta
cu transport local.
Valea Regilor si Valea Reginelor
Pe malul vestic al Nilului, la poalele unor creste muntoase ce se
înalta deasupra peisajului, se afla imperiul proslavit al
celor morti. Mormintele regilor provin din perioada dinastiilor 18-20.
Timp de aproape 500 ani, faraonii au fost înmormântati în morminte
sapate în stânci, care pâna în zilele noastre sunt împodobite cu
minunate basoreliefuri si mici picturi viu colorate. În apropiere, se
afla Valea Reginelor, cu mormintele acestora si ale copiilor regilor.
Cele mai cunoscute monumente din aceasta vale sunt: templul impresionant al
reginei Hatsepsut si colosii lui Memnon.
Sharm El Sheikh
În partea sudica a Peninsulei Sinai se afla un recif de corali
– al doilea ca marime din lume. “Golful Seicului” îsi
asteapta vizitatorii cu o vreme minunata tot timpul anului,
numai buna pentru excursii cu camilele sau jeepurile. Icoanele de la
Sf. Ecaterina, canioanele colorate, sau Muntele lui Moise constituie amintiri
de neuitat pentru cei ce poposesc aici.
Luxor, Karnak
Sunt cele mai vizitate temple din Egipt. Obiectivul cel mai cunoscut este
templul dedicat zeilor Amon, si Chons. Karnak – orasul templelor zeului Amon se afla
la aproximativ 2 km de Luxor. Zidurile templelor, obeliscul si statuile
ramase peste vreme impresioneaza puternic vizitatorii. Templele din
Karnak dateaza de mai bine de 2000 ani, cel mai mare dinrte ele având o
suprafata de peste 5000 mp, fiind cunoscut drept una dintre minunile
arhitecturii antice.
Memfis, cel mai important dintre stramosii orasului Cairo, a fost întemeiat de Menes. Locul lui se întinde la 24 km de drum la sud spre Cairo, pe patra de vest a Nilului. Ruinele vechiului Memfis înconjoara satul Mit Rahinah, al carui nume deriva de la templul lui Mithras care a fost construit sub dominatie romana. Astazi nu mai sunt multe de vizitat în Menfis, cu exceptia unuia dintre cei doicolosi ai lui Ramses si a Sfinxului de Albastru.
Sakkara, gazduieste Piramida lui Unas, construita de ultimul rege al Dinastiei V, care detine cele mai timpurii texte de piramida. Totusi cea mai importanta piramida care domina întreaga zona este Piramida în Trepte a lui Zoser, prima dintre piramide si primul mare monument din lume construit în piatra cioplita. Alte obiective turistice ale acestei zone sunt Manastirea Sf.Iremia, Mormintele lui Mereruka si Kageneni, Complexul de piramide ale lui Pepi care este accesibil pe jos, calare pe magar, cal sau camila sau cu un automobil cu tractiune. Doar în zona Sakkara s-au excavat nu mai putin de 15 piramide regale creându-se astfel o suprafata lunga de mai bine de 5 km. Tot ceea ce s-a descoperit pâna acum reprezinta doar o mica parte de ceea ce este înca acoperit de nisipuri. Aceste nisipuri ascund morminte necunoscute, printe care , undeva si pe cel al marelui arhitect Imhotep.
Pacea si frumusetea linistita a regiunii agrare de pe lânga Dahshur au atras mai multe categorii profesionale din Cairo, care si-au construit aici casele de odihna rurala. Cea mai potrivitA perioadA pentru vizitarea locului este mijlocul iernii, când în zagazul natural de la baza Piramidei Negre se formeazaun lac. Aceasta piramida a fost construita din caramida. Tot aici se mai gasesc si alte doua piramide din dinastia a XII-a. Piramida încovoiata are panta de 54° ale laturilor sale, la jumatate îsi schimba directia într-un unghi de 43° - motivele pot fi gasite în simbolismul religios.
|
