CUVINTE CHEIE :natalitate, mortalitate,evolutie, structura populatiei,dezvoltare.
METODOLOGIE :Lucrarea întruneste date statistice secundare provenite din lucrari din domeniul demografiei, socialului, politicului sau istoriei acestor tari. Indicatorii demografici au fost evaluati prin intermediul metodei analizei comparative. Pentru vizualizarea anumitori indicatori s-a folosit metoda grafica
Ani
Rata migratiei nete/ 1000 loc. în Botswana
Rata migratiei nete/ 1000 loc. în Coreea
3.STRUCTURA POPULAŢIEI
3.1.STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ sI SEXE
În ceea ce priveste structura pe grupe de vârste si sexe în Elvetia, intervalul 0-4 în anul 1950 este cel mai dezvoltat, atât în cazul populatiei de gen masculin, cât si cea de gen feminin, cel de-al doilea esantion fiind mai putin numeros decât primul. Se observa ca cea mai mare parte a populatiei apartine vârstei tinere si mature (0-49 ani). Piramida nu prea are forma de triunghi, deoarece exista un numar aproape constant al populatiei pe toate categoriile de varsta , natalitatea nu este foarte ridicata pentru a avea la baza piramidei o baza extinsa, flancuri convexe si vârf ascutit, datorita faptului ca numarul vârstnicilor este destul de redus.
În anul 2000 situatia este
diferita, cele mai mari valori înregistrându-se la grupele de vârsta
35-39 de ani dupa cum se poate observa si în figura. Aceasta
piramida în forma de clopot sau amfora (specifica statelor
dezvoltate) are o baza putin extinsa, datorita
natalitatii reduse, flancuri convexe, deoarece tinerii adulti
apartinând generatiilor 1945-1965, sunt numerosi si vârful
aplatizat, corespunzator unei populatii vârstnice numeroase. Forma de
amfora indica proportii aproximativ egale de tineri si
vârstnici, precum si o pondere ridicata de adulti. Acest tip de
piramida caracterizeaza statele în care evolutia
natalitatii a înregistrat oscilatii importante sau în care
migratia a avut un rol important.
În cazul Angolei în anul 1950, situatia se prezinta astfel: intervalul 0-4 înregistreaza cele mai mari valori în ambele situatii.se observa o preponderenta în cazul populatiei adulte de sex feminin.
Se observa ca cea mai mare parte a populatiei apartine vârstei tinere (0-15 ani), o rata ridicata a fertilitatii si o mortalitate ridicata. Piramida este în forma de triunghi, caracteristica statelor subdezvoltate, cu o baza extinsa, deoarece natalitatea este ridicata, flancuri concave si vârf ascutit, datorita faptului ca numarul vârstnicilor este redus.
În anul 2000 acelasi interval domina piramida, însa nu numai:varsta tânara(0-14 ani) e mai numeroasa decât în anul 1950 si se observa o longevitate mai mare a femeilor decât a barbatilor la vârsta adulta,ca si în anul 1950.
Referindu-ne la grupele mari de vârsta, din totalul populatiei, în Elvetia anului 1950, 2000 si se preconizeaza ca si în 2025 tendinta a fost si va fi a predominarii populatiei adulte (vârsta cuprinsa între 15 si 64 de ani) cu o valoare de 66,9 în 1950,
67,5 în anul 2000 si se crede a fi de 61.8% în 2025. Cea mai mica pondere o are populatia vârstnica (de 9.6% în 1950) situatie care se preconizeaza a se schimba pâna în 2025 cand vom avea (23%) populatie varsnica – tendinta de îmbatrânire demografica. Populatia tânara are o evolutie descendenta procentual datorita scaderii natalitatii si a cresterii sperantei de viata la nastere. În cazul Angolei remarcam predominanta populatiei adulte, o tendinta de echilibru a populatiei vârstnice, dar cu un procent foarte mic comparativ cu celelalte grupe de varsta datorat mortalitatii ridicate, si o crestere semnificativa a populatiei tinere, dubla, aproape tripla ca procent în comparatie cu cea a Elvetiei (fig. 13, vezi infra).
Fig. 13 – Proportia populatiei dupa grupe de vârsta
3.2.STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ
Din punct de vedere socio-economic în Elvetia predomina sectorul tertiar datorita puterii mari de cumparare a populatiei, indiciu al unei economii dezvoltate. Spre deosebire de cazul enuntat mai sus în Angola cel mai bine reprezentat sector este cel primar, situtie tipica pentru o economie în curs de dezvoltare. 95% din exporturile sectorului primar sunt înregistrate de diamantele brute, principalul partener în acest sens fiind Uniunea Europeana.
Fig. 14 – Structura socio-economica în Elvetia si Angola (2002)
3.3SRTUCTURA ETNO-CULTURALĂ
3.3.1.STRUCTURA LINGVISTICĂ
Concluzii
În lucrarea de fata s-a analizat situatia statelor Elvetia si Angola din perspectiva evolutiva, principalul element de demarcatie fiind indicele de dezvoltare umana. Cele doua state luate în calcul fac parte din categorii demografice diferite, Elvetia având o populatie mult mai numeroasa decât Angola. În ceea ce priveste dinamica populatiei se înregistreza valori foarte diferite:în Elvetia natalitetea si mortalitate au valori scazute, situatie prezenta, în general, într-un stat dezvoltat, spre deosebire de Angola unde rata natalitatii este mare, iar mortalitate are valori ridicate (mai ales mortalitatea infantila) datorita aparitiei unei maladii incurabile-hiv si altor boli specifice zonelor sarace.
Ţarile se evidentiaza si în ceea ce priveste fertilitatea, aceasta având un indice mult mai mare în Angola, mortalitatea infantila, ce are valori extrem de mari în Angola, speranta de viata, având un indice foarte mic fata de Angola.
În cazul analizei structurii populatiei, atât în Elvetia, cât si în Angola, predomina populatia adulta, însa în Elvetia exista o tendinta de îmbatrânire demografica. În Angola pe primul loc se afla sectorul primar,cu o agricultura intensiva, iar în cazul Elvetiei locul întâi este ocupat de sectorul tertiar.
Desi sunt situate pe doua continente diferite, cu o cultura si traditie ce nu par a se fi intersectat vreodata, Elvetia si Angola au unele asemanari în ceea ce priveste religia, de exemplu, însa nu au aceeasi limba sau grupuri etnice.
Dezvoltarea, în sens comparativ-în cazul celor doua state, evidentiaza modul în care resursele au fost aduse în stadiul productiv si genereaza bunastare. Aceasta poate sa implice crestere economica, modernizare, îmbunatatirea nivelului productiei materiale si consumului, schimbarilor în traditiile culturale, sociale, schimbari ale structurilor politice.
BIBLIORGAFIE
ERDELI, G. , DUMITRACHE, L. (2001), GEOGRAFIA POPULAŢIEI, EDITURA CORINT ;
www.worldpopulationprospects.com
www.esa.un.org
www.stat.go
|
