ENERGIA APEI

.Energia hidraulica

Energia constituie un exemplu de problema interdisciplinara. Energia nu poate fi înteleasa în afara principiilor termodinamicii, unde timpul este un parametru esential:

.principiul I - energia se conserva

.principiul II - energia se degradeaza

Energia hidraulica este energia care functioneaza datorita presiunii apei sau a unui alt lichid. Energia hraulica este folosita inca din antichitate la macinarea cerealelor, prelucrarea tesuturilor , macinarea minereurilor, etc.

De-a lungul timpului, energia hidraulica a capatat numeroase intrebuintari. Apa era utilizata ca atare, prin energia cinetica a raurilor sau transormata in aburi pentru actionarea unor masini. Aceasta este folosita si la producerea energie electrice .

Inainte ca energia electrica sa fie folosita in toate domeniile de activitate, oamenii foloseau alte metode pentru a ii ajuat in viata de zi cu zi. Una dintre aceste metode este utilizarea ene 16316r171q rgiei hidraulice. Aceasta era utilizata pentru a le usura viata oamenilor.

.Instalatii hidraulice

Cea mai utilizata instalatie hidraulica,care este si astazi folosita este moara de apa. Ea are nevoie de o apa curgatoare. Piesa principala care determina functionarea oricarei mori o reprezinta roata cu palete asejata in calea curentului de apa pentru a i impinsa de acesta. Astfel se obtine miscarea de rotatie a axului rotii.

Macinarea cerealelor a constituit, in intreaga istorie a civilizatiei omenirii, sfera de activitate productiva care a receptat, cea dintai, noile investitii in domeniul miscarii, al transmiterii acesteia prin sisteme specifice proceselor tehnologice si al surselor de energie.Pe de alta parte, perenitatea pietrelor morilor ofera posibilitatea urmaririi, incepand din neolitic si pana astazi, a modului in care a evoluat acest monument.

Materialele arheologice descoperite an Romania pun la dispozitie, cu generozitate, martorii originali ai acestei evolutii istorice, relevand importanta contactelor culturale cu marile civilizatii ale antichitatii greco-romane deopotriva in perioada clasica elena (atunci apare si se generalizeaza moara paralelipipedica cu miscare lineara), elenistica (acum se produce trecerea de la moara lineara la cea circulara) si mai ales romana, cand se generalizeaza tipurile fundamentale ale morii: de mana, cu tractiune animaladar si cea hidraulica, raspandita in ambele versiuni tipologice: cu transmisie directa - tipul oriental, cu roata orizontala - si cu angrenaj pentru multiplicarea vitezei - tipul occidental, avand roata verticala.

Dacia a cunoscut moara cu apa, cel putin la nivelul marilor orase si resedinte de legiuni, caracterizate printr-o mare densitate demografica, de unde si necesitatea aplicarii unor tehnologii superioare, inca din sec. II-III e.n.

Prin generalizarea morilor de apa, intre secolele X-XII, in intreaga Europa, inclusiv in tara noastra, moraritul devine, dintr-o mai veche indeletnicire gospodareasca, o importanta industrie fuedala, la inceput, monopol al marilor feude laice si ecleziastice si al domnilor de tara sau al principilor, treptat, intrand an posesia lor, asa cum s-a antamplat si cu instalatiile hidraulice, si cu cumunitatile obstesti taranesti.

Fenomenele specifice Romaniei, ca acela al incomparabilei densitati a morilor cu ciutura al valorificarii - cu maxima ingineozitate - a particularitatilor locale ale retelei hidrologice, ca si a altor agenti naturali, ceea ce a generat impresionanta varietate tipologica a instalatiilor de morarit, in sfarsit, cel al specializarii unor localitati in exploatarea morilor de apa.

Industriile textile hidraulice au reprezentat, alaturi de morarit, de instalatiile miniere si siderungice, actionate de forta apei, cele mai importanate sectoare ale economiei medievale, determinand un progres substantial al productiei de lana prin promovarea pastoritului in anumite zone (initial din sudul Transilvaniei), din faza productiei autarhice (sistemul traditional local cu iernarea in sat), in faza transhumantei pastorale.

Valorificarea energiei cinetice a cursurilor de apa din zonele situate pe ambii versanti ai tuturor formatiilor muntoase din Romania a fost facuta, pentru intaia oara, inca din Latinul dacic, in procesul finisarii (ingrosarii, flausarii) si spalarii tesuturilor din lana, la cea mai simpla instalatia hidraulica, in cadrul careia, agentul mecanic este insusi suvoiul de apa, proiectat cu forta turbionara la baza dispozitivului, pentru crearea curentului de apa circular, care antreneaza tesaturile introduse in steaza sau valtoare.

Simplitatea tehnica a instalatiei si caracterul natural al procesului (reprodus dupa fenomenul vartejurilor de pe cursul vijelios al apelor de munte), raspandirea sa maxima pe intreg teritoriul tarii, in aceeasi varianta, imprumutarea denumirii de la fenomenul natural confera acesteia, valoarea istorica de cea mai veche tehnica hidraulica de prelucrare a unor produse pe teritoriul Romaniei.

MOARA CU ROATA ORIZONTALA ("CIUTURA")
Toplet, jud. Caras-Severin

In categoria instalatiilor pentru macinat cereale, moara cu ciutura reprezinta cea mai simpla instalatie din seria tipologica a morilor hidraulice, avand transmisia, de la roata la piatra alergatoare, directa.
Pentru randamentul sau scazut, datorat tocmai acestor parametri tehnici, denumirea sa populara este de "rasnita".

MOARA CU SASE ROTI ORIZONTALE ("CIUTURI")
Galesoaia, jud. Gorj

Moara cu sase ciuturi provine din satul Galesoaia (com. Calnic, jud. Gorj), de pe apa raului Tismana, unde fusese ridicata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Prin anumite particularitati tehnice si arhitecturale, dar mai ales prin numarul de instalatii de macinat, ea completeaza seria tipologica a morilor cu ciutura din muzeu, demonstrand spiritul creator al constructorilor populari din aceasta zona, care prin anumite modificari ale instalatiei traditionale au reusit sa foloseasca maximal resursele locale.

Schita - moara vazuta tranversal

MOARA CU DOUA ROTI ORIZONTALE ("CIUTURI") SI ANGRENAJ DE TRANSMISIE

Rau de Mori, jud. Hunedoara

Instalatia morii hidraulice si angrenaje de transmisie a fost recuperata în anul 1982, de la un monument defalcat, din comuna Rau de Mori, judetul Hunedoara.

Moara a fost construita in anul 1920, avand mai multe inovatii fata de tipul traditional, raspandit frecvent în satele din zona Hategului, tip caracterizat prin dotarea cu o singura roata, având un diametru mediu de cca. 0 cm. si transmisia directa, prin axul vertical al rotii hidraulice.

Vedere longitudinala

O alta instalatie hidraulica este piua. Piua este o instalatie sau masina folosita pentru impaslirea tesuturilor de lana prin presarea si frecarea lor intre 2 cilindrii rotitori.

PIUA CU BATERE VERTICALA SI VALTOARE

Rod, jud. Sibiu

Constructia propriu-zisa, "casoaia" pivei, este formata dintr-un schelet de stalpi de lemn, captusit cu margini de brad. Initial, aceasta constructie a adapostit si incaperea pentru piuar. In anul 1950 s-a adaugat "casa piuarului", o incapere construita din barne de brad. Constructia este asezata pe o fundatie din lespezi de piatra, iar acoperisul este construit in doua ape si invelit cu sita de brad.

PIUA HIDRAULICA CU BATERE ORIZONTALA SI VALTOARE ("VAIALA")

Prigor, jud. Caras-Severin

Instalatia mixta pentru ingrosat tesaturile din lana, destinate uzului gospodaresc ("straie") si imbracamintii ("panura"), formata din piua cu maie cu batere pendulatorie ("vaiala") si valtoare ("busnita"), a fost transferata in muzeu in anul 1966, de pe apa Prigorului, comuna Prigor, judetul Caras-Severin.

PIUA HIDRAULICA CU BATERE PENDULATORIE SI MOARA ("MOARA CU DUBE")

Fanate, jud. Bihor

Complexul de industrie taraneasca format din moara si o piua de haine ("dube"), transferat in muzeu in anul 1966, din satul Fanate, judetul Bihor, dateaza din anul 1877.

Cele doua instalatii, actionate fiecare de o roata hidraulica cu "cupe" si actiune superioara, sunt adapostite in aceeasi constructie, fiecare ocupand o jumatate din spatiul interior.

MOARA CU ROATA ORIZONTALA ("CIUTURA") SI ADMISIE PRIN AJUTAJ ("BUTONI")
Svinita, jud. Mehedinti

"Rasnita cu butoni" a fost transferata, în anul 1967, din comuna Svinita, judetul Mehedinti, situata pe apa Elisovei din Clisura Dunarii.
In registrul cadastral austriac, rasnita "Novana" (moara noua), denumire data de localnici pentru ca a fost prima instalatie de acest fel a carei constructie fusese realizata din zidarie de piatra si nu din barne asezate în cununi orizontale, este atestata de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

MOARA CU TREI ROTI ORIZONTALE ("CIUTURI")
Arcani, jud. Gorj

Moara din Arcani este una dintre cele cateva sute de mori cu ciutura existente pana nu demult in zonele de nord ale Olteniei. Spre deosebire de morile cu ciutura din Banat, cele din Oltenia sunt de dimensiuni mai mari, cu cate 3-4 si chiar si cu 6 ciuturi.
Moara din Arcani este prevazuta cu trei instalatii de macinat, actionate fiecare de cate o ciutura, o roata hidraulica orizontala cu palete ("cauce") în forma de lingura - stramosul turbinei lui Pelton.
Axul vertical al ciuturii pune în miscare piatra alergatoare, prin transmisie directa, fara intermediul vreunui angrenaj. Admisia apei la roata se face prin trei scocuri, puternic înclinate.

Bibliografie : www.muzeulastral.ro;

www.muzeul-satului.ro;

Encarta 98;

www.google.ro