ENERGIA ELECTRICA IN ROMANIA
In Romania, istoria producerii si
folosirii electricitatii incepe in secolul 19, prin realizarea in anul 1873 la
Iasi a unui iluminat electric temporar.
Patrunderea energiei electrice in tara noastra s-a produs gradat in functie de
posibilitatile economice si sociale. Anul 1882 -
marcheaza inceputul electrificarii in Romania, in paralel cu tarile dezvoltate.
In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce
asigura, printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului
de pe Calea Victoriei - Prima retea de iluminat din tara.
In octombrie are loc punerea in functiune a centralei electrice din Gara de
Nord din Bucuresti, pentru iluminatul incintei acesteia.
Oltenia a beneficiat de electricitate inca din
secolul al XIX-lea, la dezvoltarea sistemului energetic contribuind in mare
parte faptul ca prin aceasta zona trece fluviul Dunarea. Acesta a insemnat
pentru Oltenia o sursa extrem de importanta de energie, iar pe parcurs a permis
si dezvoltarea din punct de vedere energetic a intregului sistem
romanesc.Primul moment important este cel al iluminarii, in anul 1887, a
Teatrului National din Craiova. Aproape un deceniu mai tarziu, in 1896, a fost
pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP),
precum si prima retea de iluminat public din Craiova, care avea 636 de lampi
concesionate firmei AEG Berlin pana in anul 1937. In 1902 a fost pus in functiune
la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara, la
doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume.
Acesta a functionat pana in anul 1932. In 1906 a fost pornita prima Uzina electrica de utilitate publica tutelata de primaria
Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al colaborarii dintre primaria
acestui oras si Societatea Romana de Electricitate Siemens-Schukert din
Bucuresti. In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala
electrica Calafat cu grupuri Diesel - Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai
tarziu au fost inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu
Severin echipata cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precum
si Centrala electrica Slatina, care beneficia de un
grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi.
Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956, iar Craiova in
1959
Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a zonei Oltenia Nord, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroseni - Barbatesti (cu functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene de 35 kV Barbatesti - Rovinari, cu statie electrica de 35 kV la Rovinari. Ulterior au mai fost puse in functiune stat 12212n1311m iile electrice de 35 kV Balteni, Ticleni si Barbatesti. In 1957, a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si Constructii Electrice Rurale Pitesti, iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni - Barbatesti a fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Un an mai tarziu apare primul centru de retele electrice la Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate Targoviste. In 1959, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Barbatesti - Craiova si a statiei 110/35/6 kV Craiova (Est), orasul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic National. Tot in acelasi an, Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP, realizata dupa licenta firmei elvetiene Sulzer, cu o serie de perfectionari originale. In 1963, toate instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in administrarea intreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinta IRE Oltenia. Tot atunci a fost infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centrele Alexandria, Rosiori de Vede, Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din cadrul IRE Bucuresti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in functiune linia electrica aeriana de 220 kV Slatina - Bucuresti Sud, cu gabarite de 400 kV.
CENTRALE TERMOELECTRICE
Anul
- punerea in functiune a primului grup de 100 MW la CTE Ludus
(Iernut). Primul grup de 100 MW din tara si cel mai mare la acea vreme.
Anul - punerea in
functiune a primului grup cu turbine cu gaze de 36,5 MW la CET Bucuresti Sud.
Cel mai mare grup cu turbina cu gaze din tara;
Anul
- punerea in functiune a primului grup de 200 MW la CTE Ludus
(TA5). Primul grup de 200 MW din tara si cel mai mare la acea vreme
Anul
- punerea in functiune a primului grup de 315 MW la CTE Isalnita,
cel mai mare din tara la momentul respectiv. Grupurile de
315MW de la ISALNITA sunt dotate cu cate doua cazane Benson de 510t/h si
turbine Rateau-Schneider si au fost in perioada 1980-1990 cele mai fiabile
grupuri energetice din tara, Isalnita producand mai multa energie electrica
decat centralele Rovinari si Turceni la un loc.
Anul - punerea in functiune la CTE Rovinari a primului grup de 330 MW de constructie romaneasca (TA4). Primul grup de constructie romaneasca de 330 MW.
Anul - Termocentrala Turceni, asezata īn sudul judetului Gorj, la jumatatea distantei dintre Tg-Jiu si Craiova, este cea mai mare termocentrala construita īn Sistemul Energetic National (grupul nr.1 a fost pus īn functiune īn 1978, iar grupul nr.7 īn 1987). Grupurile sunt realizate īn conceptie bloc - cazan BENSON 1035 t/h, turbina cu condensatie 330 MW- licenta Rateau Schneider, generator ALSTHOM. Īn prezent, SE Turceni are īn exploatare 5 grupuri energetice de 330 MW - 1,3,4,6 si 7 cu o putere instalata de 1650 MW.
Puterea instalata in termocentrale la 31 decembrie 2003 era de 9.745 MW , din care 62,5% sunt grupuri pe carbune si 37,5% grupuri pe hidrocarburi .
Principalele termocentrale
Centrala |
Puterea inst. (MW) |
Puteri unitare (MW) |
|
Perioada punerii in functiune |
TURCENI |
|
7x330 |
|
|
ROVINARI |
|
2x200+4x330 |
|
|
DEVA-MINTIA |
|
6x210 |
|
|
ISALNITA |
|
3x50+1x55 + 2x100+2x315 |
|
|
BRAILA |
|
3x210+1x330 |
|
|
BRAZI |
|
6X50+2X105+2X200 |
|
|
LUDUS IERNUT |
|
4x100+2x200 |
|
|
BORZESTI |
|
3x25+2x50+1x60+1x210 |
|
|
BUCURESTI SUD |
|
2x50+2x100+2x125 |
|
|
GALATI |
|
2x60+1x100+3x105 |
|
|
CRAIOVA II |
|
2x150 |
|
|
|
SUA - o superputere cu o retea energetica de lumea a treia : in 14 august 2003, la ora 1 p.m., in Ohio, timp de o ora, liniile de inalta tensiune au cazut unele dupa altele si au cauzat inchiderea automata a unor centrale astfel incat pana de curent s-a extins, trei ore mai tarziu, cuprinzand opt state ale SUA si estul Canadei . "Nu suntem atotstiutori", a declarat un
responsabil newyorkez, adaugand ca, in mod normal, sistemul ar fi trebuit sa
se autoregleze. De ce nu s-a intamplat asa ramane de aflat intr-o faza
ulterioara a anchetei, dupa coroborarea tuturor datelor. In timp ce realimentarea cu electricitate incepuse sa se faca treptat simtita in majoritatea oraselor din nord-estul Statelor Unite si sudul Canadei - afectate de cea mai mare pana de curent din istoria continentului nord-american -, inginerii energeticieni americani si canadieni nu reusisera sa stabileasca cu exactitate cauzele care au provocat acest incident. Dupa ce autoritatile de la Washington au exclus categoric teoria unui atac terorist, expertii din domeniul energetic au incercat sa ofere cateva explicatii pentru pana de curent care a afectat aproape 50 de milioane de persoane. Phillip Harris, presedintele PJM Interconnect, compania care coordoneaza reteaua de aprovizionare cu electricitate din Pennsylvania si din alte noua state americane, a declarat ca pana de curent a fost provocata, cel mai probabil, de o defectiune tehnica produsa la o centrala electrica din regiunea Marilor Lacuri, centrala aflata fie in nordul statului New York, fie pe teritoriul canadian. Centrala respectiva era conectata la alte instalatii energetice majore, iar caderea de tensiune, printr-un efect de domino, a dus, intr-un interval de numai trei minute, la blocarea a alte 21 de centrale, intre care zece centrale nucleare. Pana de curent s-a extins apoi rapid, afectand liniile de inalta tensiune din estul si centrul Statelor Unite, a mai spus Harris. El a explicat ca sistemele automate care monitorizeaza reteaua de electricitate au functionat normal, intervenind pentru a compensa caderea de tensiune aparuta in nordul Statelor Unite, insa, in cele din urma, incercand sa suplineasca lipsa de electricitate, reteaua a devenit instabila si a determinat inchiderea sau izolarea unor instalatii electrice, in scopul prevenirii unui colaps al intregului sistem energetic american. "Nu vom sti ce a determinat aceasta pana, decat dupa ce vom verifica toate detaliile existente. Ne va lua insa ceva timp pana sa analizam toate amanuntele si sa gasim cauza initiala", a avertizat Harris. In timp ce oficialitatile americane nu s-au pronuntat asupra cauzelor exacte ale incidentului, canadienii s-au lansat intr-o serie de declaratii contradictorii. La scurt timp dupa producerea incidentului, biroul premierului canadian anunta ca pana de curent a fost declansata de incendiul provocat de un fulger care a lovit o centrala electrica aflata in partea americana a cascadei Niagara. Aceasta informatie avea sa fie insa infirmata rapid de autoritatile locale americane din zona Niagarei. Ceva mai tarziu, ministrul canadian al Apararii, John McCallum, a afirmat ca pana de curent care a paralizat nord-estul continentului american a avut loc din cauza unei probleme survenite la o centrala din Pennsylvania. Tot autoritatile de la Ottawa au anuntat ca reteaua canadiana a fost "contaminata" de la cea americana. Un oficial canadian a declarat ca, in momentul producerii penei de curent, Canada importa electricitate din Statele Unite. Vineri dimineata, responsabili canadieni din domeniul energetic afirmau ca, mai intai, vor fi realimentate cu energie localitatile mici, de teama ca nu cumva reconectarea unui oras mare sa nu duca la o noua paralizare a retelei electrice, din cauza cererii mari de curent. In acelasi context, autoritatile canadiene au cerut populatiei sa nu-si puna imediat in functiune aparatele electro-casnice. Pana de curent produsa joi dupa-amiaza i-a facut pe specialistii americani din domeniul energetic sa recunoasca un adevar incredibil. "Statele Unite sunt o superputere cu o retea energetica din lumea a treia" a declarat, ieri, Bill Richardson, fost secretar al Departamentului pentru Energie, adaugand ca la originea acestei catastrofe se afla faptul ca "nimeni nu mai construieste capacitati electrice de transmisie care sa faca fata necesitatilor noastre actuale". La randul sau, consilierul unei organizatii de evaluare a starii retelei electrice din Statele Unite, David Cook, avertizase Congresul american, inca de acum doi ani, ca o pana de curent de mare amploare este inevitabila. "Intrebarea nu este daca se va mai produce o pana majora a retelei de electricitate, ci cand si unde se va intampla acest lucru", declara Cook la vremea respectiva, in fata Congresului. El a mai precizat ca infrastructura energetica a Statelor Unite imbina in mod periculos metode de control computerizate cu echipamente invechite, datand din 1950. Desi organizatia lui Cook apreciase, anul trecut, ca vor fi necesare 56 de miliarde de dolari pentru reabilitarea retelei, oficialitatile de la Washington nu au fost dispuse sa investeasca in acest scop decat 35 de milioane de dolari. Administratia Bush si lideri ai Comisiei pentru energie electrica din cadrul Congresului discuta, de doi ani, despre o noua legislatie care sa contribuie la refacerea sistemului energetic. Si s-a facut putina lumina... Vineri seara, energia electrica nu fusese inca restabilita in tot orasul New York, iar Detroit ar putea ramane fara curent si peste weekend. In New Jersey, in schimb, lumina revenise in majoritatea caselor, ca si in Toronto, Canada. In restul statelor, alimentarea cu energie electrica fusese restabilita partial. Traficul revenise si el la normal, desi metroul newyorkez nu a circulat seara, in timpul orelor de varf. Tronsoane ale sistemului energetic au continuat insa sa aiba probleme si in timpul zilei de vineri. Autoritatile au rugat cetatenii sa nu utilizeze aparate cu consum mare de energie, care pot provoca noi caderi in reteaua inca insuficient stabilizata. |
Penultima pana serioasa de curent din Statele Unite a avut loc pe 11 august 1996, cind patru milioane de consumatori din noua state americane si din Mexic au stat in bezna timp de zece ore. O pana de curent asemanatoare a afectat noua milioane de oameni in New York pe 13 iulie 1977. Americanii au ramas in intuneric pentru 25 de ore. Pana de curent cunoscuta drept "Marea pana", care a avut loc in 1965, a fost cea mai mare de pana acum, din istoria Statelor Unite: 25 de milioane de americani din New York, New England si o parte din Pennsylvania si New Jersey au fost in intuneric pentru o zi, incepind din dupa amiaza de 9 noiembrie.
|