EUROPA DE EST
Se desfasoara de la Marea Barents, Marea Alba, pana la M. Neagra si Marea Caspica iar de la V la E se intinde pe cca 2.400 km lungime, de la Bugul de Nord pana la mtii Ural.
Relieful dominant este cel de campie, cunoscut sub denumirea de Campia Rusa care se suprapune din punct de vedere structural Platformei Ruse.
Cela mai importante subdiviziuni sunt:
CAMPIA DVINEI SI PECIOREI- separate de Colinele T 434b17e iman ( 463 m ), caracterizate prin interfluvii netede si inmlastinite precum si prin rauri care meandreaza puternic. In formarea reliefului actual, un rol important l-a avut glaciatia pleistocena, ale carei urme se vad in numeroasele valuri de morene existente.
CAMPIA BALTICA- deluroasa, dezvoltata in zona padurilor mixte ( de conifere si foioase ) prezinta numeroase morene si lacuri.
PODISUL VALDAI SI PODISUL SMOLENSK- Pod. Valdai separa Campia Baltica de
Campia Dvinei de Nord, patrunzand pana in apropiere de Lacul Ladoga. Are un caracter
deluros si este acoperita de paduri si numeroase lacuri formate intre valurile
de morene. Are o altitudine maxima de 347 m iar Pod.
CAMPIA MOSCOVEI- campie de morene, cu altitudini de peste 150 m; este acoperita de paduri.
PODISUL KAMEI- drenat de raul care ii confera si numele, are altitudini
ce rar depasesc 300 m. Spre muntii Ural, acest podis de eroziune se leaga
printr-o zona piemontana numita Pod.
PODISUL VOLHINO-PODOLIC: are altitudini ce variaza in general intre 200 si 450 m, cu vai numeroase si adanci, unele cu aspect de canion, precum valea Nistrului intre Hotin si Soroca.
CAMPIA NIPRULUI- are altitudini, in general, intre 100 si 150 m.
PODISUL CENTRAL RUS: altitudinea maxima - 287 m. De aici izvorasc Oka,
Don, Donet si
PODISUL VOLGAI: altitudinea maxima – 370 m in Dealurile Jiguli.
CAMPIA PONTICA: constituie de fapt sesul din nordul M. Negre, desfasurat intre nordul Deltei Dunarii si pana in nordul M. Azov, strabatuta transversal de cursurile inferioare ale Nistrului, Bugului sudic si Niprului, care se termina prin limane intinse: limanul Nistrului, Niprului…
Pe loess apar numeroase crovuri in care se formeaza lacuri temporare.
PODISUL SI CAMPIA DONET-DON: reprezinta o asociere de podisuri, dealuri si campii. Altitudinea maxima este de 367 m in magura Mecetkaia din Pod. Donet, rest al unui vechi lant muntos. Regiunea este bogata in zacaminte de huila ( bazinul Donbass ).
CAMPIA CASPICII: este o vasta regiune joasa, de acumulare fluvio-marina si eoliana, are in cea mai mare parte altitudini intre 0-60 cm dar si o portiune cu altitudini sub nivelul Oc. Planetar, de – 28 m, in lungul litoralului marin, care constituie cea mai joasa si cea mai intinsa depresiune a Europei de Est. In cuprinsul Campiei Caspice exista un dezvoltat relief de dune de nisip de tipul barcanelor, cu altitudini intre 5-15 m. Volga formeaza la varsare o imensa delta iar valea ei larga reprezinta o exceptie in regiunea uscata a Caspicii. Este o regiune bogata in zacaminte de petrol si sare.
PENINSULA CRIMEEA: este legata de continent prin cel mai ingust istm al
Europei, Perekop, lat de numai 8 km . Pen. Crimeea constituie o regiune aparte,
fiind caracterizata prin puternice contraste naturale: munti pitoresti cu
versanti abrupti, alaturi de campii joasae, netede si mlastinoase, climat
subtropical in sud si continental in nord, cu o vegetatie luxurianta, submediteraneana,
alaturi de stepe aride…In cea mai mare parte relieful este format dintr-o
campie neteda si joasa, iar in partea de SV din muntii Iaila, in care carstul
ocupa suprafete intinse. Altitudinile maxime- Vf. Roman Kos: 1.545 m; Vf.
Ceatir Dag: 1.525 m. Peninsula Kerci face trecerea intre
MUNTII URAL: reprezinta cea mai estica unitate a Europei; au o
desfasurare longitudinala, de la Oc. Arctic pana in Campia Caspicii ( de care o
separa fluviul Ural ), pe o lungime de cca 2.500 km. Reprezinta un lant muntos
tocit, foarte fragmentat si cu altitudine redusa, uneori cu aspect deluros.
Inaltimile rar depasesc 1.600-1.800 m ( in N si S ) si abia ating 700-800 m la
mijloc. Altitudinea maxima: Vf. Narodnaia: 1.894 m ( in sectorul N ). Muntii
Ural reprezinta si un impunator nod hidrografic, de aici izvorand Peciora,
Belaia ( cu afluentul sau
|