Ecosisteme acvatice
Ecosistemele acvatice ocupa cea mai mare parte a Pamantului (mai mult de 2/3 din suprafata planetei) si prezinta cea mai mare diversitate de forme si compozitie.
In cadrul acestor ecosisteme biotopul este reprezentat de apa, care poate fi "dulce" (salinitate scazuta < 1,5g %) sau "sarata" (salinitate ridicata > 2,5g %). Acest mediu de viata 434k1024e se poate prezenta sub mai multe forme: rauri, fluvii, lacuri, mari si oceane. Acestea corespund unor categorii specifice de ecosisteme acvatice.
In cadrul acestui biotop se dezvolta biocenoze care au caractere generale comune dar si multe elemente specifice legate in special de componenta speciilor de plante si animale.
Vom exemplifica cu ecosistemul lacustru. Biotopul acestui ecosistem este constituit de apa, de obicei dulce, de origine terestra (izvoare proprii, rauri, fluvii) sau meteorica, in cazul lacurilor glaciare, din topirea ghetarilor.
In cadrul acestui biotop, incepand de la mal pana in profunzimea masei de apa se dezvolta o biocenoza variata, compusa din numeroase specii de plante si animale. Existenta biocenozei este influentata de o serie de factori abiotici (temperatura, presiune, salinitate, gradul de oxigenare al apei, nivelul de penetrare al luminii solare) care determina amploarea dezvoltarii organismelor.
Astfel la mal si in zonele cu apa putin adanca, pana la 1,5-2m cresc majoritatea speciilor de plante care au nevoie de lumina pentru fotosineza. Componenta vagetala a biocenozei lacustre este reprezentata de numeroase specii de alge vii pluricelulare, dar si de plante superioare atat imerse (Miriophyllum), cat si cu crestere aeriana (stuf, papura, nuferi etc.). Aceasta vegetatie constituie o importanta sursa de hrana sau adapost pentru multe specii de animale: viermi, larve de insecte (tantari, libelule), melci, pesti, batracieni (broaste, tritoni), reptile (serpi de apa, broaste testoase, crocodili), pasari acvatice (rate, gaste, lebede, cormorani etc.), mamifere (castor, bizam, vidra de apa dulce etc.).
Intre speciile care compun aceasta biocenoza se stabilesc numeroase interactiuni, legate in general de relatii de hranire sau de reproducere. Cele mai numeroase si mai intense ca manifestare sunt interactiunile legate de hranire care se constituie in asa-numitele lanturi trofice. Acestea reprezinta o suma de specii care depind consecutiv una de alta in procesul de hranire. Astfel algele unicelulare care se dezvolta in masa apei, denumite fitoplancton, sunt consumate de catre zooplancton, care la randul lui constituie hrana puietului de peste si a pestilor omnivori, iar acestia reprezinta hrana pestilor rapitori sau a pasarilor acvatice.
In ceea ce priveste interactiunile legate de reproducere, mentionam ca majoritatea speciilor de pesti si batracieni folosesc vegetatia submersa drept suport pentru depunerea icrelor sau a oualelor (pontelor). De asemenea, pasarile acvatice folosesc vegetatia aeriana (stuf, papura, salcii) de la malul lacurilor pentru cuibarit.
|
