Egiptul Antic

Nici o alta tara, nici China sau India, a avut parte de o istorie neintrerupta ca Egiptul. Cu 3000 de ani inaintea nasterii lui Isus Cristos, egiptenii aveau un inalt nivel de trai. Ei traiau sub conducerea unui guvern ordonat; faceau comert; aveau corabii; au construit cladiri si statui spectaculoase, din piatra si cel mai important lucru pe care il aveau era arta scrisului.

Valea Mormintelor Regilor, in Luxor, Egipt. Aici sunt ingropati 40 de regi din Egiptul Antic.

Cele mai multe monumente sunt mormintele si templele. Egiptenii antici erau foarte religiosi. Ei credeau in viata de apoi, mai intii numai pentru faraoni, daca, corpul putea fi pastrat. Astfel, egiptenii ii infasurau usor si ii puneau in morminte. Pe peretii mormintelor erau facute poze si inscriptii. Unele morminte private erau decorate cu picturi. Ei puneau in morminte obiecte de valoare si alte obiecte ce credeau de folos sufletului cind se intoarce la corpul sau. Datorita nisipului si aerului multe obiecte au fost pastrate si se afla acum in muzee peste tot in lume.

Era Preistorica

Cu multi ani in urma, Egiptul era foarte diferit fata de cel de astazi. Ploua mult si nu era delta, iar marea se intindea pina la Valea Nilului. Bastinasii nu aveau casa permanenta si stabilita. Ei vinau cu topoare de mina facute din piatra sau cu un arc si sageti. Sagetile era cioplite din piatra.

Din fericire, ploaia a devenit din ce 'n ce mai putina si pasunile s-au uscat. Nilul a 'nceput sa depozite sedimente 'n vale si sa formeze o delta. Animalele s-au dus 'n vale. Astfel si vinatorii le-au urmat si s-au asezat la marginea junglei linga riu.

In Valea Nilului, modul de viata al oamenilor a fost schimbat. S-au asezat 'n locuri permanent sau periodic si au evoluat de la adunarea mincarii la producerea ei. Au vinat in continuare elefanti, hipopotami si pescuiau peste din riu. Din ce in ce mai mult, oamenii s-au bazat pe carnea de la animalele domesticite( vite, oi, giste, capre).

Egiptenii timpurii au realizat ca legumele si grauntele, care cresteau 'n salbaticie proveneau de la seminte. Cind apele de inundatie ale Nilului s-au retras, egiptenii au facut gropi, au imprastiat seminte pe solul ud si au asteptat momentul recoltei. Ei taiau cerealele cu o unealta confectionata dintr-o piatra ascutita. Apoi stringeau toate cerealele si le puneau intre doua pietre de moara. Din cereale faceau piine si bere.

Primele case erau rotunde sau ovale, construite deasupra unei adincituri in pamint. Peretii erau facuti din namol si acoperisul din paie. Mai tirziu casele au capatat o forma dreptunghiulara, facuta din caramida, cu rame de lemn la usa si la ferestre, semanau mult cu cele din zilele noastre unde traiesc fermierii egipteni. Pentru a lucra lemnul, egiptenii foloseau topoare din piatra si fierastraie tot din piatra. Au confectionat frumoase vase 'n care tineau mincarea. Faceau ornamente din fildes, cosuri 'n care duceau mincare, inscriptionau 'n piatra chipurile oamenilor si animalelor. Au construit vase, care aveau visle si faceau comert cu tarile apropiate. In loc de nume, corabiile aveau semne ce probabil indicau porturile de provenienta. Aceste semne erau un pas 'nainte 'n descoperirea scrisului.

Terenurile arabile au fost distruse. Desertul a ajuns pina 'n apropierea riului. Pentru a cistiga mai mult teren, egiptenii au inceput sa exploreze jungla, au umplut milastinile si au costruit pereti de namol pentru a opri apa sa inunde terenurile. Cu trcerea timpului, au 'nceput sa se ocupe cu irigatul, sapind canale, care traversau kilomeri de pamint. A fost necesara cooperarea a multor oameni ce traiau in diferite locuri. Sefii erau necesari pentru a planifica munca si sa directioneze muncitorii. Din cauza acestei necesitatI, un guvern a luat nastere.

Populatia si averea au crescut cu pamintul arabil. Era indeajunsa hrana pentru a da de mincare la un grup de muncitori profesionali, care lucrau la corabii. Satele au devenit orase. Marile orase au preluat conducerea satelor si s-au transformat state.

Inainte de sfirsitul perioadei preistorice, existau doar doua centre politice: Egiptul de Jos( delta) si Egiptul deSus( valea). Mai tirziu, cind s-a format Egiptul, oamenii il numeau in continuare" Cele Doua Teritorii", iar faraonul Egiptului purta o coroana dubla, ce combina coroana de culoare alba al sudului si cea rosie a nordului.

Inainte ca perioada preistorica sa se sfirseasca, egiptenii au avut un contact cu oamenii ce traiau 'n Mesopotamia 'n Asia. Acesti oameni erau mai avansati decit egiptenii in prelucrare metalului si cunosteau scrierea.

Pagina din cartea egipteana: "Cartea Mortilor".

Dinastiile Egiptului

In Egipt srierea a inceput prin anii 3100 '.c. cind cele doua tarimuri s-au unit intr-un singur regat. Menes, un rege al Egiptului de Sus, a fost cel care a facut unirea. El este primul 'ntr-o lunga era de regi, care au condus Egiptul pentru mai mult de 3000 de ani. Preotii egipteni au facut liste cu regii, faraonii lor si au notat cele mai 'mportante evenimente din regat. Prin anul 280 '.c. unul dintre preoti, Mantho, a grupat toti faraonii in 30 de dinastii.

Istoricii moderni au grupat dinastiile in perioade. Perioadele cind civilizatia egipteana a inflorit sunt: Vechiul Regat, Regatul Mijlociu si Noul Regat. Acestea sunt separate de perioade de declin numite Prima Perioada Intrermediara si a Doua Perioada Intrermediara. Ultima perioada de declin s-a numit Perioada Tirzie.

Vechiul Regat a durat aproximativ 500 de ani. A fost o era optimista, o era a pacii si splendorii. Aceasta a atins un nivel 'nalt de 'nflorire. Sculptura a atins un nivel ce nu a mai fost atins niciodata. Faraonul a avut o curte spendida. Oamenii il venerau ca pe un zeu pe Pamint. Il credeau ca fiind fiul lui Ra sau Re, maritul zeu al Soarelui. Prin anul 2200 '.c., Vechiul Regat a luat sfirsit.

Regatul Mijlociu a inceput pe la 2050 i.c. Dupa o lupta grea, conducatorii orasului Thebes au 'nvins pe dusmanii lor si astfel Egiptul era din nou un singur stat. Pe atunci Thebes era un mic oras pe Nill 'n Egiptul de Sus. In Noul Regat el a devenit una dintre cele mai mari capitale a lumii antice.

Timp de doua secole a fost pace si prosperitate 'n Egipt, dar 'n 2800 '.c., Egiptul a cazut pentru prima oara 'n miinile invadatorilor straini. Egiptul fusese cucerit de o civilizatie barbara "Hiksos". In lupta, ei foloseau caii si aveau arcuri superioare.

Noul Regat a constituit o noua era ce s-a nascut dupa ce poporul Hyksos a fost izgonit din Egit. Aceasta perioada, a fost era imperiului. Egiptenii ce 'nvatasera noi tehnici de razboi au 'nceput sa cucereasca alte regate. Imperiul egiptean a ajuns la virful sau in domeniul cuceririlor, sub conducerea lui Thutmose III, unul dintre primii mari generali din istorie. El a purtat multe campanii in Asia si a marit Egiptul pin' la Eufrat.

Conducatorii Egiptului si-au folosit noile averi si sclavii pentru a repara vechile temple si pentru a construi unele noi. Hatchepsut, prima conducatoare a Egiptului, a marit Templul lui Amen, de la El Karnak. Ea si-a construit un templu la Deir el Bahri.

Perioada Tirzie este declinul final a puterii Egiptului. Trezoreria fusese golita din cauza constructiilor cladirilor si de armata. Muncitorii flaminzi faceau greve pentru a-si primi leafa lor, in cereale. Din nou Egiptul s-a impartit 'n mai multe mici state.

In aceasta perioada, Egiptul a fost invadat de mai multe popoare: etiopienii '.c.), persanii (525-404 '.c.), grecii (332 '.c.), romanii (30 ',c,), bizantinii (prin secolul IV d.c.) si arabii (prin secolul al VII-lea d.c.).

Templul lui Isis, a fost construit pe Insula Philae de pe Nil, 'n Perioada Tarzie a Egiptului ('n secolul IV '.c.).

Taranii si mestesugarii

Viata luxoasa a faraonului si a nobililor era posibila prin munca continua a taranilor. Dupa ce stringeau recolta de cereale, faraonul putea sa ii trimita la alte muncii. Plata lor consta 'n cereale, ulei, peste si haine.

Mestesugarii duceau o viata mai usoara. Ei munceau 'n magazine, ce erau aproape de palatul faraonului sau de casele nobililor. Profesia lor era ereditara, de la tata la fiu.

Cei mai buni fierari faceau scule, arme din bronz si faceau platouri tot din bronz egiptenilor bogati. Ei faceau si bijuterii din aur sau argint.

Intotdeauna Egiptul a fost sarac 'n cherestea, astfel importind tot ce aveau nevoie.

Bumbacul este o recolta agricola de vara 'n Egipt.

Religia si cultura

In Egiptul Antic, fiecare oras avea zeul sau si alti cativa zei mai putin importanti. Insa erau zei, pe care toti 'i venerau. Cel mai important zeu era Ra, zeul soarelui, Horus zeul ceului 'i Osiris, zeul mortilor.

Cind un oras se extindea, zeul sau devenea important. Dupa ce Thebes a devenit capitala Egiptului, zeul orasului Amen a devenit important. Oamenii au combinat venerarea lui Ra cu cea a lui Amen, astfel luind nastere o noua forma Amen-Ra.

Povestea lui Ra si Osiris

Oamenii credeau ca in fiecare zi Ro, soarele, traverseaza cerul cu barca sa. In fiecare noapte el disparea in Lumea de Jos, in vest. In Lumea de Jos ei credeau ca este un alt Nil. Osiris conducatorul acestui taram punea barca soarelui sa traverseze acest fluviu pana cand trecea orizontul si soarele rasarea din nou.

Altii zei importanti sunt: Nut (zeita cerului), Hathor (zeita fericirii), Ptah (zeul arteii si mestegusului), Thoth (zeul lunii).

Unii zei erau reprezentati prin animale in desene sau picturi. Horus erea reprezentat de un vultur soim sau un om cu cap de vultur. Khnemu era reprezentat de un berbec si Hathor de o vaca. Ra zeul soarelui era reprezentat de obeliscuri si diferite cobre.

Templele erau construite cat mai grandioase posibil. Zidul din fata avea 2 turnuri masive impreuna numite piloni cu o usa intre ele. Dupa use era o curte imensa fara acoperis. Aici publicul se aduna pentru a venera zeul templului. Dupa curte era o sala cu mai multi stalpi ce sustineau acoperisul, iar dupa aceasta sala era sanctuarul templului. Aici avea voie sa intre numai faraonul si preotii. Cel mai vestit templu cu aceata arhitectura este Templul El Karnak.

Templul lui Amen de la El Karnak.

Pictura si sculptura

Pictatul pe pereti a inlocuit reliefarea in multe morminte private din era Noului Regat.

Figurile de la diferite distante erau desenate in aceeasi marime, dar oamenii saraci si servitorii erau pictati in marime mai mica decat stapanul. Artistul desena ce stia, nu ce vedea.

Sculptorii faceau mii de statui de toate marimile, de la figuri colosale la miniaturi. Pe langa zei, regi si nobili, munca lor includea animale si sfinxuri. Mimica fetei era deoseori un portret expresiv. Sculptorii pictau corpurile barbatilor cu albastru si al femeilor cu galben.

Egiptenii antici aveau 3 scrieri diferite. Ele se numesc heroglife, hieratic si demotic. Heroglifele erau facute pe suprafata picturii. Denumirea este data de 2 cuvinte grecesti "hieros" - sacru si "glyphein"- a ciopli. De la heroglife egiptenii au facut scrierea hieratica. Ea este scrisa pe papirus cu un stilou.

In Perioada Tarzie, scrierea hieratica a evoluat in cea demotica.

De-a lungul anilor, cursivitatea scrierii a dus la pierdera unor semne, scrierea herglifica murind odata cu religia egipteana.

Cand Napoleon s-a dus in Egipt nin 1799 el a luat multi experti in literatura si stiinta. Langa orasul Rashoid, unul dintre ofiterii sau a descoperit o piata pe care reau trei tipuri de scrieri. Scrierea din partea de jos a fost recunoscuta apartinand grecilor, cea din mijloc era demotica iar cea de sus era heroglifica. Screrea greaca a fost tradusa si au presupus ca celelalte doua sectiunii contin acelasi mesaj.

Piatra Rosetta descoperita in 1799 de catre Napoleon