Energia apelor sau hidroenergia, energia mareelor si a valurilor
Dintr-un mic smarc, dintr-un paraias ce se scurge din balta in fundul careia se afla izvoare reci, dintr-un ghetar ce se taraste de-a lungul unui defileuasa iau nastere raurile.
Varsandu-se unul in altul, ele devin treptat tot mai largi, tot mai bogate in apa, se scurg spre mari si oceane. In iuresul sariturilor din poavrnis in 212f54c povarnis al apelor de munte, ca si in curgerea lina a raurilor de stepa este ascunsa o mare cantitate de energie. Rezervele ei, socotind energia marilor cursuri de apa din Uniunea Sovietica, ajung la 300 milioane de kilowati, aceste cursuri de apa pot 'produce' pe an peste 2000 miliarde de kilowati pe ora de energie electrica.
Omul a invatat inca de mult sa foloseasca in scopurile sale energia raurilor.
Peretii de stanca abrupti au inchis un golf ingust de ocean. Jos se lovesc de stanci valurile neinduplecate, verzi si reciSunt mareele. De doua ori in decursul a 24 de ore, apele fluxului, ce se deplaseaza in sens contrar rotirii Pamantului, patrund in acest golf, se amplifica de cateva ori si ridica nivelul apei la inaltimea de 10 metri. De doua ori in decurs de 24 de ore valurile refluxului lor se retrag, lasand pe stanci incalceala verzuie a plantelor acvatice.
Nu peste tot mareele ating aceste inaltimi, dar puterea lor totala este colosala. Dupa unele calcule, pe intreg globul ea s-ar ridica la 8000 de miliarde de kilowati, ceea ce depaseste de 100 000 de ori capacitatea tuturor centralelor hidroenergetice in functiune pe intregul glob pamantesc. In directia folosirii acestui gigantic izvor nesecat de energie, omenirea face abia primii pasi.
Iar valurile, neobosite, lovesc tarmul marii. Vin, se izbesc pieptis de stanci si se retrag maturand scoicile. Ora de ora, zi de zi, secol dupa secol, cand talazuri amenintatoare, gigantice, cand valurele dantelate, usoare, mici si jucauseCata energie risipesc ele in acest dans nesfarsit al lor!
Energia fluxului si refluxului este una dintre putinele forme ale energiei care nu se datoresc caldurii razelor solare. Ridicarea valului este provocata de forta de atractie a Lunii si a Soarelui. In fiecare punct al oceanului, aceasta forta este de 6 milioane de ori mai mica decat forta gravitatiei, dar insumata pe intreaga lui suprafata, ea atinge o marime colosala. Dintr-o valoare teoretica calculata a mareei de 0,77 metri, 0,53 metri se datoreaza influentei Lunii si 0,24 metri influentei Soarelui. Energia mareelor este un izvor de energie ce se reinoieste mereu.
Opt mii de miliarde kW este puterea fluxului pe globul pamantesc.
Energia valurilor 'vesnic miscatoare'
Energia valurilor este intr-adevar fara limita. Este un izvor nesecat, cum nesecat este si oceanul. In marile cu apa mica, inchise in toate partile de uscat, cum este, de pilda Marea Baltica, valurile rareori depasesc inaltimea de patru, cinci metri, pe cand in largul oceanului, in special in emisfera sudica, unde cercul de apa cuprinde tot globul si valurile se pot dezlantui in voia lor, iar vanturile de apus sufla in permanenta fara a-si schimba directia, se intalnesc destul de des valuri inalte de 12-18 metri.
Energia colosala a valurilor se manifesta in izbitura lor iar ea este foarte mare.
Totusi, in mod practic, aceasta energie nu se foloseste aproape deloc. Doua lucruri impiedica folosirea energiei valurilor. In primul rand faptul ca acest izvor de energie este foarte inegal, energia valurilor este utilizata doar in cazul in care valurile sunt inalte si constante in timp; si al doilea motiv si cel mai important este faptul ca tehnica contemporana nu cunoaste instalatii cu ajutorul carora am putea destul de usor, destul de complet si economic sa transformam energia valurilor in curent electric.
Ce fel de centrale hidroelectrice exista?
Pe globul pamantesc nu exista doua centrale electrice care sa semene una cu cealalta, asa cum pe Pamant nu exista doua rauri care sa fie la fel, deci fiecare hidrocentrala se construieste tinandu-se seama de conditiile concrete ale raului respectiv.
Exista totusi un sir de caracteristici care fac sa raportam centralele hidroelectrice la o anumita grupa. Ele pot fi deosebite dupa putere: hidrocentrala de mare putere- peste 50 000 kW, de putere mijlocie- 5000- 50 000 kW, de putere mica- pana la 5000 kW. Ele se pot imparti si dupa caderea de apa: cu cadere mica- sub 25 de metri, cu cadere mijlocie- 25-75 de metri, cu cadere mare- peste 75 de metri, etc. Trebuie remarcat ca toate aceste impartiri si limite au un caracter foarte general. De asemenea, centralele hidroenergetice pot fi de baraj sau ccderivatie.
Soarele in calitate de pompa 71% din intreaga suprafata a globului pamantesc este acoperita de oglinda albastra si miscatoare a oceanului mondial si numai 29% este ocupata de uscat. In fiecare an, caldura razelor solare evapora de la suprafata oceanelor 449 000 km de apa sau aproximativ 6 Mari Caspice. 99 000 km de apa din aceasta cantitate cade la suprafata uscatului, iar 62 000 km se evapora de pe suprafetele mlastinilor, raurilor, lacurilor, frunzelor de plante si pur si simplu de pe suprafata solului. Numai 37 000 km de apa se scurg prin albiile raurilor inapoi in oceane.
Puterea energetica totala a tuturor raurilor de pe globul pamantesc este estimata la 500 milioane kW. De cele mai mari rezerve de energie hidraulica dispune Africa (204 milioane kW), urmata de Asia cu 110 milioane kW, Europa si America de Sud cu cate 55 milioane kW si, in sfarsit Australia cu 18 milioane kW.
|
