Evaluarea pretabilitatii solurilor la irigat in Dobrogea - masura de importanta majora pentru extinderea irigatiilor ca raspuns la cresterea potentialului de aridizare in aceasta regiune

Evaluarea pretabilitatii solurilor la irigat in Dobrogea - masura de importanta majora pentru extinderea irigatiilor ca raspuns la cresterea potentialului de aridizare in aceasta regiune.

Vrinceanu Andrei*, Burcea Mariana**, Burcea Adina Ionela***

*Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului ICPA - Bucuresti;

**Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti;

***Ministerul Agriculturii, Alimentatiei, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Introducere

In ultimii 100 de ani se evidentiaza o modificare a datelor climatice printr-o incalzire progresiva a atmosferei rezultata din actiunea concertata a mai multor factori atat cei naturali (Pamantul comportandu-se precum un corp negru atrage radiatiile solare cu unda scurta transformandu-le la nivelul scoartei terestre in radiatii cu unda lunga care sunt retinute in atmosfera) cat si cei an 757g68h tropici (emisia in atmosfera terestra a unor cantitati din ce in ce mai mari de diferite substante cu efect de sera), lucru ce inlesneste reducerea cantitatilor de precipitatii la nivelul solului coroborate cu cresterea temperaturilor. Clima a devenit si la noi treptat dar sigur un important factor limitativ pentru cresterea si dezvoltarea culturilor agricole, indeosebi de-a lungul izotermei de 11ºC, zona in care indicele de ariditate (Iar) are valori mai mici de 0.65, facand astfel ca influenta climatica sa fie resimtita pregnant atat pentru alocare cat si folosirea resurselor de apa in agricultura. Aspectele extreme ale climei (manifestate de cele mai multe ori prin aparitia secetelor) sunt amplificate de starea actuala a sistemelor de irigatii care necesita nu numai lucrari de retehnologizare, cat si lucrari ce vizeaza marirea suprafetelor ce pot fi irigate, masura indispensabila de potentare a insusirilor fizico-chimice ale fondului funciar din regiunile uscat-subumede ale Romaniei.

Crestera potentialului agricol in zona Dobrogei are ca important element in acest proces tocmai extinderea irigatiilor, lucru ce ar permite chiar si cresterea biodiversitatii, cunoscandu-se tendinta de diminuarea a acesteia in zonele cu climat arid, astfel putandu-se introduce un management durabil asupra resurselor de sol ale tarii, cu reale influente pozitive asupra agriculturii dobrogene.

Introduction

In the last 100 years, climatic data have changed through a progressive warming of the atmosphere resulted from the combined action of several factors, both natural (Earth behaves like a black body attracting short wave solar radiations and turning them at the ground level into long wave radiations which are kept in the atmosphere) and human (the emission in the terrestrial atmosphere of an increasing amount of different substances with greenhouse effect), which eases the reduction of precipitation amount at soil level combined with increasing temperatures. Climate has gradually become an important limitative factor to grow and develop agricultural crops, especially around the 11ºC isotherm, the region in which aridity index (Iar) is lower than 0.65, the climatic influence being strongly felt both for the allocation and for the use of water resources in agriculture. Extreme aspects of the climate (manifested through the occurrence of draughts) are amplified by the current state of the irrigation systems which require not only retechnologization works, but also works regarding the extension of surfaces that can be irrigated, this being an indispensable measure to enhance the physico-chemical properties of the land fund in the dry-subhumid regions of Romania.

An important element in the process of increasing the agricultural potential in the Dobrudja region is the extension of irrigations, which would allow biodiversity to increase as well, its diminishing trend being well-known in the regions of arid climate. Thus we can practice a sustainable management of the soil resources of the country, with real positive influences on the Dobrudjan agriculture.

Fig.1

Material si metoda

Pentru realizarea si interpretarea datelor supuse analizei s-a luat in considerare o larga baza de date ce au fost luate din teritoriul vizat, toate acestea facandu-se pe baza Metodologiei de elaborare a studiilor pedologice elaborata de I.C.P.A. Bucuresti, cu referire directa asupra metodologiei de realizare a studiilor privind introducerea irigatiilor. Au fost luati in considerare o serie de parametri reprezentativi pentru a se putea stabili pretabilitatea la irigat a solurilor din Dobrogea, toti acesti factori fiind sintetizati prin intermediul sistemului informatic geografic (GIS).

Rezultatele cercetarii

Stiindu-se nevoia crescuta de marire a potentialului productiv al solurilor din regiunea Dobrogei datorita atat mariri presiunii din punct de vedere a productivitatii, cat si a factorilor climatici ce se rasfrang asupra solului, s-a tras concluzia ca un important factor ca ajuta la potentarea insusirilor solului este extinderea irigatiilor atat in spatiul Dogrogea de Nord (ce include sistemul de irigatii Daeni-Ostrov-Peceneaga si complexul de irigatii Razelm) care in prezent are o suprafata de 46360 ha, cat si in spatiul Dobrogei de Sud (cu marele complex hidroameliorativ Carasu) ce se intinde pe mai bine de 200000 de ha.

La ora actuala datorita noilor provocari cu care se confrunta agricultura romaneasca, atat de ordin natural prin cresterea frecventei anilor secetosi dar si datorita nevoii stringente de marire a productivitatii, se preconizeaza ca odata cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana sa fie reabilitate aproximativ 700000 de ha din vechile sisteme de irigatii. Paralel cu acest proces se va lua masura de extindere a suprafetelor irigabile ca la nivelul intregului teritoriu al Romaniei sa se ajunga de la cifra de 3.2 mil. ha cat insumeaza in prezent la o suprafata de aproximativ 4 mil. de ha in jurul anului 2025, dar numai la ora actuala suprafete care indeplinesc cerintele pentru a fi irigate insumeaza 5.5-6 mil. ha.

Studiul in cauza constitue o faza de prefezabilitate privitor la marirea suprafetelor irigabile, studiu care vrea sa arate pretabilitatea solurilor din punct de vedere a unor parametri (eroziune prin apa, eroziune prin vant, alcalizare, salinizare, gleizare, stagnogleizare, textura, schelet, volum edafic) ce influenteaza in mod radical comportamentul resurselor de sol la irigat. Pe langa acesti parametrii intriseci ai solului au fost luati in considerare o serie de alti factori care tin mai mult de latura climatica a studiului, dupa cum urmeaza: valoarea temperaturii medii anuale (ºC), cantitatea de precipitatii (mm), valoarea indicelui de ariditate (Iar) cat si cea a evapotranspiratiei (ET) factori ce fac din Dobrogea zona in care fenomenele de aridizare-desertificare sa aiba intensitatile cele mai mari de pe intins teritoriul tarii.

Cu ajutorul Metodologiei de elaborare a studiilor pedologice s-a realizat gruparea terenurilor agricole dupa pretabilitatea la amenajarea pentru irigatie si legat de aceasta a caracteristicile solurilor in legatura cu irigatia, reprezinta o asociere a terenurilor si in acelasi timp o ordonare a lor in functie de aptitudinile pe care le prezinta pentru irigat si in acelasi timp a anumitor caracteristici care limiteaza folosirea lor intensiva in agricultura sau a eventualelor pericole de degradare. A fost stabilita ca unitate taxonomica de baza clasa in functie de pretabilitatea pentru amenajare la irigat, iar cu ajutorul sistemului informatic geografic (GIS) sa se realizeze harta privitoare la pretabilitatea la irigat a terenurilor in Dobrogea (fig. 2)

Bibliografie