FILE DE CRONICA DIN ISTORIA ALPINISMULUI

Constituirea primelor cluburi alpine īn a doua jumatate a veacului trecut a marcat momentul hotarītor care a dus la dezvoltarea de azi a sportului īnaltimilor. Īnsa "actul de nastere" al alpinismului arc data de 8 august 1786, ziua cānd Jacques Balmat, īmpreuna cu naturalistul elvetian De Sausaure au urcat pentru īntīia oara pe vīrful Mont Blanc din Alpi. Aceasta prima ascensiune a fost urmata de alte numeroase tentative de escalada, efectuate din placerea de a urca cāt mai sus, de a strabate poteci necunoscute, de a cunoaste orizonturi īnca nepatrunse de fiinta umana. Chomolungma - "zeita mama a Pamīntului" - a putut fi cucerit& 17517l119r #259; numai dupa 30 de ani de expeditii, organizate īn majoritatea cazurilor de europeni. Cea mai celebra escalada alpina apartine neo-zeelandezului Edmund Hillary si nepalezului Norke Tensing, care la 29 mai 1953 ora 11,30 au fost primii oameni ce au pus piciorul pe cel mai īnalt vīrf de pe planeta Pamīnt - Everestul, din masivul Hymalaia, cu īnaltimea de 8 848 m. Tot cu eforturi foarte mari au mai fost escaladate si alte vīrfuri din Hymalaia. La 31 iulie 1953 alpinistii italieni Achille Campagnoni si Lino Lacedelli cuceresc vīrful K-2 (Chogori) de 8 611 m; englezii N. Hardie si T. Streather reusesc la 27 mai 1955 sa escaladeze vīrful Kangchendzonga īnalt de 8 597 m; expeditia elvetiana condusa de Albert Eggler ajunge pe vīrful Lhotse, care masoara 8 501 m, īn ziua de 18 mai 1956; vīrful Makalu, de 8 481 m, este atins de alpinistii francezi de performanta mondiala Lionel Terray, Jean Conzy, Jean Franco si Guido Magnone. Au urmat dupa aceea escaladarile vīrfurilor Dhanlagirii (8 172 m), Cho Oyu (8 153 m), Manaslu (8 125 m), Nanga-Parbat (8 125 m), Annapurna (8078 m), Shisa Pangma (8 013 m etc. Asadar, mai toti muntii mari au cuceritori. stim precis cānd si cine a cucerit Mont Blanc-ul, acoperisul Europei, cānd si cine a cucerit fiecare din cei paisprezece "optmiari" ai Hymalaiei, acoperisul lumii. Modesti, fara diademele gheturilor vesnice, croiti de natura pe masura omului, Carpatii romānesti n-au asteptat īnsa nasterea alpinismului pentru a se lasa cuceriti. Pe culmile lor cele mai īnalte, de. cānd este lumea, s-a vīnat, s-au mīnat la pascut turmele, s-a locuit chiar. De aceea muntii nostri n-au cuceritori cunoscuti, ci doar pionieri ai turismului; de aceea mai toate potecile care ne conduc astazi spre piscuri au fost calcate de pasii ciobanilor. Cānd turistii au īnceput sa urce la munte, ciobanii si vīnatorii le-au fost calauze, hatasele folosite de ei au devenit poteci largite si īnsemnate cu vopsea doar cānd cetele amatorilor de drumetie au devenit cluburi de turism. Acum avem poteci deschise de turisti, dar avem si poteci vechi de cānd lumea. Pe teritoriul tarii noastre primul club alpin s-a constituit la Brasov īn anul 1873, apoi īn Banat, la Sibiu, Cluj si Sinaia. Īn statutul Societatii carpatine "Sinaia" se mentiona ca "Scopul Societatii este de a īnlesni si propaga cunoasterea muntilor din īmprejurime, a faunei si florei lor, prin urmatoarele mijloace:

a)       organizari de excursii izolate sau īn comun;

b)       construiri si īntretineri de adaposturi si poteci pe munti;

c)       a īnlesni persoanelor straine vizitarea muntilor īn cazul cānd vor cere concursul Societatii;

d)       īntruniri si conferinte periodice;

e)       crearea unei biblioteci si a unui muzeu de colectiuni;

f)        publicatiuni de lucrari stiintifice, literare sau artistice, precum si a unei calauze;

g)       a cultiva si a proteja fauna regiunii muntoase, īn special cerbi caprioare, diferite pasari, pastravi si alte animale ce devin rare etc.

prin organizarea si dotarea celor 16 centre Salvamont dispuse īn zonele muntoase ale tarii, precum si prin instruirea celor peste 40 echipe Salvamont, care actioneaza cu īnalt spirit umanist si constiinciozitate sa asigure obtinerea unor rezultate meritorii īn prevenirea accidentelor si īn organizarea actiunilor de salvare īn munti. Īn Salvamont au fost chemati sa lucreze oameni ai muncii din mai toate sferele de activitate, buni cunoscatori ai muntilor si cu reale deprinderi īn practica schiului, alpinismului, acordarea primului ajutor, precum si īn transportul accidentatilor cu mijloace tehnice din īnzestrare sau improvizate.