FILE DE CRONICA DIN ISTORIA ALPINISMULUI

Constituirea primelor cluburi alpine în a doua jumatate a veacului trecut a marcat momentul hotarîtor care a dus la dezvoltarea de azi a sportului înaltimilor. Însa "actul de nastere" al alpinismului arc data de 8 august 1786, ziua când Jacques Balmat, împreuna cu naturalistul elvetian De Sausaure au urcat pentru întîia oara pe vîrful Mont Blanc din Alpi. Aceasta prima ascensiune a fost urmata de alte numeroase tentative de escalada, efectuate din placerea de a urca cât mai sus, de a strabate poteci necunoscute, de a cunoaste orizonturi înca nepatrunse de fiinta umana. Chomolungma - "zeita mama a Pamîntului" - a putut fi cucerit& 17517l119r #259; numai dupa 30 de ani de expeditii, organizate în majoritatea cazurilor de europeni. Cea mai celebra escalada alpina apartine neo-zeelandezului Edmund Hillary si nepalezului Norke Tensing, care la 29 mai 1953 ora 11,30 au fost primii oameni ce au pus piciorul pe cel mai înalt vîrf de pe planeta Pamînt - Everestul, din masivul Hymalaia, cu înaltimea de 8 848 m. Tot cu eforturi foarte mari au mai fost escaladate si alte vîrfuri din Hymalaia. La 31 iulie 1953 alpinistii italieni Achille Campagnoni si Lino Lacedelli cuceresc vîrful K-2 (Chogori) de 8 611 m; englezii N. Hardie si T. Streather reusesc la 27 mai 1955 sa escaladeze vîrful Kangchendzonga înalt de 8 597 m; expeditia elvetiana condusa de Albert Eggler ajunge pe vîrful Lhotse, care masoara 8 501 m, în ziua de 18 mai 1956; vîrful Makalu, de 8 481 m, este atins de alpinistii francezi de performanta mondiala Lionel Terray, Jean Conzy, Jean Franco si Guido Magnone. Au urmat dupa aceea escaladarile vîrfurilor Dhanlagirii (8 172 m), Cho Oyu (8 153 m), Manaslu (8 125 m), Nanga-Parbat (8 125 m), Annapurna (8078 m), Shisa Pangma (8 013 m etc. Asadar, mai toti muntii mari au cuceritori. stim precis când si cine a cucerit Mont Blanc-ul, acoperisul Europei, când si cine a cucerit fiecare din cei paisprezece "optmiari" ai Hymalaiei, acoperisul lumii. Modesti, fara diademele gheturilor vesnice, croiti de natura pe masura omului, Carpatii românesti n-au asteptat însa nasterea alpinismului pentru a se lasa cuceriti. Pe culmile lor cele mai înalte, de. când este lumea, s-a vînat, s-au mînat la pascut turmele, s-a locuit chiar. De aceea muntii nostri n-au cuceritori cunoscuti, ci doar pionieri ai turismului; de aceea mai toate potecile care ne conduc astazi spre piscuri au fost calcate de pasii ciobanilor. Când turistii au început sa urce la munte, ciobanii si vînatorii le-au fost calauze, hatasele folosite de ei au devenit poteci largite si însemnate cu vopsea doar când cetele amatorilor de drumetie au devenit cluburi de turism. Acum avem poteci deschise de turisti, dar avem si poteci vechi de când lumea. Pe teritoriul tarii noastre primul club alpin s-a constituit la Brasov în anul 1873, apoi în Banat, la Sibiu, Cluj si Sinaia. În statutul Societatii carpatine "Sinaia" se mentiona ca "Scopul Societatii este de a înlesni si propaga cunoasterea muntilor din împrejurime, a faunei si florei lor, prin urmatoarele mijloace:

a)       organizari de excursii izolate sau în comun;

b)       construiri si întretineri de adaposturi si poteci pe munti;

c)       a înlesni persoanelor straine vizitarea muntilor în cazul când vor cere concursul Societatii;

d)       întruniri si conferinte periodice;

e)       crearea unei biblioteci si a unui muzeu de colectiuni;

f)        publicatiuni de lucrari stiintifice, literare sau artistice, precum si a unei calauze;

g)       a cultiva si a proteja fauna regiunii muntoase, în special cerbi caprioare, diferite pasari, pastravi si alte animale ce devin rare etc.

prin organizarea si dotarea celor 16 centre Salvamont dispuse în zonele muntoase ale tarii, precum si prin instruirea celor peste 40 echipe Salvamont, care actioneaza cu înalt spirit umanist si constiinciozitate sa asigure obtinerea unor rezultate meritorii în prevenirea accidentelor si în organizarea actiunilor de salvare în munti. În Salvamont au fost chemati sa lucreze oameni ai muncii din mai toate sferele de activitate, buni cunoscatori ai muntilor si cu reale deprinderi în practica schiului, alpinismului, acordarea primului ajutor, precum si în transportul accidentatilor cu mijloace tehnice din înzestrare sau improvizate.