FRANTA

FRANTA

Republica Franceza. Stat in V Europei.

Suprafata este de 551 500 km².

Populatia este de 57 206 000 loc. (104 loc./km²)

Capitala este la Paris (9 319 000 loc. Aglomeratia urbana)

Natura:

Populatia

57 206 000 loc. (1 801:27 350 000; 1 901: 38 960 000; 1 921: 39 210 000; 1 960: 45 680 000), natalitate 13,3%o, mortalitate %o; pop. urbana 74 %. Aglomeratii urbane principale (mii loc.): Lyon (1 262), Marseille/ Marsila (1 087), Lille (950), Bordeaux (685), Toulouse (608), Nantes (491), Nice (475), Toulon (438), Grenoble (400), Strasbourg (388), Rouen (380). Francezi: 3,6 mil. Imigranti (6,3% din populatia tarii), intre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi, malieni (1990). Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in reg. parizianã (890 loc./km2, 2% din suprafata Frantei, 19% din populatia tarii), in reg. Nord-Pas de Calais (320 loc./Km2), Marseille-Nice (290 loc./Km2), Lyon-St. Etienne (280 loc./km2), in Alsacia (196 loc./km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comté (50-70 loc./km2), in Champagne-Ardenne (52 loc./km2), in reg. Limousin (43 loc./km2), in insula Corsica (30 loc./km2). Culte: catolicism 90%, protestantism, islamism iudaism.

Istoria

Teritoriul Frantei populat in antichitate de triburi celtice (gali), este cucerit de Caesar (59-51 i.Hr.) si transformat in provincie romana. Francii popor germanic stabilit in sec. 5 in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in sec. urmatoare pop. francez. Bazele regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carollingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului la Roma in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imp. Caroligian, a carui parte occidentala formeaza viitoarea Franta. In sec. 12-14, in timpul domniilor lui Pilip ll August si Pilip lV cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul intariri autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul national ( Jeanne d'Arc) permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al Xl (1461-1483) reprima opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc l (1515-1547) inaugureaza epoca absolutismului. Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec. 16 declanseaza pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al lV, intemeietorul dinastiei de Bourbon (1589-1830) prin edictul de toleranta de la Nantes (1598). Domnia lui Ludovic al XlV (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez ("statul sunt eu"), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XlV si Ludovic al XV ( 1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris (10.2.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor. Revolutia franceza (14.7.1793- cucerirea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.9.1792 a primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVl (21.1.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare a Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturat de revolutia din iulie 1830, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Philip (1830-1848). In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a ll-a Republica (1848-1852), apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepot al lui Napoleon l ), care se proclama sub numele de Napoleon lll imparat al Frantei (1852-1870). Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea la 4.9.1870 a celei dea lll-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris (mart.- mai 1871). Pacea de la Frankfurt pe Main (10.5.1871) consacra pierderea Alsaciei si Lorenei. Cucerirea Algeriei (1830-1847) este urmata in a doua jumatate a sec. 19 de constituirea celui de-al doilea mare imp. colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala, occidentala, Indochina, Oceania, etc.).

Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Tripei Aliante (1904) care in primul razboi mondial (1914-1918) obtine victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin Pacea de la Versailles (1919) Alsacia si Lorena sunt retrocedate de Germania. Politica revansarda a Germaniei naziste are ca urmare declaratia de razboi a Frantei la 3.9.1939, urmata de invadarea teritorului francez si semnarea de catre, maresalul P.Pétain, a actului de capitulare la 22.6.1940. Gen Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940 la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia (6.6.1944) si insurectia victorioasa a Parisului (19-25.8.1944) permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de gen. De Gaulle. Constitutia din octombrie 1946 praclama cea de-a lV Republica, si transforma imp. colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei de-a lV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu gen. de Gaulle care proclama la 4.10 1958 cea de-a V-a Republica, cu atributii sporite pentru seful statului.

Statul

Republica prezidentiala, potrivit constitutiei de la 6.10.1958. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de Parlament, compus din Senat si Adunarea Nationala, iar cea executiva de presedinte si de Consiliul de Ministri, numit de presedinte in urma alegerilor legislative. Partide politice: 22 de formatii printre care Adunarea pentru Republica , Uniunea pentru Democratia Franceza , Partidul Socialist Francez, Miscarea Radicalilor de Stanga, Partidul Socialist Unificat , Partidul Comunist Francez, Partidul Ecologist.

Economia

Situata in primele 5 puteri ale economiei mondiale Franta cu o puternica industrie miniera mai ales datorita carbunilor si minereurilor de fier, Franta apeleaza in prezent mai ales la materii prime din import. Ca alternativa la epuizarea zacamintelor de combustibili minerali fosili, Franta si-a dezvoltat o puternica atomoenergie.

Industria prelucratoare este foarte diversificata, fabricand aproape intreaga gama a produselor din domeniu. Se remarca insa, indeosebi prin productia de avioane (Toulouse, Bordeaux, Marsilla), autoturisme (Paris si imprejurimile), nave maritime (Le Hâvre, Marsille), chimie si petrochimie (marile porturi), textile (Lyon, Lille),produse alimentare (vinuri, zahar si produse zaharoase, lactate, etc.). Sunt inca bine reprezentate siderurgia (fonta si otel), mai ales in Lorena, si metalurgie neferoasa, in principal industria aluminiului (in Muntii Alpi, unde se poate folosi energia electrica obtinuta in Hidrocentrale). Agricultura franceza este dezvoltata si performanta, aceasta tara fiind unul dintre cei mai mari producatori europeni si totodata mondiali de cereale (indeosebi grau) si de floarea-soarelui. In privinta productiei vegetale, se remarca insa prin cultura vitei de vie si implicit productia de struguri, Franta fiind cel mai mare exportator mondial de vinuri. Are vinuri renumite in intreaga lume: cele de Bordeaux, Bourgogne, Champagne etc.

Franta este al doilea crescator european de bovine, pentru carne si lapte, si detine acelasi loc pe continent la unt si branzeturi. Se cresc de asemenea ovine si porcine.

Reteaua de cai de transport este diversificata si moderna, dar polarizata indeosebi din capitala tarii. Franta a avut in ultimele decenii ale secolului al XX-lea, realizari remarcabile in domeniul transportului feroviar de mare viteza, asa-numitul TGV. Dispune totodata de o insemnata retea de autostrazi si alte cai rutiere modernizate. Transporturile pe apa atat fluviale, cat si maritime, sunt de asemenea bine dezvoltate. Franta are o mare retea de cai navigabile interne, principalele portiri fluviale fiind Paris (pe Sena), Strasbourg (pe Rin), si Lyon (pe Ron). Dispune totodata de o importanta flota comerciala maritima si de unele dintre cele mai mari porturi de pe glob: Marsille si Le Hâvre. Aeroporturile Parisului (Charles de Gaulle si Orly) se inscriu printre cele mai mari din lume. Franta este a treia tara ca prezenta in spatiul cosmic, seria de rachete "Ariane" fiind lansata de la o baza situata in Guyana. Franta este una dintre tarile cele mai vizitate si cu cele mai mari venituri din turism. Intre cele mai importante atractii turistice se inscriu: Parisul si imprejurimile, alte orase cu monumente si muzee (intre care Chartres, Reims, Lyon), valea Loarei Statiunile situate pe Coasta de Azur (Cannes, Saint-Tropez, Nisa etc.), statiuni montane si de sporturi de iarna din Alpi (Chamonix), insula Corsica. Intre numeroase atractii ale Parisului se inscriu catedrala Notre Dâme, muzeul Luvru (cel mai renumit din lume), Turnul Eiffel, iar in imprejurimi palatul Versailles. Comertul este foarte activ, Franta avand o pondere de peste 5% in comertul mondial. Exporta o gama larga de produse si importa in deosebi hidrocarburi.