ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Fenomene climatice de risc din perioada rece a anului
Istoric
Aparitia unor raciri masive de amploare, ca si consecintele lor,au fost consemnate de-a lungul timpului de o serie de calatori straini aflati in trecere prin Dobrogea. Primele informatii referitoare la valurile de frig fost furnizate de Orudj bin Adel in „Cronici turcesti privind Tarile Romane” (Bucuresti, 1965, p.52) consemneaza despre iarna 1436 - 1437 ca a fost o „iarna foarte geroasa din care pricina multor oameni le-au degerat mainile sl picioarele”.
Mai tarziu, Constantin Mihailovici din Ostravita in „Calatori
straini despre Tarile Romane” (Edit.St., Bucuresti, 1968, vol.I, p.126), referindu-se la iarna 1462 se arata: Dunarea era inghetata si a trecut voevodul (Dracul cel Tanar, n.n.) peste Dunare cu toti oamen sai (cu toata oast 535h79f ea, n.n.). Toate acestea au fost, insa , date subiective.
Date obiective se gasesc dupa 1770 cand apar primele statii
meteorologice, sau mai exact dupa 1884 cand se infiinteaza
Institutul Meteorologic Central.
Din nenumaratele cazuri de singularitati termice negative
au fost analizate in detaliu
2. Viscolul
O atentie deosebita am acordat-o viscolului, pornind de la
faptul ca pe teritoriul Romaniei, cel mai mare numar mediu annual de zile cu viscol se inregistreaza in regiunile estice si sudice, „aici se inregistreaza cele mai ridicate valori medii anuale, intre 5 si 7 zile“ (Besleaga N., 1962), din cauza efectului de canalizare determinat de obstacolul orograic al Carpatilor de Curbura si cel termic reprezentat de Marea Neagra. Cele mai multe viscole se produc, de regula, in luna ianuarie, dar cu totul intamplator se pot produce si in noiembrie-decembrie sau februarie-martie (Ciulache S., 1998). Viscolele reprezinta, pentru latitudinile medii la care se ala Dobrogea, fenomene atmosferice de iarna cu o mare spectaculozitate.
o parere unanima. In lucrarea de fata, intervalul cu dezgheturi a fost considerat conform cercetarilor, care accepta ca se poate vorbi de un inceput al dezgheturilor dupa ce ingheturile s-au stabilizat, adica dupa ce temperatura maxima < 0°C s-a inregistrat consecutiv
intr-un anumit numar de zile, iar ca sfarsit al dezgheturilor atunci cand temperatura medie zilnica a trecut permanent peste pragul de 0°C (Hairulin, 1969).
Epidemiologia moderna a creat conceptul de „factor de risc” pentru acei parametrii negativi care actioneaza constant intr-un interval de timp realizeaza un cumul care poate conduce la perturbarea starii de sanatate. Actiunea acestor factori este mai intensa in anotimpul rece.
De fenomenele meteorologice nefavorabile, care pot provoca anual daune considerabile economiei nationale a Dobrogea tin si aversele puternice de ploaie, grindina, ingheturile tarzii de primavara si timpurii de toamna, secetele etc.
Iarna rolul hotarator in formarea conditiilor meteorologice revine proceselor de circulatie.
Bibliografie
1.Bratescu, C. (1928 a), Pamantul, clima, fitogeografia si solurile
Dobrogei, Anal. Dobrogei, IX(I), in vol. Festiv Dobrogea, Cincizeci de ani de
viata romaneasca (1878-1928), Edit. Cult. Nat., Bucuresti.
2. Marius Lungu
|
