GEOGRAFIE ALPINĂ
Atlasul se împarte în sase sectoare, dintre care Atlasul înalt, întins pe o lungime de 700 km, atinge o înaltime de 4 165 m în Djebel Toubkal. În plina Sahara se ridica muntii Tibesti si Hoggar, în Africa ecuatoriala muntii Camerunului, în rasarit muntii Etiopiei. Cele mai înalte masive africane se înalta în Africa de est: Kilimanjaro (vîrful Kibo, 5 895 m), Kenya - 5 199 m, Ruwen-zori - 5 109 m, Elgon - 4 321 m, Meru 4 558 m, Virunga - 4507 m.
În sfîrsit, în sudul Africii se ridica muntii Livingstone, Rungwe si Drakensberg.
America. Trecînd în emisfera vestica si pornind de la nord spre sud începem cu muntii Groenlandei.
În sudul Groenlandei, se afla fiordul Tasermiut, un fel de Yosemite groenlandez cu stînci ce tîsnesc 1 500 - 2 000 m deasupra fiordului.
Urmînd coasta rasariteana catre nord întîlnim zona Ang-magssalik, cea mai interesanta pentru cataratori; mai departe, în nord, Alpii Staunings, "perla Groenlandei" - 2 930 m. În sfîrsit, pe coasta de vest exista regiunea fiordului Evigheds. Aceste patru zone nu reprezinta decît o parte infima a muntilor Groenlandei, majoritatea (de ordinul miilor) vîrfurilor si stîncilor fiind înca necunoscuta si neexplorata. Alti munti se ridica în insulele canadiene Axei Heiberg si Ellesmere. O zona muntoasa asaltata de alpinisti în ultimul deceniu este cea din Ţara luiBaffin: Mt. Asgard si Thor, cu pereti de 1 000 m. De la strîmtoarea Bering pîna la capul Horn, pe o lungime de 18 000 km se întind Cordi-lierii americani de-a lungul vestului Americii de Nord, Centrale si ele Sud. Lantul Brooks din nordul Alaskai culmineaza în Mt. Chamberlin, 2 750 m, cu peretii de granit din Arrigetch, santul Alaska, cel mai înalt al Americii de Nord, atinge 6 194 m în Mt. McKinley. Lantul Alaska mai cuprinde muntii Foraker, Hunter, Huntington si Moose's Tooth. Muntii Wrangel culmineaza în Mt. Bona si Blakburn. Grupul St. Elias cuprinde patru munti de peste 5000 m: Logan, St. Elias, Lucania si Steele. Catre sud urmeaza lantul Fairweather si în continuare Coast Range (muntii Coastei), Cascades (muntii Cascadelor) si Sierra Nevada cu celebrul Mt. Whitney si "Mecca alpinistilor": Valea Yosemite.
Paralel cu aceste lanturi de pe coasta Pacificului si la est de ele se întinde uriasul lant al muntilor Stîncosi (Rocky Moun-tains) strabatînd Canada si S.U.A. În rasaritul S.U.A. se ridica muntii Appalaches, mai modesti ca înaltime (2038 m), dar lungi de 2000 km si cuprinzînd zone de alpinism atît de interesante ca Shawangunk, unde-si fac antrenamentul alpinistii din New York.
Un peisaj arid cu cactusi si canioane adînci caracterizeaza lantul Sierra Madre din Mexic. Catre sud urmeaza zeci de vulcani dintre care cei mai înalti sînt Popocatepetl, Ixtaccihuatl si Citlal-tepetl (Pico de Orizaba, 5 700 m).
Anzii, a caror lungime de 7 500 km echivaleaza cu distanta dintre Mt. Blanc si Everest, culmineaza cu vîrful Aconcagua, 6 960 m. Anzii încep în nord cu muntii Venezuelei si Columbiei de peste 5 000 m înaltime. În Ecuador predomina vulcanii Chimborazo si Cotopaxi. Adevaratul rai al cataratorilor se afla însa în Anzii din Peru si Bolivia cu superperetii de stînca si gheata din Huascaran, Huandoy, Chacraraju, Alpamayo, Yerupaja, Jirishanca, Salcantay si nenumarati altii.
Mai putin fascinanti sînt muntii vulcanici arizi, care despart Chile de Argentina. Cea mai frumoasa zona din acest lant se afla în Districtul Lacurilor. În sud, Anzii se încheie cu zona aspra a muntilor Patagoniei, cuprinzînd giganti de granit ca Fitz Roy, Cerro Torre, Turnurile Paine. În sudul extrem se ridica muntii Ţarii de Foc - Yogan, 2 469 m.
Antarctida. Cel mai important lant muntos este Ellsworth. Partea de nord a acestui lant se numeste Sentinel Range, care culmineaza cu Mt. Vinson, 6 139 m. Alti munti sînt Shinn, Tyree, Gardner. Vulcanii cunoscuti sînt Erebus si Terror.
Alpinismul se practica pîna si în insule atît de izolate cum sînt Kerguelen, din zona subantarctica a Oceanului Indian.
|
