Ghetarul Scarisoara
Date istorice. Cea mai veche mentiune asupra pesterii este facuta de A. Szirtfi in 1847. K. F. Pctcrs si A. Schmidl dau primele informatii stiintifice in 1861, respectiv 1863. Al. Borza studiaza repartitia florei si fenologia vegetatiei din peretii avenului, E. G. Racovita (1927) cerceteaza formatiunile de gheata iar V. Puscariu (1934) face o prezentare stiintifica si turistica. Partile inferioare ale Ghetarului sint explorate de-abia in 194 939f52j 7 (la initiativa lui Maxim Pop), iar rezultatele stiintifice ale acestor explorari sint oficializate in 1948 de M. Serban si colaboratorii sai. Dupa o stagnare de 15 ani, studiul Ghetarului Scarisoara este reluat in 1965 de I. Viehmann, Gh. Racovita, M. Serban, T. Rusu si V. Craciun.
Localizare si cale de acces. Ghetarul este situat pe cumpana de ape dintre Bazinul Ocoale si Bazinul Vaii Girda Seaca. La el se ajunge utilizind ca baza Cabana Scarisoara, de unde se urmareste marcajul turistic punct rosu (1,3 km, 20 min). Pentru accesul la cabana a se vedea descrierea generala a zonei (vezi fig. 49).
Descriere. Principala particularitate a pesterii este data de prezenta permanenta a ghetii, de unde i s-a tras si numele de "Ghetar' (in intelesul de "frigider' si nu de ghetar alpin, cum s-ar putea intelege gresit!) dat de localnici cu mai binc de un secol in urma. Este un ghetar de tip static, situat in fundul unui remarcabil aven adinc de 50 m. Avenul da acces la o galerie unica larga, avind o lungime totala de aproximativ 500 m, din care abia jumatate reprezinta zona turistica, vizitata de catre public. Este sapat in calcare triasice, la 1165 ni alt. absoluta. Lungime totala circa 700 m (fig. 50).
Avenul de la intrare, adinc de 50 m si cu un diametru de 50 m, este situat in mijlocul unei paduri de molid. Marginea lui estica este amenajata cu scari de lemn pentru a usura accesul pina pe panta de zapada perena existenta in fundul sau. In fata acestor scari, la baza vestica a avenului, se gaseste intrarea propriu-zisa, o bolta uriasa prin care lumina zilei patrunde pina departe in pestera. Spatiul in care se patrunde este imens, constituind Sala Mare; iar in continuare Sala Mica. Podeaua lor este formata din gheata, a carei volum total se ridica la peste 50 000 m3.
Fig. 50. Ghetarul Scarisoara (nr. 37), dupa T. Rusu et al., 1965, simplificata.
Zona turistica este constituita din Sala Mare, Sala Mica si Biserica Veche. Cele trei portiuni situate in sectorul nord-vestic al pesterii reprezinta o aglomerare masiva de blocuri de stinca prabusite, peste care s-a depus o cuvertura groasa de gheata, veche de peste 3000 de ani. Latimea Salii Mari este de aproape 50 m, iar in partea opusa intrarii se gaseste un dom urias de gheata, culminat in trei cocoase. In spa-r tele acestora, cit si in dreapta intrarii se gaseste cite o rymaie, un spatiu relativ ingust intre peretele de calcar si povirnisul de gheata. Aceste rimaie dau acces spre zonele inferioare, situate la baza masivului de gheata. O panta abrupta, pe care au fost sapate trepte in gheata, da acces din Sala Mica si Biserica (sau Biserica Veche), o incapere situata la o diferenta de nivel de 6 m fata de zona precedenta, detinind numeroase stalagmite de gheata de marimi si forme variate.
Zona rezervata cercetarilor stiintifice nu este accesibila publicului vizitator decit cu o autorizatie speciala. Ea este constituita din doua sectoare: unul nord-estic (Rezervatia Mica) si altul sudic (Rezervatia Mare). La marginea din dreapta a Salii Mari se gaseste o prapastie adinca de 18 m, care se poate cobori cu ajutorul scarilor speologice; ea da acces in Rezervatia Mica. Aceasta este constituita dintr-un spatiu larg. situat la un nivel mediu - daca ne raportam la intreaga pestera - detinind in prima sa parte formatiuni de gheata, iar spre capat, in zona denumita Palatul Sinzienii, concretiuni calcaroase. In faleza de gheata de-a lungul careia se coboara pentru a ajunge aici se pot observa strate orizontale (benzi) de impuritati, situate la nivele diferite, prin studiul carora s-a putut stabili vechimea blocului de gheata. In stinga Salii Mari, la capatul ei sudic, se deschide cea de-a doua prapastie care, prin intermediul unui prag de gheata, da acces, de-a lungul unei pante inclinate la 40°, in Rezervatia Mare; s-a denumit aceasta panta lunga de aproximativ 70 m Toboganul de Gheata. Diferenta de nivel dintre podeaua Salii Mari si cea a Bisericii Noi (unde reintilnim stalagmite de gheata de f6rme variate) este de 40 m2. Sectoarele care urmeaza spre sud (Catedrala si Galeria Terminala) sint bogat concretionate cu formatiuni de calcar, reprezentind zona cea mai impodobita a pesterii.
Diferenta totala de nivel de la suprafata (intrarea in aven) si punctul cel mai coborit, situat la sfirsitul Galeriei Terminale, este de -105 m.
Pina in prezent Ghetarul Scarisoara este pestera in care s-au facut cele mai ample observatii privind topoclimatul subteran din tara noastra. Ansamblul topoclimatului pesterii, in cadrul caruia curentii de aer joaca un rol important, explica existenta uriasului depozit de gheata, precum si variabilitatea formatiunilor de gheata amintite.
Importanta stiintifica rezida in primul rind in complexul de fenomene care se datoresc prezentei ghetii si structurii generale a pesterii: morfogeneza si evolutia formatiunilor de gheata, stratificarea masivului de gheata etc. Avenul, prin flora sa variata, diferentiata pe nivele, ofera botanistilor un interesant si permanent teren de cercetare. Faunei cavernicola este saraca, cel mai de seama reprezentant fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. In gheata pesterii s-a descoperit un schelet aproape intreg de Rupicapra.
Conditii de vizitare. ghetarul Scarisoara a fost declarat monument al naturii inca din anul 1938. Zona turistica este amenajata, asa ca poate fi vizitata in tot cursul anului in prezenta ghidului pesterii. 'Vizitarea rezervatiilor este permisa numai in cazuri speciale, cu aprobarea Comisiei monumentelor naturii si a Institutului de speologie, cu insotitor din partea acestor foruri.
Pentru vizitarea zonei turistice nu este nevoie de un echipament special; se recomanda insa imbracaminte calduroasa si incaltaminte cu talpa antiderapanta) Ghidul pune la dispozitia vuzitatorilor lampi cu carbid.
|
