Huda Orbului
Date istorice. A fost descoperita de paznicul de la Ghetarul de la Virtop (Casa de Piatra) in anul 1962 si semnalata Institutului de speologie in anul 1963, cind este vizitata pentru prima data.
Localizare si cale de acces. Pestera Huda Orbului se gaseste in valea numita Piriul Orbului, afluent al Va 949f55j ii Vulturului in Bazinul Girdisoara de la Casa de Piatra. Ea se afla sub locul numit de localnici "Fata Calinesii', la o altitudine de circa 1250 m. Huda Orbului poate fi atinsa din trei directii principale: 1 - Ghetarul Scarisoara - Ocoale - Dosul lui Magala - Valea Vulturului - Piriul Orbului - Huda Orbului (circa 12 km); 2 - din Valea Ariesului, de la Girda de Sus pe drumul forestier care urca pe Valea Girda Seaca si ajunge in catunul Casa de Piatra (12 km). De aci se poate merge prin Valea Vulturului sau direct spre Fata Calinesii - Piriul Orbului (5 km pe jos); 3 - coborind din marcajul Padis - Ghetarul de la Scarisoara spre Ghetarul de la Virtop, iar de aci cu ajutorul paznicului de la acest monument al naturii se poate ajunge la Pestera Huda Orbului.
Descriere. Pestera, de 280 m lungime, este un ponor sapat in calcare tithonice (fig. 48).
Intrarea se face printr-o gura aspectuoasa cu deschiderea de 10/12 m. Primele sali, cu o largime de peste 10 m, apartin unor conuri de darimaturi venite din afara. Acestea sint urmate apoi de grupuri de formatiuni stalagmitice si de plansee suspendate. Piriul Orbului nu intra in pestera pe gura ei actuala. Acesta apare pe un brat lateral care se deschide in peretele sting al pesterii, la o distanta de 60m de la intrare. Formatiunile stalagmitice (stalactite "luminari', plansee stalagmitice suspendate, draperii, bazine de tip gur si depuneri de mondmilch) continua cu o prezenta bogata aproximativ pina la jumatatea pesterii, intr-un loc in care latimea pesterii ajunge pina la 20 m (Sala Alba) galeria principala primeste un afluent sting, aproape inactiv, ce provine dintr-o galerie laterala a carei podea este cimentata cu plansee stalagmitice albe. Cursul de apa si riul subteran descriu in continuare o cadere de 10 m, ceea ce modifica aspectul subteran. Pestera, care pina aici a avut o latime medie de 7 - 8 m, se ingusteaza la 3 m. O galerie laterala care vine din dreapta, ascendenta si plina de darimaturi recente, mai produce o ultima largire a pesterii, dupa care continuarea se face printr-un tunel de conducta activa, cu urme de inundare totala. Tavanul galeriei coboara treptat de la 2 m la 0,40 m. Pestera se termina cu un sorb activ si cu o sala de 1.5/7 m umpluta cu pamint argilos.
In pestera se afla un numar insemnat de coleoptere cavernicole. Cursul ei subteran are o resurgenta inca necunoscuta, iar formatiunile stalagmitice sint foarte bogate. Trebuie semnalata prezenta citorva plansee stalagmitice suspendate, cu intervale etajate de la 1 la 3, goale sau umplute cu aluviuni, care pot furniza date despre procesele de colmatare si reactivare a pesterii.
Conditii de vizitare. Mijloace de iluminare, cizme de cauciuc si o scara speologica de 10 m.
|
