IMPARTIREA PE SECTOARE A PRODUSULUI INTERN BRUT SI A PRODUCTIVITATII MUNCII IN OLTENIA

IMPARTIREA PE SECTOARE A PRODUSULUI INTERN BRUT SI A PRODUCTIVITATII MUNCII IN OLTENIA

Evolutia produsului intern brut la nivelul Regiunii Sud-Vest, in perioada 1993-2003, a fost, in general, sub evolutiile realizate pe ansamblul tarii, perioada de declin fiind mai lunga (1996-2000) decat cea la nivel national (1997-1999). In ceea ce priveste contributia regiunii la realizarea PIB-ului national, aceasta se situeaza la 8,6%, una dintre cele mai scazute din tara si a fost in continua scadere din 1997 cand reprezenta peste 10% din produsul intern brut national.

In perioada 2000-2002, produsul intern brut din Regiunea Sud-Vest Oltenia a crescut in termeni reali cu 40% in 2001 fata de 2000 si cu 23% in 2002 fata de 2001.

In anul 2002, conform Anuarului Statistic al Romaniei, elementele care constituie Produsul Intern Brut s-au mentinut aproximativ la nivelul parametrilor valorici inregistrati in anul precedent: cea mai mare contributie la formarea plus-valorii a adus-o sectorul serviciilor (42,4%), urmat de industrie (37,5%), agricultura (13%) si constructii (7,1%).

Fig. 3.1 Īmpartirea PIB (VAB) al Olteniei pe Principalele Sectoare de Activitate (date 1998 -2002). Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei, 2004

1997, u.m.

1998, u.m.

1999, u.m.

2000, u.m.

2001,u.m.

Agricultura, v natoare si silvicultura

Pescuit si piscicultura

Industrie

Constructii

Comert

Hoteluri si restaurante

Transport, depozitare si comunicatii

Intermedieri financiare

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

Administratie publica si aparare

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Total VAB

Sector

Diferenta

Agricultura, vanatoare, silvicultura, pescuit, piscicultura

Industrie

Industrie extractiva

Industrie prelucratoare

Energie electrica si termica, gaze si apa

Constructii

Comert

Hoteluri si Restaurante

Transport, depozitare si comunicatii

Activitati financiare, bancare si de asigurari

Tranzactii imobiliare si alte servicii

Administratie publica

Educatie

Sanatate si asistenta sociala

Altele

Total

Modificare fata de anul anterior

Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei, 2002, 2003, 2004

In comparatie cu tendintele globale nationale, piata muncii din Oltenia prezinta unele particularitati. Īn primul rānd trendul de scadere a populatiei ocupate se afla sub media nationala (tab. 3.4), cu cāteva exceptii notabile: industria miniera, unde scaderea reprezinta 20,54% din media nationala, in sectorul energiei electrica si termica, gaze si apa, reprezentand 24,18% fata de nivelul national si sectorul hotelurilor si restaurantelor, unde s-a īnregistrat un procent enorm de aprox. 63,9% din total. Alte sectoare, cum ar fi industria prelucratoare, au fost mai putin afectate. Īn concluzie, desi Oltenia s-a redresat dupa cele doua majore socuri de pe piata muncii din 1996-1997 si 1998-1999, anul 2002 a marcat o scadere pe piata muncii fata de 2001. Aceasta ar putea fi un indiciu al faptului ca procesul economic de restructurare a fost mai rezistent decāt īn alta parte, si care pare sa fie destinat sa dureze mai mult si sa aiba consecinte negative pentru o perioada mai mare de timp.

Tab. 3.4 Piata muncii in Oltenia fata de tendintele nationale (populatia ocupata intre 1995-2002)

Tab. 3.7: Productivitatea muncii (total)

Sursa: Prelucrare date EUROSTAT si INS, 2005

Evolutia īn timp arata o depreciere constanta a acestui indicator, cu patru puncte procentuale īn perioada 1999-2002, īnsotind traiectoria negativa a PIB regional.

Principalii vinovati pentru aceasta situatie sunt structura ocuparii fortei de munca pe diferitele sectoare economice si progresul tehnologic, acesta din urma fiind dependent īn regiunile slab dezvoltate de volumul si structura investitiilor straine directe.

Fig 3.5. Productivitatea muncii. Comparatie intre Romania si Uniunea Europeana

Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarele Statistice ale Romaniei

Fig 3.6. Productivitatea muncii. Comparatie intre regiuni; comparatie intre judetele regiunii Oltenia.

Sursa: Prelucrare date EUROSTAT si INS, 2005

Tabelul 3.8 de mai jos prezinta productivitatea muncii īn preturile constante din anul 1995 . Īn pofida eforturilor de restructurare, media productivitatii muncii a continua sa se situeze sub media anului 1995. incepand cu 19999 este in crestere.ui 1995, chiar daca fluctuatiile au situa

Tab. 3.8 Productivitatea muncii pe sectoare īn preturi constante Lei 1995 (date 1995-2000)

Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei, 2002

Īn particular (tabel 3.8):

Probabil o viitoare descrestere substantiala a productivitatii se poate anticipa, cānd un numar masiv de muncitori vor migra spre acest sector;

Īn pofida disponibilizarilor masive, productivitatea muncii īn industria prelucratoare si in     constructii nu a īnregistrat o crestere substantiala. Aceasta ar putea indica atāt faptul ca industriile ramase sunt īn medie slab competitive pe pietele mondiale si/sau inca supradimensionate ca numar de angajati, cāt si faptul ca noile investitii s-au īndreptat īn general catre sectoare productive cu valoare adaugata scazuta sau foarte scazuta;

Obtinerea de profit/formarea de capital relativ mare s-a realizat atāt īn sectorul telecomunicatiilor cāt si īn sectoarele altor servicii (inclusiv serviciile catre firme) dar acest fapt nu a dus la noi angajari, ci mai degraba la o crestere a profiturilor din īnchirieri. Un profit foarte mare similar īnregistrat īn serviciile financiare īn mijlocul anilor nouazeci s-a īntors rapid la nivelele medii din sectorul global al serviciilor;

Sectorul public a reusit sa mentina salariile reale conform nivelelor din 1995. Locurile de munca din administratie publica sunt īn medie mai bine platite decāt īn industria privata, desi aceasta tendinta este īn descrestere. Aceasta a constituit a fi de oarecare sprijin din punct de vedere al termenilor de venit net, dar nu poate fi considerata ca un mecanism de dezvoltare pe termen lung deoarece distorsioneaza substantial stimularile de pe piata locurilor de munca;

Dupa restructurare, doua sectoare nisa au aparut ca fiind īn mod particular competitive si cu o notabila tendinta de crestere pe piata productivitatii, si anume sectorul forestier al prelucrarii lemnului si cel al industriei transportului. Pare probabil ca pentru amāndoua aceste sectoare, Oltenia poate exploata avantajele sale naturale competitive.

Tab. 3.9 Tendintele productivitatii muncii pe sectoare - ca baza anul 1995 = 100 (ultimele date disponibile 1995-1998)

Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romāniei, 2001

Diferentele īn productivitatea muncii nu sunt īn mod necesar reflectate īn datele privind media cāstigurilor, ceea ce, prin urmare, indica distorsiuni majore pe piata muncii.

Din cele prezentate mai sus, se pot trage urmatoarele concluzii preliminare:

Oltenia se confrunta cu o problema importanta in ceea ce priveste dezvoltarea, atāta timp cāt asistam la "dezvoltarea" agriculturii. Se poate estima ca, cu cāt va fi mai mare numarul de persoane ce vor patrunde īn acest sector, cu atāt va fi mai negativ impactul asupra productiei de venit generata, deoarece modernizarile tehnologice sunt īmpiedicate. Aceasta are consecinte mari asupra dezvoltarii globale regionale. Īn afara de cazul cānd aceasta problema va fi abordata la nivel national ca o problema de securitate sociala, exista un numar redus de politici regionale ce se pot realiza pentru abordarea acesteia.

Īn aceeasi nota, putin se poate face pe termen scurt pentru absorbtia unui alt soc masiv pe piata muncii. Din aceasta probabil ca va rezulta un viitor cerc vicios de noi locuri de munca "false" īn agricultura si /sau o viitoare migrare substantiala a fortei de munca.

Politici structurale de sprijin pot fi justificate pentru cresterea valorii adaugate a sectorului prelucrator.

"Sectoare nisa" promitatoare, ca industria prelucrarii lemnului si cea a transporturilor pot fi sprijinite si īncurajate īn dezvoltarea lor deoarece apar ca fiind competitive pe pietele internationale si pot exploata avantajele naturale.

Sectorul serviciilor merita a fi sprijinit, īn special cel al serviciilor catre firme, asigurāndu-se o atentie speciala activitatilor generatoare de locuri de munca.

COMPARAŢII CU UNIUNEA EUROPEANA

Conform EUROSTAT 2005, fata de cele 254 regiuni NUTS 2 care acopera Uniunea Europeana (UE25), regiunile Romāniei se afla pe ultimele locuri.

PIB/PPS se ridica la 45.000 in Luxemburg, de 5,5 ori mai mare decat cel mai scazut PIB/PPS - 8.200 in Lituania, media UE 25 fiind 21.200.

Privitor la impartirea fortei de munca pe sectoare,in ultimii ani, in tarile UE, sectorul serviciilor a contribuit decisiv la cresterea ocuparii, in timp ce, spre deosebire de Romānia, sectorul agricol a pierdut mult ca pondere a populatiei ocupate. Ponderea cea mai mare a locurilor de munca in servicii este īntālnita in regiunile din jurul capitalelor ( le-de-France, Bruxelles) si in cele cu afluenta mare de turisti. Mai mult de 75% din populatia ocupata activa in sectorul serviciilor in cea mai mare parte a regiunilor Marii Britanii,Belgiei, Olandei si Luxemburgului. La polul opus, aproape in īntreaga Grecie, nordul Portugaliei, nordul si centrul Spaniei, vestul Irlandei si nordul Italiei populatia ocupata in sectorul serviciilor nu depasea 60%.