IN MUNTII NEAMTULUI, PE URMELE UNOR SCRIITORI

Frumusetea si farmecul locurilor, unde Bistrita tinde sa scape din inclestarea muntilor, a impresionat pe multi minuitori ai condeiului - poeti si prozatori. Scriitorii si chiar unii geologi si geografi utilizau o no 525g63f tiune generala, imprecisa, de "Muntii Neamtului', dupa numele orasului. Masivele din nord si din sud care-si dau intilnire pe axa Bistritei, dintre Bicaz si Piatra-Neamt, au capatat cu timpul nume distincte, fie dupa virfurile cele mai inalte ori dupa riurile principale care-i brazdeaza, dupa localitatile mai mari din regiunea respectiva, fie pastrindu-se denumirile populare traditionale.

Al. Vlahuta, in lucrarea lui "Romania pitoreasca' , o descriere poetica a unor calatorii prin tara, valoroasa pentru timpul respectiv - intelegea prin "Muntii Neamtului', Muntii Tarcaului, o parte din Muntii Stinisoarei si Subcarpatii aproximativ din Depresiunea Bistritei, Depresiunea Cracaului si pina pe la Tirgu-Neamt. "Ne uitam ingrijorati in urma, ploaia vine perdea spre noi, si toata valea se umple de ropot Ne adapostim sub un fag. Urla Tarcaul in vale umflat de puhoaie Peste vrun ceas se limpezeste, padurile incropite de soare incep sa abureasca. Ne lasam la conacul herastraielor, de unde se intinde, pe malul drept al Tarcaului o linie ferata pentru caratul lemnelor in vale' . Vlahuta semnaleaza existenta unei cai ferate inguste pe valea Tarcaului - parasita cu timpul - riul fiind insotit astazi de o sosea modernizata. Ceahlaul este surprins in ceea ce are el mai spectaculos - zona turnurilor, caciulilor, a tancurilor golase si tapsanelor acoperite ele patura de muschi. Desi au trecut mai bine de opt decenii de la descrierea lui Vlahuta, prea mult nu s-a schimbat din plastica denumirii formelor. Fantezia arhitectonica a naturii si-a continuat opera in conglomeratele Ceahlaului. L-au atras unele din formele depresionare ca Neamt, Pipirig s.a. si - indeosebi locurile istorice si manastirile moldovenesti. Neexistind pe atunci denumiri precise pentru Subcarpati, grupe ori subgrupe montane din Carpatii Orientali, Vlahuta le denumeste dupa orasele din fata lor; el vorbeste de exemplu de "muntii Bacaului si Sucevei'. Raportind la actual, formele din dreptul oraselor amintite sint in primul loc subcarpatice si apoi cele carpatice; la apus de Bacau se afla Subcarpatii Tazlaului, iar in dreptul Sucevei se dispun obcinele si o parte din Muntii Stinisoarei.

Cu un deceniu si jumatate mai tirziu (1914), Calistrat Hogas (1847-1917) descrie cum a calatorit "In Muntii Neamtului', insa nu pe traseele urmarite de Vlahuta. Plecind din Piatra-Neamt se indreapta "spre Nichit', mergind in primul rind pe valea Bistritei in aval, unde face un popas. "Cirnii la stinga si scoborii in umbra adinca a unei tinere lunci de arini de pe malul Bistritei, intr-o poiana mica asternuta cu iarba scurta, deasa si de un verde gingas si parca anume sapata in semicerc in desisul arinilor, deasupra si pe marginea inalta a malului Bistritei, imi asezai conacul meu de zi' . Din lunca Bistritei asa cum a vazut-o Hogas, nu au mai ramas astazi decit unele despletiri si meandre parasite; valea ii este cu apa foarte putina si doar la ploi abundente daca se mai aduna ceva mai multa. In aceste locuri, Bistritei i s-a creat un alt destin; prinsa intr-un minunat peisaj nou de cimpie, apa a fost dirijata pe un canal inalt si drept deasupra cimpiei. Apa este utilizata in diferite intreprinderi industriale - Savinesti, Roznov s.a. Despre revarsarile Bistritei in depresiunea cu acelasi nume cind apele furioase umpleau cimpul pina spre Savinesti se spune ca "au fost odata' copiii nu mai stiu, afla doar de la batrini.

Muntii Tarcaului, si mai ales partea lor estica, au constituit regiunea drumetiilor lui Calistrat Hogas. Valea Nichitului, afluentul Bistritei a fost calea de patrundere a scriitorului in interiorul muntilor. Ajunge pina in fundul Ciungului, pe la schitul Tarcau, este impresionat de salbaticia codrilor, de poienele pline de flori, izvoare, de profilul ingust al vailor impadurite si umbroase. In gresiile de Tarcau, relativ friabile, apele solicitate de nivelul de baza, reprezentat prin Bistrita, s-au adincit usor, fapt pe care nu are cum sa si-l explice, doar il semnaleaza. Piraele Calul, Iapa si chiar riul Tazlau in bazinul superior si-au creat vai adinci, greu de strabatut spre culmi.

"Atras de frumusetea muntilor Moldovei, de peisajele pe care nici un pictor de mare talent nu le-ar fi putut reda mai bine, Calistrat Hogas, taciturnul indragostit de natura molcoma a Neamtului si-a durat aici un salas, poate cel mai drag salas pe care l-a avut vreodata scriitorul' .

Orasul Piatra-Neamt i-a fost locul de plecare, Casa memoriala prin obiectele ei din interior, marturiseste existenta echipamentului de calatorie "Pe drumuri de munte', iar unele fotografii amintesc si de "Pisicuta', calul iubit de care nu s-a despartit in peregrinarile prin hatisurile muntilor.

Imprejurimile orasului Piatra-Neamt au fost descrise si de alti scriitori ca Mihail Sadoveanu; unele evenimente din romanul Baltagul se petrec prin regiunea Tarcaului. Vitoria Lipan merge calare sa-si caute sotul - Nichifor Lipan - la Durau, la poalele Ceahlaului.