Valea Dunarii este o importanta si frecventata zona turistica. Aici se practica turismul de tranzit, turismul nautic pe Dunare si pe lacul de acumulare. Defileul se desfasoara pe o lungime de aproximativ 135 km de la localitatea Bazias si pina la Gura Vaii. Intre aceste limite se insiruie o serie de sectoare de vale ingusta (clisuri) ca cele de la Pescari, Cazanele Mari, Cazanele Mici, Portile de Fier, precum si sectoarele de vale largita (depresiuni), la Moldova Veche, Liubcova, Dubova, Svinita, Orsova. Cele mai pitoresti portiuni sint "Cazanele' si "Portile de Fier'. De aceea lacul de acumulare, care se intinde in lungul defileului, este mai ingust in strimtori si mai lat in bazinete si depresiuni. Pragurile si stincile din defileu au fost acoperite de apele lacului, nemaifiind astazi o piedica in calea navigatiei. In locurile unde apar calcare, dolinele si pesterile formeaza peisaje incintatoare. Astfel, in apropiere de localitatea Pescari se afla Pestera Alibeg, iar in zona Cazanelor - Pestera Lilieci 838b16i lor (Gura Ponicovei) care prezinta interes stiintific prin fauna ei.

Fiind bine adapostit de munti, temperatura culoarului este placuta. Media lunii ianuarie este de numai -1°C, iar a lunii iulie variaza intre 21° si 22°C. In Defileul Dunarii poti vedea rezervatii naturale (Cazane, Virciorova, Gura Vaii), monumente ale naturii ocrotite de lege pentru frumusetile reliefului, ale florei si faunei de tip mediteranean (liliacul salbatic, mojdreanul, alunul turcesc, scorpionul, vipera cu corn, broasca testoasa etc.).

Orasul Orsova se intinde din marginea Golfului Cerna si pina la poalele Muntilor Banatului, fiind situat la incrucisarea unor artere de circulatie rutiera, feroviara si fluviatila. Soseaua nationala (E 94) Bucuresti-Belgrad se intilneste cu cea din lungul Dunarii (D.N. 57), care leaga localitatea Bazias de orasul Orsova. La acestea se adauga calea ferata Bucuresti-Timisoara. In oras sint multe intreprinderi industriale: intreprinderea textila "Cazanele', intreprinderea, forestiera, Santierul naval, intreprinderea miniera Orsova. In apropiere se afla sistemul hidroenergetic si de navigatie "Portile de Fier i', lucrare grandioasa realizata in colaborare cu R. S. F. Iugoslavia.

In aceasta regiune pot fi vizitate Cazanele, Baile Herculane, valea Cernei, muntii inconjuratori, apoi Muzeul "Portile de Fier', urmele podului construit de Apolodor din Damasc si ruinele Cetatii Severinului de la Drobeta-Turnu Severin, Cetatea de pe fosta Insula Adakaleh, stramutata pe Ostrovu Simian. Municipiul Drobeta-Turnu Severin este si un important centru industrial. Aici se afla: Santierul naval, intreprinderea de vagoane, Combinatul de celuloza si hirtie, Combinatul pentru prelucrarea lemnului, precum si o serie de intreprinderi mai mici.

Muntii Banatului au altitudinile maxime reduse, fiind constituiti din roci foarte variate, asemanatoare cu ale Carpatilor Meridionali. Cei mai inalti sint Muntii Semenicului (Virju Semenic l 446 m), alcatuiti mai ales din sisturi cristaline si Muntii Almajului (Virful Svinecea Mare l 224 m) in care calcarele ocupa intinderi mari. In timp ce Semenicul este mai masiv, Muntii Almajului sint mai diferiti ca aspect.

Muntii Banatului sint acoperiti cu paduri, indeosebi de foioase, iar subsolul este bogat in carbuni si minereuri. Datorita lor s-a dezvoltat Resita, mare centru al industriei siderurgice si al constructiilor de masini. Aici se produc motoare diesel pentru tractiune feroviara si navala, motoare electrice, turbine de diverse tipuri, echipament pentru hidrocentrale, utilaj tehnologic si altele. Dintre monumentele naturii mai cunoscute sint cheile (Nerei, Carasului, Minisului), pesterile (Comarnic, Buhui, Ponor s.a.) rezervatia forestiera Beusmita si Lacul Ochiul Beiului.

Depresiunea Almajului ("Tara Almajului') si Depresiunea Caras-Ezeris sint cele mai mari si importante depresiuni din Muntii Banatului. Tara Almajului numita si "Tara florilor de mar« este cunoscuta nu numai prin resursele naturale ale solului si subsolului, ale livezilor de pomi fructiferi, dar si prin etnografie si folclor. Obiceiurile legate de activitatea pastorala se pastreaza inca in forma lor originala. Bunaoara, in poiana de la Gorunul Trasnit (740 m altitudine), situata linga localitatea Girbovat, se aduna pastorii si locuitorii satelor din imprejurimi la unele manifestari legate de cresterea vitelor.

Pe culmile cele mai inalte ale Semenicului se afla cea mai importanta zona pentru sporturile de iarna si odihna din toti Muntii Banatului. Complexul turistic Semenic este asezat pe o inseuare larga (la l 410 m altitudine) intre virfurile Semenic si Piatra Goznei (l 445 m). La complex se ajunge pe drumul modernizat 23, pe o poteca sau cu telefericul de la Valiug. La poalele Muntilor Semenic se afla Complexul turistic Crivaia (650 m altitudine), Casa Baraj Valiug (630 m altitudine), statiunea "Trei Ape' (850 m altitudine), Statiunea Secu (280 m altitudine) si statiunea Poneasca. La Crivaia s-au amenajat terenuri de schi pentru incepatori. Sportul nautic se poate face pe lacurile de acumulare Gozna, Valiug, Trei Ape si Poneasca, dotate cu ambarcatiuni corespunzatoare.

O alta regiune in Muntii Banatului cu multe frumuseti naturale este regiunea Muntilor Anina, munti de altitudine mijlocie (altitudinea maxima in Virful Leordis, l 160 m), bine acoperiti cu vegetatie forestiera, in subsol cu numeroase pesteri si diferite resurse naturale - in special carbune. Linistea codrilor de pe Tilva Zinei - din bazinul superior al Ponorului, afluentul Minisului - a fost tulburata in ultimii ani prin construirea unei termocentrale electrice pe baza de sisturi bituminoase. Intrarea ei in functie, in anul 1982, cu o putere instalata de 990 MW, constituie o premiera in istoria energetica nu numai din tara noastra, dar si din Europa, scotindu-se astfel "lumina din piatra'. Sisturile bituminoase desi au calitati inferioare altor combustibili (carbune, petrol, gaze), constituie o importanta sursa de energie dat fiind cantitatile mari exploatabile. Orasul Anina este un vechi centru carbonifer si cu mari zacaminte de sisturi bituminoase.

Imprejurimile Aninei sint foarte pitoresti. Calea ferata Oravita-Anina construita pe la 1854, strabate Muntii Aninei, trecind prin 14 tuneluri si 16 viaducte, pe o distanta de numai 23 km.

Regiunea Carasova, situata in bazinul riului Caras, este cunoscuta nu numai prin pitorescul fenomenelor carstice (chei, pesteri, doline), dar si ca o regiune artizanala si folclorica. In aceasta parte a Muntilor Banatului se afla rezervatia naturala Cheile Carasului-Comarnic.

Muntii Poiana Rusca sint bine delimitati de valea Muresului si Culoarului Bistrei. Constituiti in cea mai mare parte din sisturi cristaline, ei apar ca un bloc unitar, inaltimile scazute (Virfu Padesu, l 374 m si Virful Rusca, l 355 m), suprafetele de eroziune largi, in majoritate sub l 300 m, au dat posibilitatea ca asezarile omenesti sa se intinda mult pe plaiurile inalte ale acestor munti. Anual, in a treia duminica din luna iulie, are loc o manifestare artistica in poiana Padesului, numita "Ziua Padesului', organizata de locuitorii din imprejurimi. In subsolul muntilor sint cele mai bogate zacaminte de minereuri de fier si indeosebi de marmura din cuprinsul tarii noastre, de aceea pot fi numiti si Muntii de Marmura. Localitatile cele mai importante sint Nadrag si Otelu Rosu, cu vechi traditii in « industria metalurgica. La Ruschita se exploateaza marmura de buna calitate. Muntii Poiana Rusca se remarca prin pitorescul lor si prin originalitatea satelor si costumelor populare. Puncte de plecare in excursii mai lungi in imprejurimi sint la Cabana Capriorul (875 m), aproape de Nadrag si in satele Tomesti, Vadu Dobrii si altele.

Valea Muresului, strabatind Carpatii Occidentali intre Deva si Lipova, leaga Transilvania cu Cimpia de Vest. Este o trecere naturala cu forme de relief variate si atractive. Culoarul Muresului, lung de circa 100 km si strabatut de un drum national si o cale ferata, prezinta o succesiune de ingustari si largiri pe parcursul sau. Climatul moderat, de adapost, flora si fauna bogata, localitati cu elemente etnografice si folclorice interesante, sosea modernizata (D.N. 7), cale ferata, poteci si drumuri forestiere spre muntii marginasi, stimuleaza activitatea turistica. Apele minerale (Lipova, Bogda, Boholt si din alte parti) completeaza calitatile mediului natural. Patrimoniul turistic este marit de monumentele istorice, de realizarile prezentului - termocentrala de la Mintia - si mai ales de cele doua centre urbane, cu functii complexe care strajuiesc capetele culoarului, Deva si Lipova.

Municipiul Deva (peste 70 000 locuitori), asezat intr-un punct cheie, la incrucisarea multor cai de comunicatie este o asezare veche - cu urme din comuna primitiva - dezvoltata in preajma unei cetati (Cetatea Devei) mentionata documentar spre sfirsitul secolului al XIII-lea. In anii socialismului Deva a devenit un oras modern, un puternic centru industrial, in care-si desfasoara activitatea multe intreprinderi industriale. Paralel cu dezvoltarea industriala orasul s-a dezvoltat armonios din toate punctele de vedere. Au aparut noi cartiere de locuinte (Sub Cetate, Gojdu, Dacia, Viile Noi), dotari culturale, comerciale, tehnico-edilitare s.a.

Orasul Lipova situat pe o zona de contact - munte-cimpie - care i-a favorizat dezvoltarea, este cunoscut ca statiune balneoclimaterica si prin citeva obiective economice (sectia intreprinderii de strunguri, sectiile de confectii metalice din Arad, de imbuteliere a apelor minerale).

Locuri de popas, afara de cele doua orase, se pot gasi la o serie de cabane si moteluri: Cabana Caprioara (440 m altitudine) in apropiere de Deva si motelul "Valea Frumoasa' din apropierea comunei Birzava, ca si la Cabana Debela Gora (483 m altitudine) din Muntii Zarandului, campingul "Lipova' din orasul Lipova etc.