INTRE MUNTII SIBIULUI SI MUNTII PENTELEU

In valmasagul de culmi si vai imbracate in covorul forestier, pe alocuri pestrit, din bazinul superior al Buzaului, doua sint masivele care-ti pot oferi privelisti mult cuprinzatoare a orizontului larg - Muntii Siriului si Muntii Penteleului.

De la un prim contact revarsarea culmilor prelungi putin diferentiate unele de altele nu-ti desteapta interesul, nici imbracamintea lor vegetala nu este prea aleasa. Rar iti apare un punct de observatie, o "belvedere' cum spun unii cercetatori, si explicatia o gasesti usor daca privesti oricare deschidere din versantii si abrupturile care nu suporta prin inclinarea lor invelisul ierburilor ori radacinile arborilor. Formatiunile geologice de flis gresos, in general roci slabe cum sint in multe parti din Curbura Carpatilor au cea mai mare intindere si nu dau o mare variatie sub actiunea agentilor externi, doar vai adinci si tapsane l 444i83e argi; asa este comportamentul gresiei de Tarcau, gresiei de Kliwa ori a intercalatiilor sistoase de Fusaru s.a.

Atit Muntii Siriului cit si Muntii Penteleului nu sint munti prea ridicati peste nivelul celorlalti, numai cu 300-400 m, dar te captiveaza, vazuta de pe virfurile lor, panorama departarilor profilate pe orizont. De pe Virful Penteleu (l 772 m) in noptile senine se pot vedea luminile din orasul Buzau, ori Rimnicu Sarat.

In regiunea acestor munti se poate ajunge fie pe poarta batatorita si larg deschisa de riul Buzau, din sud-est, fie prin partile Brasovului, pe la Teliu si intorsura Buzaului (D.N. 10) din nord-vest. Celelalte locuri de acces sint pe drumurile forestiere care insotesc vaile riurilor ori pe potecile de munte. "Valea Buzaului, fara a exagera, poate deveni, prin pitorescul peisajelor sale, o a doua vale a Prahovei. Ea ofera dese schimbari de decor, sub toate aspectele, mai ales intre Patirlagele si intorsura Buzaului '. Aproximativ de la Nehoiu, cea mai importanta localitate de pe soseaua modernizata a Buzaului (D.N. 10), intri direct in munti. Aici, alaturi de cadrul natural incintator este si cel antropic deosebit de sclipitor. Nehoiu, asezat in latul vaii pe lunca si pe terase, este un oras in perspectiva. Cele mai multe locuinte de data recenta, blocuri de 5-6 etaje cu acoperisuri rosii, in doua ape, apoi coloritul locuintelor mai vechi, pitite in umbra celor noi, toate vazute de sus, de pe un umar de terasa, apar ca unul din cele mai incintatoare tablouri. Fabrica de cherestea de alaturi, infiintata in anul 1909, si reutilata in ultimele decenii, cu numeroasele sale stive de scinduri, degaja un miros proaspat de brad de curind taiat. Nehoiu este un important centru forestier, urmind sa devina in curind oras agro-industrial. Are o populatie de peste 12 000 locuitori - inclusiv satele Nehoiasu si Lunca Priporului. Ei sint ocupati in exploatarea padurilor, cresterea vitelor ori la fabrica de mobila s.a.

Localitatea Nehoiu este si un loc de schimb al produselor taranesti si de tranzit turistic. O cabana si mai multe casute stau la dispozitia vizitatorilor.

Mai departe, valea care se largeste la nord, te indeamna la drumetie. La Nehoiasu se termina calea ferata normala. De aici in continuare o cale ferata ingusta trece pe la Gura Siriului, Cheile Siriului spre Stearpa. Soseaua asfaltata strabate muntii spre nord.

Satul Nehoiasu este o asezare veche fiind si un punct turistic important pe valea Buzaului. Urmele de cultura materiala scoase in evidenta de cercetarile arheologice, costumele taranesti si cusaturile care impodobesc interiorul locuintelor, elemente de folclor si cadrul natural pitoresc din imprejurimi, face sa fie considerat in rindul asezarilor de acest gen si baza de plecare in Muntii Siriului ori in Muntii Penteleului.

Un drum ispititor este cel care trece podul peste riul Buzau si merge paralel cu Bisca Rozilei spre inima muntilor, spre Penteleu. Spatiul mai larg se afla la localitatea Gura Teghii. Este cunoscuta prin produsele artizanale, etnografie si folclor. In amont, la poalele "Poienelor', satul Varlam strins mai mult pe vale, este o localitate de pastori si lucratori forestieri. Aici iti atrag atentia formele de relief curioase, Coltii Stinelor cit si cheile din apropiere de pe Bisca Mica. Toponimicele caracterizeaza cum nu se poate mai bine unele plaiuri si poiene. In miez de primavara, sub explozia razelor soarelui, cind covorul multicolor al lumii ierbacee cuprinde "poienele' - Poienele Carpenului, Poienele Lespezi, Poienele Milei si alte poiene - contrasteaza cu surul proeminentelor de stinca ivite din loc in loc.

La Varlam, Bisca Mica si cu Bisca Mare isi unesc apele. Cea dintii venind tocmai de sub Virful Lacauti imbratiseaza Penteleul prin partea sud-estica. Calea de munte mai lesnicioasa spre Penteleu urmareste valea Bisca Mare, pe la confluenta cu Piriul Milei, unde se afla o cabana forestiera, apoi prin Virful Cernatu de unde se ajunge pe Virful Penteleu (l 772 m). In Penteleu se poate ajunge si pe alte trasee (valea Milei, valea Sapte Izvoare, valea Brebului). Cabanele forestiere suplinesc adaposturile de pe potecile de munte.

Culmea Penteleu, continuata spre nord cu Virful Crucea Fetei, Virful Balescu, Virful Ciulianes, Virful Fagul Alb, realizate pe flisul paleogen de Tarcau - scazind treptat in altitudine, sint locuri de pe care se poate privi pina in departari. Stinele de aici, cu o indelungata traditie situate la marginea padurilor, in mare numar, au fost si sint vestite prin produsele lor lactate ("Cascaval de Penteleu').

Mai jos de "golul de munte', acoperit cu graminee si alte ierburi, versantii sint prinsi de codri vechi in care molidul, bradul si fagul sint arbori cu cea mai mare raspindire, umbrind intinderile. Importanta stiintifica a "aurului verde' de pe laturile Penteleului se remarca si din faptul ca aici s-au organizat doua rezervatii stiintifice: Viforita, rezervatie de conifere pe partea sudica in suprafata de 193 ha, si Tisa mai putin reprezentativa, pe latura nordica in bazinul apei cu acelasi nume. In rezervatia Viforita numita si Milea-Viforita se afla si o planta rara - o orhidee - Goodyera repens. Efortul pentru a ajunge sus pe oricare din virfuri este in intregime rasplatit de privelistile splendide care se deschid departe pina pe linia orizontului.

De la Nehoiasu mai departe, soseaua modernizata merge in paralel cu riul Buzau, pe la poalele masivelor Monte or u-Siriu. Ici si colo, in valea cu profil transversal ingust, apar din infundaturile padurilor afluentii galagiosi care nu sporesc prea mult debitul Buzaului, in schimb usureaza patrunderea cararilor de munte spre inaltimi. La confluenta Casocei cu Buzaul se afla localitatea Siriu, cunoscuta prin lacul de baraj din apropiere, dupa frumosul port taranesc, tesaturi si elemente folclorice. De la Gura Siriului o cale ferata ingusta pentru transportul lemnelor si un drum forestier se strecoara pe valea Sinului Mare trecind prin Cheile Siriului. De pe aceasta axa se desprind citeva poteci de munte care ajung fie in Plaiul Maliia si virful omonim (l 663 m), fie in Virful Siriu (l 657 m) unde se afla si Lacul Vulturilor populat cu pastravi, numit de ciobani si Lacul fara Fund. Legenda transmisa de ciobani din generatie in generatie il infrumuseteaza. Este lacul fermecat unde vin vulturii sa-si astimpere setea, sa-si invete puii cu inaltimile vazduhului in care vor pluti lin.

In umbra Siriului, pe malul apei Buzaului, apar din gresia de Tarcau izvoare sulfuroase, cu o temperatura de 31°C, ceea ce a facut sa se dezvolte o mica statiune balneoclimaterica - Siriu Bai. Mai sus valea Buzaului se ingusteaza mult formind vestitele chei ale Buzaului de la Piscul Cheii, unde soseaua merge chiar pe linga apa si zbuciumatele valuri izbesc vijelioase cind un mal cind altul pina scapa la larg. Este farmecul unui peisaj nou pe drumul Buzaului. In desisul padurii de molid care face umbra cheilor, ursii, mistretii, risii, caprioarele si alte salbaticiuni, isi duc viata in liniste, fiind deci un bogat fond de interes cinegetic.