INVITATIE LA DRUMETIE IN MUNTII DORNELOR

Din culmile de munti dintre Depresiunea Dornelor si depresiunile Ostra-Stulpicani, multe asemanatoare ca alcatuire geologica si infatisare cu ale obcinelor, se remarca doua culmi care stapinesc zarile: Giumalau si Rarau, strins legate una de alta, insa diferite sub as 232e46c pect peisager.

Masivul Giumalau, cu relief dezvoltat pe sisturi cristaline, se ridica la peste l 857 m in cel mai inalt virf. De pe la 1650 m in sus se contureaza o zona de tufarisuri alpine inferioare si apoi pajistile alpine in care predomina gramineele, ceea ce creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea pastoritului. Cabana Giumalau este situata la l 600 m altitudine, in punctul de interferenta dintre zona impadurita si cea a pasunilor. Padurile de molid au o larga extindere, care, in partea inferioara trec in codrii de fagete. Precipitatiile abundente (peste l 000 mm anual) si solurile justifica bogatia covorului vegetal deosebit de atractiv.

In peisajul acestei regiuni montane se inscrie si rezervatia forestiera Valea Putnei, din apropierea Giumalaului, la care te duce drumul de pe valea omonima, pornind din Trecatoarea Mestecanis. Este un monument al naturii, important din punct de vedere stiintific si turistic, in suprafata de 280 ha; este axat pe piriul Putna Mare ce-si duce apele in Putna, alcatuit mai ales din molid secular, unii arbori avind peste 120 ani. Tot in arealul codrului Giumalaului din bazinul Putnei se afla rezervatia de stejar brumariu si stejar pufos pentru seminte (44,5 ha). Tot aici este si rezervatia cinegetica, in suprafata de 211 ha, pentru protejarea cocosului de munte. Masivul Rarau se deosebeste de Masivul Giumalau prin marea varietate de relief, generata mai ales de litologia foarte impestritata si chiar de structura. Aria de extensiune a Masivului Rarau se suprapune in buna parte formatiilor geologice reprezentate indeosebi prin: dolomite, dolomite calcaroase, calcare, marno-calcare (triasice) apoi calcare gresoase, brecii, conglomerate (jurasice) si marnocalcare, calcare recifale, argile, marne, gresii etc. (cretacice) care se reflecta cu pregnanta in morfologia de amanunt. Deosebit de interesante sint aspectele ruiniforme generate de insulele si stilpii calcarosi din care sint constituite Pietrele Doamnei, Piatra Soimului, Piatra Zimbrului si insasi Raraul propriu-zis, ce apar ca forme izolate - "zona marilor Klippe'. Peste covorul verde-intunecat de molizi se ridica, contrastind prin cenusiul lor, tancurile prapastioase si golase, rupturile de stinci cu infatisari stranii, toate sculptate in fel si chip de agentii atmosferici, ce dau impresia unui palat ramas de secole sub fortele naturii. Este unul din masivele cele mai frecventate din bazinul superior al Moldovei. Caile de acces pleaca unele din valea Bistritei de la sud, pe vaile afluentilor Colbu si Chiril, iar altele, si cele mai bine amenajate, din valea Moldovei, de la nord. Cel mai batatorit drum - modernizat - este Cimpulung Est-Izvoru Alb -Poiana Sihastriei-hotelul alpin Rarau (14 km). Hotelul alpin, construit la l 636 m altitudine, in locul unei vechi cabane, satisface pretentiile celor dornici de a vedea turnurile si coltii Raraului (Klippele).